Lumeajustitiei.ro continua astazi sa prezinte din motivarea incredibila, data de judecatoarea Florentina Vasilateanu, de la Tribunalul Bucuresti (vezi facsimil) in dosarul in care fratii Camataru (foto) au fost condamnati pentru constituire de grup infractional organizat. Judecatoarea a inlaturat declaratiile martorilor date in fata instantei, si le-a mentinut numai pe cele date de acestia in fata procurorilor, desi CEDO, despre care Vasilateanu a spus ca este o “sicana”, a prevazut in mai multe cazuri ca declaratia data in fata instantei, sub juramant, este cea care primeaza.

De asemenea, Vasilateanu s-a erijat in expert tehnic si legiuitor, sustinand ca respinge proba ceruta de aparatorii Camatarilor, privind expertizarea interceptarilor din dosar, deoarece un expert nu se poate pronunta asupra legalitatii acestora. Mai mult, Vasilateanu a mentionat ca este de inteles de ce unii oameni preferau sa apeleze la recuperatori/camatari, pentru ca justitia nu functioneaza. Cu alte cuvinte, Nutu Camataru era judecatorul strazii, iar Vasilateanu nu pare sa aiba o problema cu a il considera pe Nutu un coleg fara roba. In plus, judecatoarea a ajuns la concluzia ca reeducarea indivizilor inculpati in acest caz este “o utopie”, ca acestia “nu sunt capabili sa aiba o urma de omenie”. Dublul standard aplicat in acest caz este de asemenea interesant de remarcat. Astfel, judecatoarea ii critica si condamna pe proxeneti, pentru ca incalcau legea, dar in ceea ce le priveste pe prostituate, care, in opinia lui Vasilateanu, stiau ca incalca legea penala practicand aceasta meserie, judecatoarea spune: “aceasta este problema fiecareia, pe care o gestioneaza cum crede de cuviinta”. Incredibil, dar, in momentul in care unul dintre inculpatii din dosar ii cere judecatoarei ca, la individualizarea pedepsei sa tina cont de faptul ca are o fetita minora, pe care o creste singur: “instanta isi pune intrebarea (retorica!) de ce ar trebui protejate fiicele unora, iar fiicele altora ar trebui exploatate fara mila, ca prostituate”. In final, instanta remarca discursul lui Mimi Camatareasa, care invoca adeseori divinitatea si mentioneaza in sentinta ca: “Daca este sa privim lucrurile din aceasta perspectiva, pe intelesul inculpatei SS, atunci se poate spune ca si asupra familiei sale a cazut o astfel de napasta, cu titlu de pedeapsa divina”.

Judecatoarea Vasilateanu: Inculpatii sunt nemultumiti oricum merge procesul, “pozeaza in victime ale sistemului judiciar”, daca le respecti dreptul la aparare, le incalci dreptul de a fi judecati intr-un termen rezonabil

