UPDATE - Sesizarea Redactiei Lumea Justitiei a primit numar de inregistrare: 1/15161/22.07.2018

---------------

In fata derapajelor ingrijoratoare a tot mai multor personaje de la varful Justitiei romane, care sunt numite politc si actioneaza in ultima vreme ca si cand ar fi politicieni, si nu magistrati obligati de lege sa se abtina de la manifestari incompatibile cu functia detinuta, redactia Lumea Justitiei a inteles sa formuleze o noua sesizare la Inspectia Judiciara, precum si la Sectia de judecatori a CSM. De data aceasta impotriva presedintei ICCJ Cristina Iulia Tarcea (foto), care in data de 19 iulie 2018 a acordat un interviu postului Realitatea TV prin care a comentat nepermis cauze aflate pe rol, a proferat amenintari la adresa judecatorilor din subordine, a pus la indoiala legi in vigoare in anumite materii si, cel mai grav, a facut afirmatii cu conotatii politice nepermise, manifestandu-si convingerile impotriva coalitiei majoritare din Parlament, precum si cele pro Klaus Iohannis, care a numit-o in functia de presedinte al ICCJ prin decret, in toamna anului 2016. Interviul dat de Cristina Tarcea la Realitatea TV a revoltat opinia publica, a revoltat magistrati, a revoltat clasa politica, inclusiv pe ministrul Justitiei Tudorel Toader, care pe pagina sa de Facebook a pus intrebarea retorica: “Sa intelegem ca este normal ca un judecator de rang inalt sa faca politica?”

Cititi in continuare sesizarea disciplinara depusa in data de 22 iulie 2018 la CSM si Inspectia Judiciara de catre redactia Lumea Justitiei:

SESIZARE

<< cu privile la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a), b), c) si d) din Legea nr. 303/2004, republicata, savarsite de:

- judecatorul CRISTINA IULIA TARCEA – presedintele Inaltei Curtei de Casatie si Justitie;

respectiv pentru:

a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;

c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;

d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;

solicitandu-va ca:

In temeiul art. 69 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 317/2004, republicata, sa dispuneti repartizarea aleatorie a acestui dosar in cadrul Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii;

In temeiul art. 45 alin. 3 din Legea nr. 317/2004, republicata, sa dispuneti efectuarea verificarii prealabile de catre inspectorul judiciar desemnat, a aspectelor semnalate;

In temeiul art. 45 alin. 6 lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicata, inspectorul judiciar desemnat sa dispuna, prin rezolutie motivata, inceperea cercetarii disciplinare prealabile a judecatorului CRISTINA IULIA TARCEA pentru abaterile mai sus enumerate.

In temeiul art. 47 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 317/2004, republicata, inspectorul judiciar sa dispuna, prin rezolutie scrisa si motivata, confirmata de inspectorul-sef, admiterea sesizarii, exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorului CRISTINA IULIA TARCEA si sesizarea Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii in vederea:

Excluderii din magistratura a judecatorului CRISTINA IULIA TARCEA conform art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicata, pentru urmatoarele:

MOTIVELE SESIZARII

In fapt,

In ziua de joi, 19 iulie 2018, presedintele ICCJ Cristina Iulia Tarcea a acordat un interviu postului de televiziune Realitatea TV in care a facut afirmatii de natura a revolta opinia publica, precum si pe participantii la actul de justitie, abdicand de la obligatiile de rezerva pe care trebuie sa le respecte un magistrat, cu atat mai mult cu cat detine o functie de maxima importanta la varful puterii judecatoresti. Astfel, in respectivul interviu, judecatorul Cristina Iulia Tarcea a facut urmatoarele comentarii pe care le apreciem incompatibile cu functia detinuta:

1 - Intrebata daca este o coincidenta intre modificarea rapida a Codurilor penale si condamnarea in prima instanta a presedintelui PSD Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni de inchisoare, Cristina Iulia Tarcea a raspuns:

