Procuroarea Tatiana Toader (foto stanga), candidata pentru functia de vicepresedinte CSM pe anul 2022 (dar blocata deocamdata in mod curios de anumiti colegi de-ai sai din Sectia pentru procurori – click aici pentru a citi) a dat cartile pe fata in legatura cu ce s-a intamplat in Consiliul Superior al Magistraturii cel putin in ultimul an, in mandatul de presedinte al lui Bogdan Mateescu (foto dreapta), zis “Slugarete”. Un mandat dezastruos din punctul nostru de vedere, chiar mai slab decat cel al Margaretei Tint, plin de conflicte, rafuieli personale si executii sau tentative de executie a unor magistrati incomozi.

Problemele existente in sanul CSM, unele dintre ele nestiute de magistratii care i-au trimis in Consiliu pe actualii membri, au fost dezvaluite de procuroarea Tatiana Toader in sedinta din 25 noiembrie 2021 a Sectiei pentru procurori a CSM, in care si-a anuntat candidatura pentru functia de vicepresedinte. O candidatura care a stricat planul ce prevedea instalarea in aceasta functie a procurorului Nicolae Solomon, un personaj apropiat, potrivit informatiilor pe care le detinem, de Bogdan Mateescu.

Astfel, Tatiana Toader a enumerat o parte din haosul administrativ de la nivelul CSM, subliniind ca personalul din aparatul propriu nu a fost niciodata evaluat, la nivelul Consiliului existand in momentul de fata intarzieri in efectuarea lucrarilor, o superficialitatre in indeplinirea atributiilor si o lipsa de asumare. In acest sens, Tatiana Toader a explicat ca se impune o “reforma” imediata a aparatului de lucru din CSM, mai ales ca de multe ori perceptia a fost ca acesta functioneaza doar pentru a deservi Sectia pentru judecatori a Consiliului.

“Managementul” lui “Slugarete”

De asemenea, Tataiana Toader a abordat si o serie de probleme care au caracterizat mandatul de presedinte al CSM detinut de judecatorul Bogdan Mateescu. Astfel, Toader a vorbit despre practica nesanatoasa de a lua decizii in baza unor consultari a membrilor CSM facute pe email (practica semnalata si de Lumea Justitiei – click aici pentru a citi).

Procuroarea Toader a atras atentia asupra unor alte deficiente din CSM, precum suprapunerea lucrarilor comisiilor sau aglomerarea sedintelor, urmate de perioade lungi de inactivitate. O realitate intalnita in mandatul lui Bogdan Mateescu.

Nu in ultimul rand, Tatiana Toader a cerut, in mod corect credem noi, ca presedintele si vicepresedintele CSM sa nu actioneze decat in limitele mandatului primit din partea celorlalti membri ai Consililui, pentru a se evita ca sefii Consiliului sa aiba intalniri si sa poarte discutii referitoare la activitatea Consiliului sau privind sistemul judiciar, fara ca ceilalti judecatori si procurori din CSM sa aiba habar. Asa cum s-a intamplat, aduagam noi, in cazul intalnirii pe care Bogdan Mateescu a avut-o cu niste functionarasi de la Ambasada SUA (click aici pentru a citi).

Pe de alta parte, Tatiana Toader a recunoscut ceea ce toti magistratii stiu. Si anume ca in actualul CSM exista o stare de tensiune extrema, disensiunile dintre membrii Consiliului resfrangandu-se asupra intregului sistem.

Iata cateva dintre problemele semnalate de procuroarea Tatiana Toader din CSM, prezentarea integrala a proiectului de candidatura pentru functia de vicepresedinte al Consiliului putand fi vazuta la finalul articolului:

“O institutie eficienta si transparenta in decizii este un alt obiectiv asumat prin depunerea prezentului proiect. Experienta mea in mandatul precedent de vicepresedinte mi-a demonstrat, nu de putine ori, ca mecanismul de organizare si functionare a aparatului propriu al CSM este unul greoi, circuitele administrative sunt birocratice, constatand intarzieri in efectuarea lucrarilor, in reactii ale personalului, superficialitate in indeplinirea atributiilor si o lipsa de asumare. Chiar daca evaluarea interna a personalului nu a fost realizata in niciunul dintre mandatele succesive de conducere ale Consiliului, ceea ce in opinia mea reprezinta unul dintre esecurile actualului nostru mandat comun, o astfel de analiza cred ca poate fi demarata si finalizata in anul 2022 pentru responsabilizarea corespunzatoare a membrilor aparatului si pentru facilitarea preluarii mandatului de catre noul Consiliu, urmand a fi lasata decizia reorganizarii personalului in sarcina acestuia din urma.