In incredibila motivare a judecatoarei Florentina Vasilateanu, trecuta neobservata pana in prezent de Inspectia Judiciara a CSM, magistratul a retinut ca procurorii si politistii au fost amenintati in timp ce instrumentau dosarul fratilor Camataru, si ca, in “acest context strangerea materialului probator a reprezentat o 'batalie' apriga si plina de obstructii pentru organele judiciare, nelipsind din partea inculpatilor inclusiv atacuri directe la persoana procurorului si a politistilor care au instrumentat dosarul. Avand o asemenea indrazneala si pozand in victime ale sistemului judiciar, este de inteles ca un mare numar de martori, care au dat declaratii acuzatoare la efectuarea urmaririi penale, si-au schimbat radical declaratiile pe parcursul procesului penal ori nu au mai putut fi gasiti pentru a se prezenta in fata instantei pentru audieri si acest lucru reiese clar din dosar, multe dintre martore fiind contactate de inculpati, direct sau prin intermediari si fiind obligate sa retracteze acuzatiile facute la adresa inculpatilor. De exemplu, Stoica Smaranda, zisa 'Tanti Mimi', cu ocazia audierii sale in sedinta publica nu s-a sfiit sa adreseze amenintari chiar judecatorului si procurorului de sedinta, asa incat amenintarile cu bataia sau chiar mai rau adresate martorelor, majoritatea prostituate, din care unele inca mai practica aceasta meserie, fireste ca nu au ramas fara rezultatul scontat. Dupa ce au fost facute aceste precizari concluzia este ca instanta va lua in considerare declaratiile martorilor date la urmarirea penala, in ipoteza in care declaratiile date in fata instantei vin sa retracteze pe primele sau contin invariabil raspunsul 'nu-mi amintesc'”. In ceea ce priveste termenul rezonabil si respectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil, judecatoarea Vasilateanu a avut multe de spus: “In acest context, al respectarii principiilor fundamentale de desfasurare a procesului penal, instanta considera necesar sa reaminteasca inculpatilor, dar si aparatorilor lor, deopotriva, ca scopul pentru care a fost creat sistemul jurisdictional bazat pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului tinde la protejarea persoanelor aflate sub jurisdictiile nationale ale statelor membre impotriva abuzurilor la care ar putea fi supuse persoanele resortisante ale acestor state, cu ocazia desfasurarii instructiei penale sau a derularii unui proces civil in care sunt implicate. Deci, ceea ce se vrea este protejarea cetateanului, ca individ, titular al unor drepturi fundamentale ce trebuie respectate, in anumite conditii, cu opozabilitate erga omnes.In Romania insa recurgerea la jurisdictia bazata pe CEDO tinde sa devina pentru unii inculpati un mijloc de sicana la adresa organelor judiciare, manifestandu-se vehement nemultumiti, indiferent de modul cum se desfasoara procesul penal. Spre exemplu, daca procesul are in mod obiectiv, mai mult sau mai putin, durata prea mare, se considera incalcat dreptul la un proces echitabil sub aspectul rezonabilitatii termenului in care soarta inculpatilor se afla sub semnul incertitudinii, reclamandu-se violarea disp.art.6 din CEDO. Daca se tinde la desfasurarea cu celeritate a procesului, se sustine ca inculpatilor le-au fost incalcate alte drepturi, cum ar fi: dreptul la aparare, prin respingerea unor probe ce se cer a fi administrate, chiar daca nu sunt utile solutionarii cauzei, in scop de tergiversare a procedurii si prin aceasta dreptul la un proces echitabil, ajungandu-se din nou la a se reclama violarea disp. art 6 din CEDO. Asa este cazul si in speta de fata, cand inculpatii invoca tot felul de exceptii si cereri nejustificate, intr-un adevarat efort concertat de a prelungi cat mai mult posibil momentul judecatii si ramanerii definitive a hotararii, in scopul evident al amanarii momentului punerii in executare a hotararii judecatoresti”.

Vasilateanu a respins expertiza interceptarilor pe motiv ca expertul cauzei este judecatorul. Codul Penal, criticat de judecatoare

Judecatoarea Florentina Vasilateanu a gasit un mod inedit de a respinge proba cu expertiza pe care au cerut-o inculpatii. Astfel, judecatoarea a analizat usor Codul Penal si a ajuns la concluzia ca judecatorul si numai el este expertul cauzei, transferul de autoritate neputand fi admis. “Pe de alta parte, potrivit art.64 din Codul de procedura penala, expertiza este un mijloc de proba. Cu toate acestea, prin instituirea caracterului obligatoriu al efectuarii sale cu un obiectiv prestabilit, ii este conferita o valoare peremptorie, de o forta superioara celorlalte probe administrate intr-o cauza.

Prin definitie, expertiza este o cercetare efectuata, la cerere, de o persoana care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu, asupra unei probleme din acel domeniu. Or, in domeniul aplicarii legii intr-o cauzadedusa judecatii, inclusiv in ceea ce priveste legalitatea administrarii mijloacelor de proba, expert este insusi judecatorul cauzei, care, in virtutea pregatirii sale profesionale si a statutului sau de independenta, are competenta de a decide cu privire la raporturile juridice deduse judecatii, a mijloacelor de proba administrate si a normelor juridice aplicabile. Din aceasta perspectiva, textul de lege analizat, prin care se prevede ca evaluarea legalitatii unui mijloc de proba poate fi facuta de catre o alta autoritate decatjudecatorul cauzei, in prima instanta sau in caile de atac, contravine principiului independentei judecatorilor. Asa fiind, ar fi inadmisibil sa se consacre ideea unui transfer de autoritate a deciziei de la organul de urmarire penala ori instanta de judecata la expert, cu atat mai mult cu cat sarcina administrarii probelor, conditionatade caracterul concludent si util al acestora, revine, potrivit art.65 alin.l din Codul de procedura penala, primilor. Aceasta deoarece s-ar leza principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, judecatorul sau procurorul fiind tinut sa se conformeze unui status quo, legal sau ilegal, asa cum a fost stabilit de expert. In concluzie, instanta considera ca probele constand in interceptarea convorbirilor telefonice sunt valabile si vor fi luate in considerare in masura in care se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza”. Culmea, instanta nu a tinut cont nici macar de decizia definitiva a altei instante, care decisese anterior ca interceptarile nu sunt legale.