"In general nu cred in coincidente, mai ales atunci cand anumite elemente te determina sa apreciezi ca anumite circumstante nu reprezinta tocmai o coincidenta. Eu intotdeauna am fost un om de buna credinta si am fost dispusa sa acord tuturor prezumtia de buna credinta. Dar, asa cum am mai aratat, pentru modificari legislative atat de substantiale este necesar un dialog intre profesionisti, care sa aiba in vedere toate argumentele. Stau si ma intreb daca un astfel de dialog in conditii de celeritate atat de marcata a actului de legiferare si in conditiile in care oricand se puteau face speculatii cu privire la situatia juridica a unuia sau altuia dintre actorii procesului legislativ, ar putea conduce la reglementari generale acceptate. Deci, este o problema intr-adevar din punctul acesta de vedere";

N.N. - Cu privire la aceste afirmatii, apreciem ca fapta reprezinta o incalcare a interdictiilor impuse magistratilor de a nu-si manifesta convingerile politice, de a nu comenta cauzele aflate pe rol, ori sa aiba manifestari nedemne, de natura a afecta grav prestigiul justitiei, intrucat un judecator, cu atat mai mult cu cat detine pozitia cea mai inalta in ierarhia instantelor judecatoresti nu se poate lansa in afirmatii prin care sa acrediteze ideea unei legaturi intre condamnarea unui demnitar si modificarile legislative facute recent de Parlamentul Romaniei – unica putere legiuitoare, cu atat mai mult cu cat conform art. 124 din Constitutie “justitia se infaptuieste in numele legii... judecatorii de supun legii” si nu are dreptul sa amendeze procesul legislativ altfel decat prin intermediul mecanismelor prevazute de lege – respectiv prin CSM. Codurile penale nu fac parte din categoria legilor justitiei (303/2004, 304/2004 si 317/2004) unde magistratii pot fi consultati, ci sunt atributul exclusiv al Parlamentului Romaniei care este singurul for indrituit prin Constitutie sa faca politica penala a tarii. Un judecator, oricare ar fi el, nu poate sa se lanseze in alegatii nesustinute de nicio proba ca modificarile la codurile penale pot fi consecinta condamnarii unui om politic, cu atat mai mult cu cat dosarul presedintelui PSD Liviu Dragnea se afla pe rolul Inaltei Curti, conduse de insasi Cristina Iulia Tarcea, si urmeaza sa fie judecat apelul in aceasta cauza. Raspunsul dat de Cristina Iulia Tarcea jurnalistei Realitatea TV la intrebarea pusa: “este o problema intr-adevar din punctul acesta de vedere", reprezinta o alegatie iresponsabila si nepermisa unui magistrat, de natura a afecta prestigiul justitiei prin nasterea in randul opiniei publice a convingerii ca insasi presedintele ICCJ face politica anti PSD in loc sa faca justitie, declaratie publica cu capacitatea de a influenta solutia judecatoreasca ce urmeaza a fi data in apel. Potrivit art. 10 din Legea 303/2004: “(1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.”

2 - Intrebata despre "culoarele ascunse" ale Inaltei Curti, Cristina Iulia Tarcea a raspuns:

