Directia Nationala Anticoruptie incearca din rasputeri s-o execute pe Elena Udrea – fost ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului – pentru o fapta care pur si simplu nu era prevazuta in lege la momentul presupsei comiteri.

Ne referim la dosarul finantarii campaniei din 2009, privind achizitionarea de panouri care indemnau populatia sa voteze la referendumul organizat de catre presedintele Traian Basescu pentru parlament unicameral cu doar 300 de alesi – dosar ajuns in faza finala la Curtea de Apel Bucuresti, unde marti, 26 ianuarie 2021, avocatii au pus concluzii finale intr-o sedinta-maraton, de peste 8 ore, in fata judecatoarei Claudia Jderu (foto 2). Subliniem ca nu este vorba despre campania prezidentiala a anului 2009, asa cum s-a rostogolit informatia in presa, avand ca sursa insusi comunicatul DNA, parchetul urmarind sa creeze confuzia plecand de la premisa ca referendumul a avut loc in ziua primului tur al alegerilor pentru presedintia Romaniei.

Mai precis, DNA a trimis-o in judecata pe Elena Udrea pentru doua pretinse fapte de instigare la luare de mita si alte cinci de spalare a banilor. Marti, 26 ianuarie 2021, procuroarea de sedinta Elena Hach a cerut 12 ani de inchisoare (pedeapsa orientata spre maxim) pentru protejata lui Traian Basescu. Problema este ca, in rechizitoriul finalizat in 19 mai 2017 (vezi facsimil) de catre Marius Bulancea (foto 1 stanga - seful de la acea vreme al Sectiei a II-a DNA) si confirmat de insasi sefa DNA din acel moment, Laura Kovesi (foto 1 dreapta), parchetul are in vedere inclusiv instigarea la luare de mita pentru altul. Or, incriminarea acestei forme a luarii de mita (si implicit a instigarii la luare de mita) a intrat in vigoare abia in 2014, odata cu noul Cod penal. Deci nicidecum in 2009, cand sustine DNA ca au avut loc faptele. Deci Elena Udrea a fost trimisa in judecata pentru o fapta care la data comiterii ei nu era incriminata de Codul penal. Frumos sau nu?

Pentru conformitate, prezentam cele doua forme ale luarii de mita:

- din vechiul Cod penal (art. 254):

„Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani”.

- din noul Cod penal (art. 289):

„(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.

(2) Fapta prevazuta in alin. (1), savarsita de una dintre persoanele prevazute in art. 175 alin. (2), constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent”.

Denuntatorul a inceput s-o dea la intors

Si acuzatia de spalare de bani scartaie, in conditiile in care tot marti, 26 ianuarie 2021, in declaratia de inculpat, Gheorghe Nastasia (fost secretar general in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pe vremea lui Udrea, trimis in judecata in aceeasi cauza pentru o presupusa fapta de luare de mita), cel care a denuntat-o la DNA pe Elena Udrea, a sugerat ca protejata lui Basescu nu are nicio legatura cu faptele pe care DNA i le imputa. De altfel, atat Elena Udrea, cat si avocatul acesteia, Veronel Radulescu, au subliniat ca DNA si-a formulat acuzatiile la adresa fostului ministru doar pe baza denuntului facut de Nastasia, neavand vreo proba directa.

La randul ei, Elena Udrea a reclamat faptul ca Directia Nationala Anticoruptie i-a fabricat acest dosar doar ca sa se poata lauda cu un trofeu, neavand vreo proba concreta prin care sa probeze instigarea la luare de mita sau spalarea de bani.

De altfel, acelasi lucru l-a reclamat Ioana Basescu (si ea inculpata in cauza): faptul ca DNA a cerut 15 ani de inchisoare in cazul ei (tot ca pedeapsa orientata spre maxim) doar pentru ca este fiica unui fost presedinte, iar astfel parchetul sa-si poata trece in palmares condamnarea unui inculpat-vedeta. Mentionam ca parchetul a trimis-o in judecata pe Ioana Basescu pentru doua pretinse fapte de instigare la delapidare si alte cinci de spalare de bani. Atat Ioana Basescu, cat si Elena Udrea i-au cerut judecatoarei Jderu sa le achite in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala: „fapta nu exista”.

In incheiere, mentionam ca sedinta de marti, 26 ianuarie 2021, de la Curtea de Apel Bucuresti a fost un adevarat tur de forta. Inceputa putin dupa ora 10, a fost intrerupta in jurul orei 10:45 de o falsa alerta cu bomba, fiind reluata la scurt timp dupa ora 14 si incheiata tocmai la ora 21:10, fara nicio pauza. Judecatoarea Claudia Jderu a stabilit pronuntarea pentru ziua de 16 februarie 2021.