Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie format din Daniel Gradinaru, Oana Burnel, Anca Mădălina Alexandrescu, Dan Andrei Enescu si Simona Cristina Nenita a mentinut luni, 9 decembrie 2019, achitarea fostului procuror DNA Eugen Stoina (foto), dispusa la fond, in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - "fapta nu este prevazuta de legea penala".

Stoina, in prezent la Parchetul Judecatoriei Sibiu, a fost trimis in judecata pentru sustragere de la prelevarea de mostre biologice, dupa ce in ianuarie 2018 a provocat un accident rutier soldat cu avarierea mai multor masini. Fostul procuror DNA a fost trimis in judecata doar pentru sustragere de la prelevarea de mostre biologice, SIIJ dand clasare pentru conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influenta alcoolului, si asta pentru ca procurorul a fost testat la cateva ore de la producerea accidentului, ocazie cu care a sustinut ca a consumat alcool dupa evenimentul rutier, "fiind suparat ca nu isi gasea telefonul sa o apeleze pe logodnica sa", si nu inainte.

Iata minuta din 9 noiembrie 2019 in dosarul 2526/1/2019:

“Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie impotriva sentintei penale nr. 258 din data de 21 iunie 2019, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala in dosarul nr. 3074/1/2018. In temeiul art. 275 alin. 3 Cod de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate cu solutionarea apelului formulat de Ministerul Public raman in sarcina statului. Admite cererea de decontare a cheltuielilor martorului Efteme Raducu Nicolae in suma de 100 lei. Definitiva”.

In ceea ce priveste sentinta de achitare de la fond pronuntata de Completul de 3 judecatori ICCJ, mentinuta si de instanta de apel, se arata ca: “Pentru ca actiunile inculpatului retinute in rechizitoriu sa poata constitui acte de sustragere, acestea trebuie, pe de o parte, sa fie consecinta unei obligatii instituite de lege in sarcina conducatorului de vehicul de a se supune prelevarii de probe biologice, iar, pe de alta parte, sa fie subsecvente unei solicitari exprese a organelor de politie rutiera de a supune recoltarii de mostre biologice”.

Sintetizand, judecatorii arata ca Eugen Stoina era obligat sa se supuna testarii in vederea stabilirii alcoolemiei strict la solicitarea politistului rutier. Iar aceasta solicitare a fost facuta de catre oamenii legii la cateva ore dupa accident. Stoina s-a prezentat la politie seara, unde a declarat ca a consumat alcool dupa producerea accidentului, si nu inainte.

Iata fragmente din sentinta de achitare a procurorului Eugen Stoina, dispusa de Completul de 3 judecatori ICCJ si mentinuta de Completul de 5 judecatori ICCJ, sentinta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Obligatia conducatorului de vehicul de a se supune recoltarii probelor biologice este subsecventa constatarii unui rezultat al testarii mai mare de 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, ambele actiuni, atat testarea, cat si recoltarea, in vederea stabilirii alcoolemiei, dobandind caracter obligatoriu ulterior solicitarii adresate de politistul rutier conducatorului de vehicul.

Obligatiile conducatorului de vehicul prevazute in art. 186 din H.G. nr. 1391/2006 trebuie interpretate in coroborare cu art. 38 din O.U.G. nr. 195/2002 care prevede, ca si situatie premisa, solicitarea din partea politistului rutier adresata conducatorului auto de a se supune prelevarii de mostre biologice.

Nu se poate vorbi de o sustragere de la recoltarea de mostre biologice decat in situatia in care, in prealabil, conducatorului auto i s-a cerut de catre politistul rutier sa se supuna prelevarii unor probe biologice. In lipsa unei solicitari exprese a organului de politie de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, conducatorul de vehicul nu are obligatia de se supune prelevarii de mostre biologice.

Prin indepartarea de la locul accidentului nu se comite in acelasi timp si infractiunea de sustragere de la prelevarea mostrelor biologice, fiind necesar sa i se puna in vedere conducatorului auto de catre politistul rutier sa se prezinte la o unitate spitaliceasca in scopul recoltarii probelor biologice. Astfel, pentru ca fapta comisa sa constituie infractiune este necesar ca inculpatul sa fi fost somat a se supune recoltarii probelor biologice, ceea ce, in speta, nu s-a realizat.

Din analiza mijloacelor de proba administrate in cauza rezulta ca inculpatului A. nu i s-a solicitat, in nicio imprejurare, de catre organele de politie rutiera sa se supuna prelevarii de mostre biologice. (...)

Nici imprejurarea ca inculpatul si-a achizitionat mai multe recipiente cu alcool, dupa cum rezulta din inregistrarile camerelor de supraveghere montate in spatii publice - care l-au surprins pe inculpatul A., in data de 11.01.2018, in diferite ipostaze, inclusiv atunci cand a cumparat bauturi alcoolice de la magazinul O. situat pe..., la ora 11.25 si a revenit in complex avand plase cu cumparaturi in maini, la ora 11.35 si plecand din nou la ora 12.15 la volanul autoturismului – nu este relavanta sub aspectul elementului material al infractiunii retinute in sarcina inculpatului.

In acest context, analiza declaratiilor succesive ale inculpatului si combaterea apararii acestuia care a declarat ca a consumat bauturi alcoolice doar ulterior accidentului rutier nu prezinta relevanta in raport de infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea acestuia in judecata.

Consideratiile acuzarii tind la dovedirea unui consum de alcool de catre inculpatul A. anterior producerii accidentului rutier, nerelevant in raport cu infractiunea refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 din Codul penal. Or, faptul ca inculpatul se afla sub influenta bauturilor alcoolice la momentul producerii accidentului excede obiectului judecatii prezentei cauze.

Mai mult, prin rechizitoriu s-a dispus o solutie de clasare cu privire la infractiunea de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influenta alcoolului prev. de art. 336 din Codul penal pentru care inculpatul a fost cercetat in cursul urmaririi penale.

In limitele impuse de art. 371 din Codul de procedura penala, imprejurarile enumerate in rechizitoriu ca inculpatul a fost surprins pe camerele de supraveghere cumparand bauturi alcoolice anterior accidentului, ca acesta a prezentat halena alcoolica imediat dupa accident si ca a fost nevoie sa fie ajutat sa coboare din autovehicul, fiind apoi transportat pe targa si respectiv pe scaun, prezentand simptome clinice ale consumului de alcool, ca alcoolemia in sange era in descrestere la momentul prelevarii succesive, la interval de o ora, a probelor de sange exced obiectului judecatii prezentei cauze. (...)

Pe de alta parte, nicio proba administrata in cauza nu a confirmat teza consumului de alcool (clamata doar de inculpat) ulterior parasirii unitatii spitalicesti. Consideratiile autorului rechizitoriului privind lipsa de sinceritate a inculpatului A. privind momentul consumului de alcool, tipul si cantitatea ingerata, episoadele de amnezie cauzate de traumatismul facial cu privire la implicarea in accidentul rutier, desi reale nu pot conduce la stabilirea vinovatiei inculpatului sub aspectul infractiunii de sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

Pe de alta parte, valorile ridicate ale alcoolemiei inculpatului stabilite in buletinul de analiza toxicologica nr. 81/12.01.2018 emis de I.N.M.L. 'Mina Minovici' (f. 55 vol. 1 dup) de 3,35 gr. ‰ la ora 19.05, in descrestere la ora 2005 fiind de 3,05 gr. ‰, nu puteau proveni dintr-un consum de bauturi alcoolice intr-un interval asa de scurt de timp, dupa plecarea de la spital, aspect confirmat si de Raportul de expertiza medico-legala”.

* Cititi aici integral sentinta prin care Completul de 3 judecatori l-a achitat pe Eugen Stoina