"Culoare ascunse? La subsol, da, dar sunt blocate toate de dosare. Sunt convinsa ca nu va referiti la sensul concret al sintagmei. Cred ca este de datoria noastra sa atragem atentia opiniei publice ca de foarte mult timp exista o imensa manipulare in spatiul public, manipulare care nu are drept scop decat acela de prejudiciere a imaginii judecatorilor, justitiei in general si diminuarea increderii populatiei in actul de justitie. Pe ce se bazeaza teoria celor care au nascocit ideea culoarelor din justitie? Se bazeaza pe ideea de protocoale secrete, se bazeaza pe ideea de ofiteri acoperiti, se bazeaza pe ideea de SIPA. Si cred ca ar trebui sa le luam pe toate un pic la analizat sa vedem in ce masura aceasta teorie este fundamentata sau nu este fundamentata. Haideti sa incepem cu protocolul, pentru ca la Inalta Curte, in ciuda sustinerilor unora si altora in spatiul public, nu exista decat un singur protocol, mai precis, nu a existat decat un singur protocol. De ce spun eu ca este vorba despre o manipulare? Acest protocol a fost incheiat in anul 2009. Eu am preluat conducerea Inaltei Curti, ca interimar, in iulie 2016, apoi ca presedinte numit in septembrie 2016. Habar nu am avut de existenta acestui protocol, va dati seama ca daca era un lucru atat de important pentru activitatea de judecata a Inaltei Curti, primul lucru care imi era lasat ca mostenire, eventual in rama, era acest protocol. Cert este, apropo de manipulare si de scenariu si de diminuare a increderii, imediat dupa ce desecretizarea protocolului respectiv, a aparut un alt aspect. Anume ca la o comanda a aparut fosta conducere a Inaltei Curti, care pretinde ca nu stie de acel protocol, ca in viata vietii lor nu a semnat un asemenea protocol si ca, de altfel, nu s-au semnat niciodata protocoale la Inalta Curte, lucru total nereal, vreo 4-5 doar stiu eu, incheiate cu diferite institutii, gen Ministerul de Interne pentru protectia magistratilor, cu Ministerul Educatiei, cu Curtea Militara de Apel pentru punerea la dispozitie a unor sali de judecata. Prin urmare, scenariul si manipularea a continuat, motiv pentru care am sesizat Parchetul General pentru a se stabili care este situatia semnarii acelui protocol. Urmeaza sa vedem care vor fi rezulatele anchetei”;

N.N. - Se observa ca presedintele ICCJ a facut afirmatii nepermise la adresa fostei conduceri a Inaltei Curti, acuzata fara nicio proba ca a reactionat “ca la o comanda”, in conditiile in care pe tema semnaturii de pe protocolul declasificat s-a initiat o cercetare penala la nivelul PICCJ, chiar la sesizarea Cristinei Tarcea, cu urmarirea penala inceputa in rem, dosar aflat in curs. In plus, a vorbi in mod repetat de “manipulare” pe subiectul protocolului SRI-ICCJ-PICCJ de aplicarea caruia insasi Cristina Iulia Tarcea, fost vicepresedinte al ICCJ, poate fi banuita legitim ca este complice (ea detinand si functia de sefa a Structurii de securitate a ICCJ, deci cunoscatoare a acestui act) cu cei care l-au pus in practica ani in sir la instanta suprema, inainte ca acest subiect sa fie transat juridic pe caile legale, reprezinta un act de natura a stirbi increderea publicului in probitatea si prestigiul justitiei. Judecatorul Cristina Tarcea nu avea dreptul sa califice “manipulare” alegatiile din spatiul public despre protocolul SRI-ICCJ-PICCJ, cata vreme institutia pe care o conduce este vinovata de incheierea acestuia, cata vreme chiar CSM si Inspectia Judiciara au demarat o ampla ancheta asupra acestui protocol, care se afla in curs, si cata vreme protocolul poate ascunde fapte de natura penala, acest act fiind deja condamnat public pe cale interna si internationala. Mai mult, la nivelul PICCJ – aspect de notorietate publica - au fost depuse in primavara anului 2018 mai multe plangeri penale impotriva semnatarilor respectivului protocol, astfel incat Cristina Iulia Tarcea nu avea dreptul sa vorbeasca despre “manipulari”, “scenarii”, “comanda”, ci dimpotriva obligatia de a nu comenta acest subiect care face obiectul unei urmariri penale aflate in curs. Potrivit art. 10 din Legea 303/2004: “(1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”, astfel incat judecatorul Cristina Tarcea era obligata sa raspunda reporterului ca nu comenteaza un asemenea subiect.

3 - Intrebata despre nemotivarea dosarelor in termenul prevazut de lege, Cristina Iulia Tarcea a raspuns:

"Din punctul meu de vedere, este imposibil la Inalta Curte, cel putin, sa respecti termenul de motivare de 30 de zile. S-au luat tot felul de masuri administrative, in prezent a fost redus mult numarul de dosare care au fost intarziate la redactare Am acordat termen pana la 1 septembrie tuturor sa profite de vacanta judecatoreasca si sa-si termine stocul de dosare de redactat. In caz contrar, or sa suporte consecintele legii, respectiv voi sesiza Inspectia Judiciara”.