Cu toate acestea se impune, cred, cu necesitate asezarea imediata a functionarii a compartimentelor de activitate in serviciul ambelor sectii ale Consiliului, nu de putine ori perceptia fiind cea a deservirii activitatii unei singure sectii, respectiv a celei de judecatori.

(…)

Ritmicitatea sedintelor si a celorlalte intalniri de lucru din cadrul Consiliului trebuie sa caracterizeze si activitatea comuna din cadrul Consiliului, pentru a se evita situatiile experimentate in activitatea noastra, de suprapuneri in comisii, aglomerari de sedinte, urmate de perioade lungi de inactivitate. Revine astfel, din punctul meu de vedere, conducerii Consiliului formate din presedinte si vicepresedinte rolul de a coordona activitatea sedintelor de Plen, sectii, comisii comune si separate pentru a asigura un calendar previzibil, pe un interval macar mediu de lucru ce va permite adaptarea agendelor membrilor la aceste sedinte programate si inlaturarea perceptiei organizarii calendarului doar in functie de agendele unor membri.

Alte masuri, in opinia mea, pentru implementarea acestor obiective sunt:

-Organizarea unitara a modului de desfasurare a sedintelor de lucru ale comisiilor comune conform dispozitiilor regulamentare, cu evitarea modalitatii consultarii prin email, care nu permite cunoasterea de fiecare membru a tuturor opiniilor exprimate pentru conturarea celor majoritare si minoritare.

-Organizarea modalitatii de consultare a membrilor asupra oportunitatii adoptarii unor pozitii publice, institutionale si a formei acesteia, mai ales in afara orelor de program care sa permita in mod efectiv exprimarea argumentelor si cunoasterea de fiecare membru a tuturor opiniilor exprimate;

-Comunicarea imediata de catre conducerea Consiliului catre fiecare membru ales a deciziilor interne emise privind organizarea administrativa a institutiei;

(…)

Un alt obiectiv pe care mi l-am propus este comunicarea reala interna si interinstitutionala. Experienta celor cinci ani de mandat ne-a demonstrat ca nu am reusit intotdeauna sa comunicam intre noi, tensiunile si orgoliile personale castigand in fata dezbaterilor de idei si argumente. Nu de putine ori au fost transmise mesaje disparate din partea membrilor care au afectat perceptia asupra modului de colaborare interna intre membri, disensiunile interne fiind si o posibila cauza a disensiunilor din sistemul judiciar. Ultimul an ne ofera insa sansa de a repara ceea ce s-a pierdut pe planul comunicarii interne un rol esential revenind in acest sens conducerii CSM, care prin exemplul propriu de coeziune poate transmite un mesaj intern in acest sens fara a pune insa pe plan secund efortul individual pe care trebuie sa si-l asume fiecare membru prin renuntarea la orgoliu si ascultarea reala a opiniei fiecaruia.

(…)

Organizarea de intalniri periodice ale membrilor alesi cu conducerea Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri pentru un schimb reciproc si permanent de informatii in activitatea curenta, care sa preintampine unele dificultati in organizarea activitatii acestor institutii aflate in coordonarea Consiliului. Este important din perspectiva mea ca la aceste intalniri sa participe toti membrii alesi pentru valorizarea reala a propunerilor de solutii si pentru a se inlatura o eventuala perceptie a unei comunicari unilaterale din partea conducerii Consiliului catre cele doua institutii.

(…)

Organizarea unor intalniri cu asociatiile profesionale ale magistratilor. Consiliul, in actuala sa componenta, are o restanta importanta sub acest aspect. De aceea trebuie ca, macar la final de mandat, sa-si reconsidere pozitia fata de asociatiile profesionale ale magistratilor de la care pot obtine un feedback important cu privire la activitatea sa si solutii cu privire la problemele de interes, care chiar daca aparent divergente pot avea un rol constructiv.

Imbunatatirea comunicarii cu celelalte puteri, comunicare care trebuie sa se bazeze pe onestitate, pe principiul loialitatii si cel al egalitatii. Premisa in acest dialog trebuie sa fie aceea ca de la principiul independentei magistratilor nu se poate abdica, dar ca pentru o Justitie cu adevarat libera avem nevoie unii de altii intr-un parteneriat onest. Conducerea CSM trebuie sa faciliteze un astfel de dialog, cu informarea prealabila a membrilor alesi asupra tuturor demersurilor institutionale ce trebuie sa se situeze intotdeauna in limitele mandatului acordat de Consiliu”.

* Vedeti aici prezentarea facuta de procuroarea Tatiana Toader proiectului de candidatura pentru functia de vicepresedinte al CSM pe anul 2022