Ministerul Justitiei – condus de Stelian Ion (foto) – face treaba de mantuiala: se bate cu caramida in piept ca vrea sa armonizeze Codul penal cu deciziile Curtii Constitutionale, dar ignora aspecte esentiale din considerentele respectivelor decizii – considerente la fel de obligatorii ca dispozitivele deciziilor.

Marti, 27 iulie 2021, MJ a lansat in dezbatere publica un proiect de lege pentru modificarea Codului penal si a altor acte normative. Ceea ce ne intereseaza in primul rand la aceasta initiativa legislativa este modificarea definitiilor infractiunilor de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu (prevazute de articolele 297 alineatul 1, respectiv 298 din Codul penal). Esenta problemei consta in faptul ca in actualul proiect de lege, Ministerul Justitiei nu se oboseste sa impuna praguri valorice pentru cele doua infractiuni, asa cum a decis Curtea Constitutionala in considerentele a doua decizii.

Prezentam mai intai actualele definitii din CP ale celor doua fapte:

- abuzul in serviciu: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”;

- neglijenta in serviciu: „Incalcarea din culpa de catre un functionar public a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda”.

Doi ani, trei decizii CCR. Ministerul lui „DJ Stelica” le-a citit cu ochii inchisi

Dupa cum va aduceti aminte, au existat doua decizii prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a facut franjuri definitia abuzului in serviciu din CP:

- Decizia 405/2016, prin care CCR a stabilit ca definitia este constitutionala in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”;

- Decizia 392/2017, prin care instanta de contencios constitutional a stabilit ca trebuie sa fie prevazut un prag in definitia abuzului in serviciu: „Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii”.

Tot in 2017, la trei luni dupa Decizia 392, CCR a pronuntat Decizia 518, prin care a stabilit (in oglinda cu abuzul in serviciu) ca sintagma „indeplinirea ei defectuoasa” trebuie inteleasa ca „indeplinirea prin incalcarea legii” in cazul neglijentei in serviciu. Mai mult decat atat, instanta de contencios constitutional a stabilit ca trebuie prag valoric si la definitia neglijentei in serviciu: „Curtea constata necesitatea complinirii de catre legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensitatii / gravitatii vatamarii drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice in vederea asigurarii claritatii si previzibilitatii normei penale examinate”.

Treaba facuta doar pe jumatate

Asa cum spuneam in titlu, Ministerul Justitiei face treaba doar pe jumatate: inlocuieste sintagma „in mod defectuos” cu formule referitoare la incalcarea unor legi si ordonante, conform deciziilor CCR, dar ignora reglementarea unor praguri valorice peste care faptele de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu pot fi catalogate drept infractiuni.

Redam definitiile din proiectul de lege al MJ:

- abuzul in serviciu: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii acestuia, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei asemenea dispozitii legale, cauzand astfel o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”;

- neglijenta in serviciu: „Fapta functionarului public care, din culpa, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii acestuia, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei asemenea dispozitii legale si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda”.

Sase ani de confuzie

Pe langa redefinirea celor doua infractiuni de mai sus, ne-a atras atentia propunerea de amendare a alineatului 1 din articolul 336 Cod penal, care se refera la conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante. La prima vedere, ne-a izbit faptul ca textul propus de catre Ministerul Justitiei este absolut identic cu cel disponibil pe portalul Legislatie.Just.ro, unde se gasesc formele la zi ale legilor, ordonantelor, hotararilor de Guvern si ale altor acte normative (vezi facsimil 1):

„Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda”.

Dupa cum vedeti in captura de ecran de mai sus, Ministerul Justitiei a introdus pe portalul legislativ urmatoarea mentiune: „Alin. (1) al art. 336 a fost modificat prin eliminarea sintagmei 'la momentul prelevarii mostrelor biologice', conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015”. Cu toate acestea, MJ nu precizeaza prin ce act normativ (lege, ordonanta, ordonanta de urgenta) a fost modificat art. 336 alin. 1 Cod penal. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, misterul persista inca din 13 martie 2015, cand a fost introdusa mentiunea de mai sus (vezi facsimile 2 si 3). Nici in arhivele celor doua camere parlamentare, nici in cea a Guvernului nu exista vreo lege sau vreo ordonanta care sa modifice art. 336 alin. 1 CP.

Pe scurt: inca din martie 2015, Ministerul Justitiei tine afisat pe propriul portal legislativ un text din Codul penal fara sa mentioneze ce lege sau ordonanta l-a modificat. Iar acum vedem ca acelasi MJ incearca sa ascunda aberatia ultimilor sase ani, incercand sa dea o aparenta de legalitate vidului legislativ din perioada 2015-2021. Expunerea de motive (pe care o gasiti anexata mai jos) nu aduce vreo explicatie in aceasta privinta, dupa cum nu sufla o vorba nici despre omisiunea introducerii pragurilor la abuzul in serviciu si la neglijenta in serviciu.

* Cititi aici intregul proiect de lege

* Cititi aici expunerea de motive