N.N. - Aceste afirmatii reprezinta in opinia noastra manifestari nedemne fata de colegii judecatori ai Inaltei Curti si chiar amenintari cu sesizari disciplinare, dar care pot ascunde si interesul Cristinei Tarcea ca anumite dosare, cu conotatii politice, sa fie grabite in conditiile in care ne apropiem de perioada alegerilor (vezi cazurile aflate in faza de redactare a hotararilor date in prima instanta privind pe presedintele PSD Liviu Dragnea, presedintele ALDE Calin Popescu Tariceanu si altii). In conditiile in care Cristina Iulia Tarcea a recunoscut ca “este imposibil la Inalta Curte, cel putin, sa respecti termenul de motivare de 30 de zile”, aceasta a proferat amenintarea cu sesizarea disciplinara, fiind titular al acestui drept, dar si membru de drept in CSM, deci o persoana cu vocatia de a vota in sensul sanctionarii judecatorilor impotriva carora a formulat sesizarea. A conditiona motivari intr-un termen “imposibil” conform propriei aprecieri, si aceasta in perioada de vacanta judecatoreasca – in conditiile in care concediile sunt un drept conferit prin lege – cu indicatia “sa profite de vacanta judecatoreasca si sa-si termine stocul de dosare de redactat”, reprezinta in opinia noastra nu doar o solicitare deplasata, dar si o lipsa de respect fata de orice judecator al ICCJ, care dupa un an de munca cu maxima incarcare si nevoie reala de a se recupera fizic si psihic este amenintat sa-si intrerupa concediul legal si sa vina la serviciu sa redacteze, pentru a nu fi sanctionat. In opinia noastra, asemenea afirmatii nasc temeri indreptatite din partea justitiabililor in sensul in care daca presedintele ICCJ se declara impotriva modificarilor la coduri si leaga aceste modificari de actiunile unor persoane politice condamnate, cu dosare aflate pe rol la propria instanta, judecatorii ICCJ nu mai prezinta garantii de independenta si impartialitate, prioritatea pentru acestia fiind sa vina sa motiveze la urgenta pentru a nu fi sanctionati. Este evident, de asemenea, ca declaratiile judecatorului Cristina Iulia Tarcea pot afecta si increderea publicului in justitiei, cata vreme prin maniera in care s-a pus problema, perceptia publica poate fi ca judecatorii instantei supreme nu sunt magistrati independenti, ci aflati la cheremul sefei lor, care ii poate sanctiona disciplinar oricand daca nu ii indeplinesc dorintele.

4 - Intrebata despre despre revocarea Laurei Kovesi de la sefia DNA, Cristina Tarcea a raspuns:

"Am sa vorbesc in numele meu, am privit, nu neaparat cu ingrijorare, dar intrigata tot ceea ce s-a intamplat pentru ca mi s-a parut atat de inadmisibil de politizat totul incat nu am stiut exact ce se intampla si nu am stiut in ce masura o structura care face parte din autoritatea judecatoreasca trebuie sa faca obiect de disputa al atator discutii politice. Asta nu mi se pare normal si nu trebuie sa se intample. Este adevarat ca statutul procurorului este destul de incert, potrivit Constitutiei noastre. Lasam la o parte faptul ca nimeni nu are drept obiectiv proxim lamurirea unor aspecte destul de neclare si confuze din Constitutia Romaniei, dar asa cum este ea, atata timp cat o structura face parte din autoritatea judecatoreasca, haideti sa nu facem campanii electorale, sa nu facem actiuni politice, implicand acea structura a autoritatii judecatoresti. Nu mi se pare normal ca initiativa revocarii sa porneasca din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justitiei sa trebuiasca sa sesizeze Curtea Constitutionala pe un aspect, pana la urma comun, al revocarii unui procuror sef, nu mi se pare ca acelasi aspect sa ridice probleme de revocare, de suspendare a presedintelui tarii. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect si nu mi-as mai dori sa se intample."

N.N. - Aceste afirmatii sunt poate cele mai grave dintre cele facute de judecatorul Cristina Iulia Tarcea in interviul acordat postului Realitatea TV si aceasta intrucat contin neadevaruri flagrante, cu conotatii politice intentionate.

Afirmatia: “Este adevarat ca statutul procurorului este destul de incert, potrivit Constitutiei noastre. Lasam la o parte faptul ca nimeni nu are drept obiectiv proxim lamurirea unor aspecte destul de neclare si confuze din Constitutia Romaniei”, reprezinta o mistificare grosolana a adevarului, in conditiile in care Curtea Constitutionala a explicitat in mai multe decizii recente statutul exact al procurorului, locul sau in ierarhia autoritatii judecatoresti si pozitia lui in raport de ministrul Justitiei. In atari conditii, a conchide “haideti sa nu facem campanii electorale, sa nu facem actiuni politice”, reprezinta o ignorare voita a deciziilor Curtii Constitutionale in materie si o politizare a subiectului nepermisa unui magistrat. Acest fapt reiese cu prisosinta in principal din declaratia: “Nu mi se pare normal ca initiativa revocarii sa porneasca din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justitiei sa trebuiasca sa sesizeze Curtea Constitutionala pe un aspect, pana la urma comun, al revocarii unui procuror sef, nu mi se pare ca acelasi aspect sa ridice probleme de revocare, de suspendare a presedintelui tarii. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect si nu mi-as mai dori sa se intample."

Practic, judecatorul Cristina Iulia Tarcea, a pus la indoiala legea, si-a politizat in mod iresponsabil discursul, facandu-se ca nu stie de textele de lege care abiliteaza ministrul Justitiei sa propuna revocarea unui procuror sef ori sa se sesizeze Curtea Constitutionala pe conflicte de natura constitutionala, ceea ce echivaleaza cu o neacceptare a prevederilor legale in vigoare, in conditiile in care art. 124 din Constitutie obliga magistratul sa se supuna legii. A ignora legea in vigoare, pretinzand ca apelarea la mecanismele legale si constitutionale sunt un subiect de “actiune politica”, “campanie electorala”, “inadmisibil de mult politizat”, pentru a culmina cu exprimarea dorintei ca presedintele Romaniei sa nu fie suspendat: “nu mi-as mai dori sa se intample”, releva starea de neacceptare a legii, precum si optiunea politica clara a judecatorului Cristina Iulia Tarcea in favoarea presedintelui Klaus Iohannis, cel care a numit-o in functia de presedinte a ICCJ, prin Decret prezidential, in septembrie 2016, pentru un mandat de 3 ani.

Potrivit art. 9 din Legea 303/2004: “(1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. (2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.”

Un argument in plus pentru dovedirea caracterului politic al celor afirmate de Cristina Iulia Tarcea in interviul acordat postului Realitatea TV, il reprezinta si postarea publica facuta de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, pe pagina sa de Facebook, imediat dupa interviu, in care a declarat: “Sa intelegem ca este normal ca un judecator de rang inalt sa faca politica? Sa intelegem ca nu este normal ca un ministru sa critice un judecator, dar este normal ca un judecator sa critice un ministru? “ - (vezi facsimilul de mai jos)

Fata de cele expuse, va solicitam sa declansati cercetarea disciplinara a presedintelui ICCJ Cristina Iulia Tarcea si, fata de gravitatea faptelor savarsite, sa propuneti aplicarea sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura, potrivit art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.>>

UPDATE -In cursul zilei de luni 23.07.2018 ne-a parvenit de la CSM si adresa de confirmare cu numarul de inregistrare, prin care ni s-a adus la cunostinta ca prin Rezolutia presedintelui CSM judecator Simona Camelia Marcu, lucrarea a fost trimisa la Inspectia Judiciara spre competenta solutionare: