Asta-i tara de nebuni! Degeaba a pronuntat Curtea Constitutionala a Romaniei (pe care premierul Ludovic Orban o vrea desfiintata) hotarari in lant in care a stabilit ca serviciile de informatii nu au ce cauta in dosarele penale, ca Parlamentul, sau mai corect spus, unii parlamentari (liberali) nu se potolesc si vor cu tot dinadinsul sa batatoreasca drumul SRI de reintoarcere in anchetele penale. Astfel cum Lumea Justitiei a avertizat in articolele publicate in editiile anterioare, nenorocirea care aduce mai aproape SRI de dosarele penale s-a produs. Parlamentul a adoptat tacit, in data de 17 noiembrie 2020, proiectul de lege PL-x nr. 460/2020 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

Acest lucru a fost anuntat chiar de Camera Deputatilor in dreptul proiectului PL-x nr. 460/2020, unde se precizeaza ca initiativa legislativa a fost "adoptata de Camera Deputatilor ca urmare a depasirii termenului de 60 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia Romaniei republicata". Or, la art. 75 alin. (2) teza a III-a din legea fundamentala se precizeaza ca o lege este adoptata tacit atunci cand termenele prevazute de lege sunt depasite: "In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate".

In acest caz, termenul de 45 de zile a fost prelungit pana la 60 de zile, motivat si de faptul ca onor Consiliul Superior al Magistraturii a intarziat emiterea unui aviz sub pretextul necesitatii realizarii unei ample analize de drept comparat (vezi facsimil – raspunsul CSM).

Predoiu vrea SRI in justitie

Proiectul de lege adoptat tacit de Camera Deputatilor a fost initiat de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto), impreuna cu deputatii Cristina Traila si Gabriel Andronache (toti trei membri PNL) dupa Decizia CCR 55/2020 (prin care s-a stabilit ca procurorii nu vor mai putea folosi ca mijloace de proba interceptarile realizate in baza mandatelor de siguranta nationala). Prin proiectul celor trei liberali, sub sintagma "potrivit legii", s-a reglementat posibilitatea ca interceptarile si activitatile de supraveghere ale SRI rezultate din activitati autorizate pe mandate de siguranta nationala sa fie folosite in dosarele penale, astfel cum sunt comunicate de SRI, ca mijloc de proba.

Practic, astfel cum am aratat in articolele anterioare, proiectul adoptat tacit marti, 17 noiembrie 2020, de Parlamentul Romaniei va permite dezincriminarea mascata a faptelor de natura penala savarsite de anumiti ofiteri SRI si procurori care au colaborat pe protocoalele declarate nelegale de CCR, golind astfel de continut toate decizii in care Curtea Constitutionala a stabilit ca acest mod contravine legii si produce vatamari drepturilor fundamentale.

Magistratii, fortati prin legea lui Predoiu sa colaboreze cu serviciile de informatii

Ce este mai grav, este ca prin prezenta lege se produce o vatamare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul nesocotirii unor prevederi. Ne referim desigur la articolul 7 din Legea nr. 303/2004 care statueaza ca magistratilor le este interzis sa fie lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Iar daca nici in legea lui Predoiu, Traila si Andronache nu se incununeaza colaborarea dintre magistrati si serviciile de informatii...

Iata ce prevede art. 7 din Legea nr. 303/2004:

"(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informatii".

Aviz nefavorabil de la Comisia pentru drepturile omului si de la Consiliul Legislativ

Ingrijorator pentru Parlamentul Romaniei este faptul ca pe actualul proiect de lege care a trecut tacit (prin neasumare, dar acceptat de la sine, prin inactiune, de toti deputatii in exercitiu) s-au emis mai multe avize negative care ar fi trebuit, firesc, sa provoace reactii in randul deputatilor. Nu au provocat, iar legea a fost adoptata tacit.

Spre exemplu, proiectul PL-x nr. 460/2020 a primit avizul nefavorabil al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, dar si al Consiliului Legislativ.

Aceasta din urma institutie a motivat avizul negativ prin aceea ca nu este suficienta o interventie pe Legea 51/1991, ci amendarea mai multor acte normative prin care sa se reglementeze clar, coerent si previzibil aspectele referitoare la calificarea ca mijloace de proba a inregistrarilor, procedura de verificare a legalitatii acestora si instanta competenta, in raport de Decizia CCR nr. 55/2020.

CSM vizeaza studii de drept comparat

Institutia care a dormit in post si care, in opinia noastra, poarta o mare vina morala pentru ca nu a aparat magistratii si sistemul judiciar de o noua imixtiune a SRI in dosarele penale, a fost Consiliul Superior al Magistraturii. Sustinem aceasta intrucat CSM, sub conducerea judecatoarei Nicoleta Margareta Tint, nu stim exact din ce motive reale a intarziat emiterea unui aviz pe lege.

Oficial, CSM nu a emis un aviz – favorabil sau nefavorabil – pe legea lui Predoiu pentru ca a simtit nevoia unor studii de drept comparat. Precizarea ne-a fost transmisa de Consiliul Superior al Magistraturii luni, 16 noimebrie 2020, dupa ce Lumea Justitiei a solicitat clarificari cu privire la motivul pentru care nu a emis pana la data prevazuta de lege un aviz pe proiectul Pl-x nr. 460/2020. Motivatia cesemistilor pentru lipsa unei reactii pe scandalosul proiect de lege este de gaga si nu arata decat o lipsa de curaj, asumare si reprezentare a colegilor care i-au trimis in Consiliu sperand ca vor fi bine aparati.

Iata ce ne-a raspuns CSM: