Ionut Nita a avut statut militar si a lucrat aproape 15 ani in sistemul penitenciar, avand in atributii obtinerea, verificarea si promovarea de informatii din mediul penitenciar si cel civil cu privire la aspecte de coruptie, crima organizata, nereguli din sistemul penitenciar. Activitatea sa s-a desfasurat cu preponderenta in cadrul DGPA (Directia Generala de Protectie si Anticoruptie din Administratia Nationala a Penitenciarelor. Incepand cu iulie 2006, Ionut Nita a lucrat ca functionar public cu statut special, cu gradul de agent sef in sectorul paza la Penitenciarul Colibasi, iar la data de 11.01.2007 a fost dat afara pe motiv de “reorganizare”.

Intr-o sesizare care a fost transmisa catre Lumeajustitiei.ro, Ionut Nita subliniaza ca prin aceasta incetare a contactului de munca i-a fost interzis dreptul la munca ca agent sef in cadrul Penitenciarului Colibasi, desi inca din anul 1991 avusese numai rezultatele foarte bune in activitate. „Aceasta masura abuziva si ilegala impotriva mea a fost luata prin Ordinul 2841/C/29.12.2006, care poarta semnatura fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei (foto), si are la baza o fisa de evaluare profesionala pe 2006, falsificata de Irimia Alin – fost director in perioada decembrie 2006-ianuarie 2007, la Penitenciarul Colibasi, Lazar Alexandru si Alexescu G. de la acelasi penitenciar si la care, ulterior, au fost complici mai multi functionari publici din ANP, constituiti intr-o comisie, unii dintre ei neavand dreptul legal si moral sa faca parte din aceasta din cauza neindeplinirii unor criterii prevazute de legile in vigoare”.

Desigur, numele fostului director de la Penitenciarul Colibasi vi se va parea destul de cunoscut, de vreme ce in vara lui 2008, procuroarea Mihaela Focica, ajunsa director la Colibasi, l-a denuntat pe adjunctul ei, Alin Irimia, la DIICOT, acuzandu-l pe acesta de sustragerea mai multor documente care contineau informatii clasificate, etichetate drept secrete de stat, precum si de folosirea lor in scop personal. Pentru ca acesta a refuzat sa restituie documentele, in luna septembrie a aceluiasi an, procuroarea Focia a facut plangere penala la DIICOT Pitesti. Procurorii de la DIICOT structura teritoariala au dat un mare N.U.P., rezolutie atacata de conducerea de la penitenciarul Colibasi la Curtea de Apel Pitesti. Judecatorii CA Pitesti au desfiintat rezolutia data de procurori si au decis trimiterea cauzei inapoi la DIICOT, in vederea inceperii urmaririi penale fata de directorul adjunct al Penitenciarului Colibasi pentru sustragerea de documente cu continut clasificat, precum si pentru folosirea lor. Din 2010 nu se mai stie ce s-a intamplat cu acest dosar.

Revenim la povestea fostului angajat al DGPA-Penitenciarul Colibasi. Ionut Nita dezvaluie, in sesizarea pe care ne-a trimis-o, grave aspecte legate de modul in care acesta cauta dreptatea cu disperare, de aproape sapte ani. Redam cele mai importante fragmente din sesiszarea sa, subliniind ca aspectele semnalate de fostul langajat al DGPA vorbesc de la sine:

„Afirmatia mea cu privire la faptul ca mi-a fost interzis dreptul la munca in sistemul penitenciar, respectiv la P.Colibasi se bazeaza pe urmatoarele aspecte:

Prin ordinul 2841/C/29.12.2006, am fost trecut in rezerva , in mod ilegal si abuziv, dintr-o unitate care la data de 29.12.2006 NU MAI EXISTA, intrucat a fost DESFIINTATA la 26.01.2006, prin HG 127,(este vorba de DGPA)decizie care a produs efecte juridice imediat cu publicarea in M.O.nr.125/09.02.2006.Mai mult decat atat, la data de 29.12.2006, nu ma mai aflam sub incidenta legii nr. 80/1995-privind statutul cadrelor militare, deoarece incepand cu iulie 2006, acest grad mi-a fost convertit in cel de agent sef, adica functionar public cu statut special in sistemul penitenciar, si ma aflam sub incidenta Legii organice nr. 293/2004-privind statutul functionarilor din sistemul penitenciar. Numirea mea ca agent sef a fost facuta de ANP conform statului de plata nr. 900038 si mai ales prin indeplinirea prevederilor legii nr.293/2004 (art.3,7,12,72 si mai ales 74) coroborate cu dispozitiile OUG nr. 47/29.06.2006 prin care s-a impus mentinerea ca agent sef datorita rezultatelor profesionale foarte bune timp de peste 14 ani de zile si a indeplinirii tuturor criteriilor prevazute de legea nr 293/2004.

Consider ca, prin emiterea dubioasa (in contextul in care incepand cu 29.12.2006, in subordinea ANP nu mai exista nicio unitate cu profil militar, in care eu, dar si celelalte foste cadre ale desfiintatei DGPA sa fi putut sa ne desfasuram activitatea) a ordinului 2841/C/29.12.2006 s-a urmarit trecerea mea in rezerva conform legii nr. 80/1995, pentru a mi se baga pumnul in gura - stiindu-se ca nu se poate ataca in instanta constitutionalitatea ordinului 2841/C/ si mai ales pentru a nu fi scoase la iveala neregului produse la P. Colibasi, de unii dintre functionarii acestei institutii privind aspecte de coruptie, furt, abuzuri asupra detinutilor s.a. - si mai ales pentru ca cineva anume, sa poata justifica intr-un fel anume - prin trecerea in rezerva a unor militari- desfiintarea DGPA. Precizez, DESFIINTATA (asa cum se spune in finalul Notei de fundamentare a Guvernului nr. 127/26.01.2006 si si avizata favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 138) si nicidecum reorganizata! Astfel s-a invocat , in ordinul mai sus mentionat, ca trecerea mea in rezerva s-a facut din cauza , aspect abuziv si ilegal, deoarece atat la P.Colibasi dar nici in ANP nu a avut loc o astfel de reorganizare, ba mai mult decat atat incepand cu decembrie 2006 in ANP s-au facut angajari pentru a se completa cele peste 3.000 de locuri disponibile si astazi din sitemul penitenciar, 200 dintre ele provenind de la desfiintata DGPA. Mai mult decat atat , prin abuzul si ilegalitatile mai sus mentionate s-a urmarit ascunderea faptului ca fisa de evaluare pe 2006 mi-a fost falsificata, in modul cel mai abject posibil, si totodata denigrarea mea ca om si mai ales mistificarea faptului ca timp de peste 15 ani in sistemul penitenciar am avut rezultate profesionale foarte bune , concretizate prin prinderea unui talhar in flagrant - ulterior am fost martorul principal in dosarul 1747/1996 al Judecatoriei Pitesti, furnizarea de informatii in premiera nationala in legatura cu fapte de coruptie din mediul civil si penitenciar, despre prevenirea producerii unor evenimente negative atat in societatea civila dar si in penitenciare, dar mai ales despre identificarea persoanelor implicate in savarsirea crimelor in serie de pe raza comunei Ungheni –Arges, caz mediatizat ulterior in presa si la TV incepand cu vara anului 2000. Este vorba despre celebrul caz TIGANILA IULIAN. Am fost prima persoana care am vorbit despre existenta unei crime in serie, in conditiile in care prevederile legale presupunea constatarea disparitiei unei persoane de catre instanta de judecata.

Consider ca trecerea mea in rezerva este cu atat mai abuziva si ilegala cu cat pentru toata activitatea mea in sistemul penitenciar, atat ca militar dar si ca agent sef, doi dintre presedintii Romaniei mi-au conferit distinctii de merit si recunostiinta, prin decretele prezidentiale nr. 483/03.03.2007 si 1029/30.11.2007, aspecte care spun totul despre valoarea mea umana si profesionala, aspecte in urma carora am fost singura persoana cu certificate ORNISS, in conditiile in care ofiterul in subordinea caruia ma aflam nu a putut obtine asa ceva. Practic, am devenit o victima colaterala , un fel de “Acar Paun” pentru nereguli pe care, posibil, altii le-au savarsit. Efectiv ,nu s-a dorit mentinerea mea in sistemul penitenciar, nu pentru ca as fi fost incompetent si lipsit de combativitate, ci dimpotriva, pentru ca cineva s-a temut de valoarea informatiilor mele”.

Tertipurile gasite de procurori pentru a nu se pune in aplicare decizia CA Pitesti, de incepere a urmaririi penale impotriva fostei conduceri a Penitenciarului Colibasi!

“Astfel, in 2008, dupa ce am considerat ca am reusit sa strang destule articole si documente din mass media si de la institutiile care au dispus trecerea mea in rezerva (retineti va rog ca pana-n vara anului 2007, nici nu s-a vrut sa mi se puna la dispozitie actele in baza carora am fost data afara), am facut plangere penala impotriva conducerii P.Colibasi din decembrie 2006-ianuarie 2007 pe care am acuzat-o de abuz in serviciu, dar si de comiterea altor infractiuni. S-a constituit dosarul penal nr. 115/P/2008 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, care a fost repartizat procurorului Coculescu Alexandru.

Prin rezolutia din 03.07.2008, acesta a dispus NUP, desi nu a efectuat absolut niciodata urmarirea penala in acest dosar, ba mai mult am constatat ca rezolutia lui s-a bazat pe 2 acte(declaratia lui IRIMIA –in care s-a ocolit spunerea adevarului, celelalte persoane nici nu au bagate in seama, ca si cum nu ar fi existat) si adresa nr.305234/BRUFP/29.05.2008 a Penitenciarului Colibasi al carui adevar a fost distorsionat in mod intentionat de procuror, tocmai pentru a nu se incepe urmarirea penala (…) Rezolutia procurorului CA in dosarul 115/P/2008 s-a bazat pe aspecte neconforme cu realitatea, unele dintre acestea fiind chiar inventate de reprezentantul Parchetului, urmarindu-se astfel anularea adevarului din documentele pe care atat eu , dar si conducerea Penitenciarului Colibasi din 2008 I le-am pus la dispozitie si care impuneau fara nicio retinere inceperea UP.

Ulterior, dupa parcurgerea tuturor etapelor legale, am facut plangere in fata instantei de judecata impotriva rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, in baza art. 278/1 C.pr.pen.

Am depus 62 de documente in baza carora mi-am sustinut si dovedit afirmatiile de abuz in serviciu, fals impotriva celor de la conducerea P.Colibasi , dar si a faptului ca solutia de NUP pronuntata in dosarul 115/P/2008 este fundamental nelegala. In fata instantei am vorbit despre falsificarea fisei de evaluare personala, despre abuzurile si ilegalitatile comise de cei de la Colibasi, despre faptul ca am fost trecut in rezerva in mod ilegal, despre incalcari ale ordinului MJ nr. 2792/08.11.2004 –privind evaluarea functionarilor publici, functie pe care am avut-o si eu conform declaratiilor lui IRIMIA si art.3 din legea organica nr.293/2004 si mai ales a statului de plata mai sus mentionat.

In baza declaratiilor mele, a inscrisurilor concludente si pertinente, instanta de judecata a dispus inceperea urmaririi penale, prin sentinta penala nr. 111/F/06.11.2008, din dosarul nr. 607/46/2008 al Curtii de apel Pitesti : In baza art. 278/1 alin.8, lit b) C. pr.pen admite plangerea formulate de NITA IONUT, impotriva rezolutiei din dosarul 115/P/2008 a Parchetului de pe langa CA Pitesti. Desfiinteaza rezolutia Parchetului care s-a bazat pe un probatoriu incomplet. Trimite cauza in vederea inceperii UP. Inclusiv procurorul de sedinta a admis faptul ca procurorul de caz era obligat sa efectueze o urmarire penala conform legilor in vigoare pentru ca mai apoi, dupa efectuarea acesteia s-a pronunte, in cazul in care se impunea, NUP. Avocatul meu a precizat ca intr-o speta asemanatoare, care reprezenta un RIL cerut de Parchetul General, ICCJ a admis recursul si a dispus inceperea urmaririi penale. Procurorul de sedinta a recunoscut ca trebuia efectuata o urmarire penala legala.

Ulterior, simtindu-se raniti in orgoliu si probabil realizand in ce situatie jenanta se afla - din cauza faptului ca am reusit de unul singur sa strang dovezi si inscrisuri prin care se adeverea, pe de-o o parte comiterea infractiunii de abuz in serviciu si fals de catre functionari de la P.Colibasi si ANP, dar si din MJ, iar pe de alta parte incompetenta si mai ales necunoasterea legii penale de catre procurorul de caz, dar si nerespectarea si mai ales aplicarea gresita a prevederilor C.Pr.pen. si incalcarea Codului deontologic – Parchetul de pe langa CA Pitesti a facut RECURS impotriva procurorului de caz, adica plangere impotriva rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, in baza art. 278/1 C.pr.pen. s-a folosit de acest tertip pentru a ajunge in fata ICCJ, mizand pe inducerea in eroare a instantei supreme. Personal, asa ceva mie mi se pare strigator la cer, in contextul in care Parchetul a recunoscut in direct modul necorespunzator in care s-a pronuntat rezolutia din dosarul 115/P/2008 si nu avea altceva de facut decat sa respecte hotararea instantei de judecata, adica de a fi luate in calcul toate documentele pe care eu, dar si conducerea P.Colibasi din 2008 i le-am pus la dispozitie procurorului si care impuneau inceperea UP. Prin refuzul sau de a efectua UP, procurorul a incalcat prevederile art.273 Cpr.pen in se stipuleaza ca: “Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala , sub aspectul faptelor si imprejurarilor care urmeaza a fi cercetate”. Recursul Parchetului a fost formulat in afara cadrului legal, iar printre motivele invocate au fost si acelea ca “nu se poate face o UP intrucat ANP si P.Colibasi( eu am facut referire la anumite persoane) sunt puteri in stat”!!??. S-a mai invocat ca , daca se va efectua UP se va ajunge la condamnarea intimatilor??!! De asemenea si intimatii IRIMIA si LAZAR au formulat recurs, tot in baza art.278/1 cpr.pen , adica plangere impotriva rezolutiilor si ordonatelor procurorului de netrimitere in judecata. Cu alte cuvinte si ei s-au dorit sa fie trimisi in judecata!!!

In final,intr-un proces atipic , in care trebuia sa se judece conform art. 278 Cpr.pen-natura juridica a acestei institutii fiind o cale de atac impotriva actelor procurorului si nimic altceva in plus-ICCJ ,tinuta de jurisprudenta C.Constitutionale, a dispus prin decizia nr.906/13.03.2009: “Admite recursul Parchetului si al intimatilor IRIMIA si LAZAR si rejudecand respinge plangerea”. Oare ce plangere a respins in conditiile in care singura formulate a fost de Parchet si intimate? Oare daca s-a admis recursul de ce nu s-a inceput urmarirea penala si procesul a fost incheiat, fara a da curs recursului formulat?

Consider ca ne aflam in fata unei grave erori judiciare, pusa la cale de Parchetul CA Pitesti, prin faptul ca acesta s-a opus inceperii UP urmarind astfel incat sa obstructioneze justitia, nedorind aflarea adevarului in legatura cu aspectele de abuz in serviciu si fals la care am fost supus de functionari ai Peniteciarului Colibasi, ANP si MJ in anul 2006 si ianuarie 2007”.

* Cititi aici solutia data de Curtea de Apel Pitesti in dosarul 607/46/2008, prin care s-a desfiintat NUP-ul Parchetului Curtii de Apel Pitesti si a fost trimisa cauza pentru inceperea urmaririi penale