Nu a ramas fara ecou proiectul de lege lansat in dezbatere publica de catre Ministerul Justitiei chiar in ultima zi de mandat al lui Stelian Ion, prin care MJ vrea sa-i batjocoreasca pe fostii inculpati achitati definitiv dupa ce au fost incatusati – indiferent daca au fost doar retinuti pentru 24 de ore sau chiar arestati definitiv.

Este vorba despre un proiect de lege care modifica articolul 539 din Codul de procedura penala, in sensul ca ii exclude dintre beneficiarii de daune morale pe retinutii si arestatii achitati ca urmare a dezincriminarii faptei (click aici pentru a citi).

Iata mai intai actuala forma a art. 539 CPP, declarata neconstitutionala prin Decizia CCR 136/2021:

„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.

Redam si forma propusa de MJ:

„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale sau injuste de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca:

a) masura a fost constatata ca nelegala;

b) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) – d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite.

(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se dovedesc prin ordonanta procurorului de revocare a masurii retinerii ori de clasare, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara ori a instantei de judecata, de revocare a masurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia, sau, dupa caz, prin hotararea definitiva de achitare.

(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b) persoana nu este indreptatita sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel, au determinat luarea masurii preventive privative de libertate, in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel”.

Reactia avocatului care a facut istorie la CCR

Vineri, 3 septembrie 2021, la o zi dupa ce MJ a lansat in dezbatere publica initiativa legislativa de modificare a Codului de procedura penala (inclusiv a art. 539, care ne intereseaza in cazul de fata), avocatul Cristian Zeiler (foto) i-a scris Ministerului Justitiei, avertizandu-l ca proiectul de schimbare a art. 539 CPP risca sa pice la Curtea Constitutionala: in primul rand din cauza ca ii discrimineaza pe arestatii achitati datorita dezincriminarii faptei (intrucat decizia CCR nu ii excepteaza pe acestia de la primirea daunelor), iar a doua oara din cauza ca forteaza retroactivitatea legii de dezincriminare – si nu in favoarea inculpatilor, asa cum spune Constitutia Romaniei la art. 15 alin. 2: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.

Pentru cine nu a urmarit istoria desfiintarii art. 539 CPP la Curtea Constitutionala a Romaniei, amintim ca Zeiler este avocatul care a ridicat exceptia, apoi a sustinut-o in fata instantei de contencios constitutional, clientul sau, omul de afaceri Cristian Marius Nita, avand un caz mai mult decat spectaculos, fiind achitat la capatul a 17 ani de proces penal, dintre care 11 luni le-a petrecut in arest preventiv.

Revenind – iata mesajul maestrului Cristian Zeiler catre Ministerul Justitiei:

„Buna ziua, ma numesc Zeiler Cristian, sunt avocat in cadrul Baroului Hunedoara si doresc sa va supun atentiei opinia mea referitoare la modificarea art. 539 alin. 1 lit. b teza finala din Codul procedura penala, ce cuprinde sintagma 'cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite'.

Inainte de toate, doresc sa va aduc la cunostinta ca eu sunt avocatul care a invocat exceptia de neconstitutionalitate a art. 539 CPP in fata Tribunalului Dolj in dosarul nr. 5090/63/2017, exceptie care a fost admisa prin decizia nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale.

Revenind la proiectul de modificare a art. 539 Cpp, consider ca sintagma mai sus mentionata cuprinsa in alin. 1 lit. b nu este justa si trebuie eliminata, deoarece respectiva sintagma exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal, iar o atare situatie nu este in concordanta cu decizia amintita a Curtii Constitutionale.

Textul art. 539 Cpp are ca situatie-premisa luarea unei masuri privative de libertate fata de un om (retinere, arestare preventiva, arest la domiciliu) pentru o fapta prevazuta de legea penala. In cursul procesului penal, deci inainte de a se pronunta o hotarare definitiva, legiuitorul dezincrimineaza acea fapta pentru care omul este privat de libertate. Daca fapta penala este dezincriminata, atunci aceasta nu mai constituie infractiune si atunci procurorul trebuie sa dispuna clasarea cauzei. Sau, daca procesul a ajuns in faza de judecata, judecatorul nu poate dispune decat o solutie de achitare, iar temeiul clasarii, respectiv al achitarii, nu poate fi decat art. 16 alin. 1 lit. b prima teza CPP ('fapta nu este prevazuta de legea penala'). Aici trebuie remarcat faptul ca legea de dezincriminare a infractiunii se aplica si retroactiv prin raportare la art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, chiar daca, la momentul savarsirii faptei, aceasta constituia infractiune.

Deci daca procesul penal nu este terminat, iar fapta este dezincriminata de legiuitor, devine incidenta prima teza a art. 16 alin.1 lit.b Cpp, pentru ca fapta comisa nu este prevazuta de legea penala, si trebuie dispusa clasarea sau, dupa caz, achitarea. Iar daca omul care a comis respectiva fapta a fost privat de libertate in cursul procesului penal, ajungem din nou la Decizia nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale, care declara neconstitutionala solutia legislativa din cuprinsul art.539 din Codul de procedura penala, care exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare sau achitare, conform art.16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedura penala.

Cu stima,

Avocat Zeiler Cristian”