Judecatoarea Vasilateanu: “Reeducarea unora dintre inculpati este o utopie”. Inculpatii “nu au capacitatea psihica de a intelege un gest de omenie”. Prostituatele incalcau legea, era problema lor!

Magistratul Florentina Vasilateanu a explicat, apoi, in sentinta, ca, desi rolul unei pedepse este si acela de reeducare a unui infractor, in acest caz, nu se paote vorbi despre asa ceva, inculpatii fiind prea “infractori” pentru asta: (…) instanta constata ca vis-a-vis de persoana unor inculpati, a vorbi de reeducare este o utopie si de aceea trebuie privite lucrurile realist; unii dintre ei foarte greu se mai pot reeduca, avand deja un mod de a gandi total deformat, dar foarte bine inradacinat. De aceea la acesti inculpati se pune problema exercitarii cu precadere a celorlalte functii ale pedepsei, indeosebi a functiei coercitive, astfel incat in aceste cazuri cuantumul pedepsei ce se va stabili va fi mare si modalitatea de executare a acesteia va fi in regim de detentie. De asemenea, unii dintre inculpati, care sfideaza insasi ideea de justitie, de dreptate, nu se cuvine sa beneficieze de circumstante atenuante, legale sau judiciare, deoarece astfel s-ar face o nedreptate, pe de o parte, iar pe de alta parte ar fi si inutil. Exista unii oameni, dintre inculpatii cercetati in prezenta cauza, total lipsiti de simt moral, de o perversitate, egoism, rautate si lacomie fara margini, care nu au capacitatea psihica de a intelege un gest de omenie, de vreme ce ei insisi n-ar fi capabili de asa ceva. De exemplu, cand un om, in speta inculpatul BV, poate sa loveasca cu bestialitate o fata pana o umple de sange sau sa o supuna la umilinte si chinuri greu de imaginat (...) ori sa-l bata pe un barbat, apoi sa-l violeze (...) sau sa-l bage pe un debitor in congelator pentru a obtine de la el o suma de bani, este greu de acceptat ideea ca acesti indivizi au vreodata sansa de reeducare. De aceea, pedeapsa pe care instanta le-o va aplica va fi proportionala cu gravitatea faptelor savarsite”. In ceea ce priveste prostituatele care au dat declaratii impotriva inculpatilor din cauza, judecatoare a remarcat ca acestea stiau ca incalca legea practicand aceasta meserie, dar a sustinut ca: “Vinovatia fetelor desigur este incontestabila in savarsirea infractiunii de prostitutie, majoritatea fiind constiente ca incalca legea penala, dar aceasta este problema fiecareia, pe care o gestioneaza cum crede de cuviinta si nu face obiectul cauzei de fata si cu atat mai putin nu reprezinta o scuza plauzibila in fata organelor judiciare pentru inculpatii proxeneti”.

 Europa este foarte dura cu grupurile de crima organizata. Judecatoarea a vazut asta la televizor, dupa cum singura recunoaste. Pe Camatari i-a batut Dumnezeu, de asta au ajuns in puscarie!

Pentru a individualiza pedeapsa fiecarui inculpat din acest dosar, judecatoarea Vasilateanu a recurs la un argument interesant: televizorul! “O a doua precizare este aceea ca, in general, in Europa fenomenul criminalitatii organizate este aspru pedepsit. Acest lucru este usor de constatat de catre oricine, bunaoara din presa scrisa sau din emisiunile informative de televiziune ori de pe internet. Spre exemplu, cu circa 4-5 luni inainte de data judecarii acestei cauze justitia italiana, care, dupa cum se stie, se confrunta din vechi timpuri cu problema criminalitatii organizate, a condamnat la 30 de ani inchisoare pe unii dintre liderii unei astfel de organizatii criminale. Iata deci care este tendinta europeana in materia care ne intereseaza. Mergand pe aceasta linie si tinand cont de indelungata si vasta activitate infractionala a celor doi lideri ai gruparii infractionale din prezenta cauza, (...) instanta le va aplica inculpatilor Balint Ion si Balint Vasile pedepse relativ mari cu inchisoarea, in conditiile constatarii vinovatiei inculpatilor pentru faptele deduse judecatii”. Dupa ce a expus cateva dintre faptele pentru care sunt judecati fratii Balint, judecatoarea Vasilateanu s-a intrebat retoric:“Ce inseamna, asadar, in acest context, pedeapsa corespunzatoare in situatia inculpatului Balint Vasile? (…) Referitor la inculpatul Balint Vasile, instanta considera ca reeducarea acestuia pare si mai greu de realizat, datorita firii sale violente si educatiei deficitare. Daca in personalitatea altor inculpati se intrevad si unele elemente pozitive, chiar calitati, in privinta inculpatului Balint Vasile acestea sunt greu de identificat(...)Spre deosebire de inculpatul Balint Vasile, care este o persoana cu un intelect limitat, inculpatul Balint Ion percepe unele lucruri mai nuantat”. In ceea ce o priveste pe Mimi Camatareasa, si mai ales discursul acesteia despre Dumnezeu si pedepsele sale, judecatoarea Vasilateanu a rabufnit: “In 'discursul' inculpatei se face adeseori referire la divinitate si pedeapsa care s-a abatut asupra unuia sau altuia care, in opinia sa, au gresit fata de ea sau de copiii ei, ori i-au nedreptatit. Daca este sa privim lucrurile din aceasta perspectiva, pe intelesul inculpatei Stoica Smaranda, atunci se poate spune ca si asupra familiei sale a cazut o astfel de napasta, cu titlu de pedeapsa divina, daca se are in vedere faptul ca in marea ei majoritate familia inculpatei se afla in stare de arest ori in alte situatii critice.(…) Daca avem in vedere aspectele de ordin circumstantial invocate de inculpatul GE, adica cele referitoare la fiica sa, aflata in ingrijirea exclusiva a inculpatului, instanta isi pune intrebarea (retorica!) de ce ar trebui protejate fiicele unora, iar fiicele altora ar trebui exploatate fara mila, ca prostituate”.

Judecatoarea Vasilateanu a sustinut ca oamenii apelau la camatari pentru ca Justitia se misca greu si este ineficienta

O afirmatie incredibila a magistratului Florentina Vasilateanu, cu privire la motivele care au dus la o crestere impresionanta a numarului de “clienti” pe care ii aveau fratii Camataru mai ales in ceea ce priveste recuperarile, a fost facuta de aceasta in sentinta. Astfel, judecatoarea a precizat: “De ce preferau unii oameni pe acesti recuperatori in loc sa apeleze la serviciile justitiei este lesne de inteles, daca avem in vedere durata indelungata a procedurilor judiciare, aspect pentru care Romania a fost asupru criticata si sanctionata in mod repetat si de catre instanta europeana, nu numai de catre societatea civila. Pe fondul ineficientei actului de justitie, in sens larg, in care se include si faza punerii in executare a hotararilor definitive si irevocabile, a proliferat influenta recuperatorilor infractori, crescandu-le clientela si veniturile”.Tot despre “clientela” inculpatilor, instanta a constatat ca recuperatorii si-au pastrat aceasta clientela pentru ca au apelat la metode dure pentru a isi multumi clientii, de exemplu aruncarea debitorului la lei. Desi acest aspect nu era mentionat in dosarul cauzei, instanta o mentioneaza si chiar precizeaza ca, “o ia sub beneficiu de inventar, intrucat nu s-au produs probe in acest sens si astfel aceste afirmatii, indiferent in ce context ar fi fost facute, sunt pur speculative. Totusi, ca o reflectie, instanta aminteste proverbul romanesc potrivit caruia 'nu iese fum fara foc' si pune punct acestor comentarii”.