Terifianta hotarare prin care judecatorii ICCJ Florentina Dragomir, Ionut Matei si Ioana Ilie l-au condamnat pe avocatul Robert Rosu in dosarul „Ferma Baneasa” doar pentru ca a indraznit sa-si exercite profesia reprezinta un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, pentru dreptul la aparare al cetateanului si, in general, pentru statul de drept. Semnalul de alarma a fost tras sambata, 10 aprilie 2021, de catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – condusa de avocatul Traian Briciu (foto) – dupa sedinta extraordinara a Comisiei Permanente a UNBR, tinuta in ziua precedenta.

Din acest punct, oricare avocat poate fi considerat infractor de catre instante, doar pentru ca si-a permis sa-si apere clientul. Pe cale de consecinta, nu mai poate fi vorba despre secretul profesional dintre avocat si client, adauga cei de la UNBR. In plus, oricat ar suna de neverosimil, avocatii vor putea fi oricand condamnati pentru delicte de opinie, puncteaza Uniunea.

Situatia este cu atat mai scandaloasa, cu cat prima instanta l-a achitat pe Robert Rosu, constatand in mod corect ca faptele de care il acuza DNA nu reprezinta altceva decat demersuri firesti ale profesiei de avocat, aminteste UNBR.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, „Completul negru” de la Inalta Curte a scandalizat breasla avocatilor si prin incalcarea principiului privind autoritatea lucrului judecat, audiind judecatori ca martori impotriva hotararilor pronuntate de catre acestia insisi, mai arata Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.

In acest context, UNBR a hotarat sa duca mai departe lupta, continuand sa semnaleze opiniei publice si institutiilor relevante (inclusiv instantelor si parchetelor) abuzurile „Completului negru” Dragomir-Matei-Ilie, semnaland din nou organismelor internationale cele petrecute la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si analizand in ce fel ar putea fi schimbata legea, pentru o mai buna protejare a avocatilor.

Redam comunicatul UNBR:

„Minuta sedintei extraordinare a Comisiei Permanente a UNBR din 09.04.2021. Analizarea implicatiilor motivarii in dosarul Ferma Baneasa (aprobata cu majoritate de Comisia Permanenta, in urma votului din 09 – 10 aprilie 2021)

Comisia Permanenta a UNBR s-a intrunit in sedinta extraordinara vineri, 9 aprilie 2021, pentru analizarea implicatiilor motivarii in dosarul Ferma Baneasa. La sedinta au fost invitati si decanii Barourilor.

Participantii la intalnire au semnalat urmatoarele probleme:

1. Din parcurgerea deciziei motivate in dosarul Baneasa rezulta ca nu sunt aduse elemente noi, astfel incat aceleasi fapte considerate de prima instanta drept acte privind exercitiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind incadrate ca infractiuni de constituire de grup infractional organizat si complicitate la abuz in serviciu;

2. Hotararea in dosarul Baneasa reprezinta un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar si pentru dreptul la aparare al cetateanului si pentru statul de drept. Motivarea hotararii confirma temerile justificate exprimate de avocati in privinta unor conceptii care reprezinta, dincolo de ansamblul probatoriu al spetei, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:

- Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducandu-se drept probe diverse declaratii de martor cu privire la simple intalniri cu acesta, sau participarea alaturi de acesta la intalniri, procese, reprezentari, care prin ele insele nu presupun ab initio ca avocatul este concordant cu scopurile clientului;

- Audierea avocatilor ca martori in propriile dosare pentru a-si justifica rationamentele juridice si pentru a spune cum si de ce si-au aparat clientii reprezinta o nesocotire flagranta a secretului profesional;

- Audierea judecatorilor ca martori impotriva propriilor hotarari pentru a recunoaste ca sunt gresite reprezinta incalcarea principiului autoritatii de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru ca a folosit aceste hotarari definitive in demersurile sale profesionale indica si o discriminare intre avocati si judecatori;

- Condamnarea avocatilor pentru delicte de opinie, atata vreme cat avocatul are o opinie contrara acuzarii si este acuzat ca ar fi stiut sau ar fi trebuit sa stie ca demersurile clientilor se bazeaza pe hotarari judecatoresti ilegale de retrocedare in baza Legii nr.10/2001;

3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Inaltei Curti de Casatie si Justitie include un limbaj circumstantial, vag, fara a fi aratate fapte concrete care sa justifice acuzatiile. Intalnirile cu clientii si alte persoane sau participarea la intalniri, faptul ca a urmarit sa incaseze un onorariu, ca a facut diferite acte de procedura, contracte, notificari etc. nu pot fi considerate probe in sine privind participarea la grup infractional organizat sau complicitate la abuz.

In urma acestor discutii, Comisia Permanenta a decis:

1. Formularea unei pozitii publice prin care sa atraga atentia asupra viziunii care denatureaza rolul avocatului in sistemul de drept, ducand la condamnarea acestuia pentru opinii juridice contrare celor sustinute de acuzare (delict de opinie), identificarea avocatului cu faptele clientului si violarea secretului profesional prin audierea avocatului in legatura cu propriile cauze;

2. Continuarea demersurilor catre organismele profesionale internationale care au sustinut UNBR si profesia de avocat;

3. Recomandarea ca barourile sa foloseasca mijloace de a aduce la cunostinta publica a abuzurilor impotriva profesiei de avocat, acestea urmand a se desfasura prin participarea membrilor conducerii barourilor si avocatilor, la sediile instantelor, cu pastrarea demnitatii, valorilor profesiei de avocat si respectarea institutiilor justitiei. Pentru a defini obiectiv limitele legale ale activitatii profesionale, un demers al tuturor Barourilor este imperios necesar, pentru ca aceasta delimitare sa fie clara si sa nu fie apreciata contradictoriu, in mod diferit in functie de persoana care efectueaza interpretarea obligatiilor avocatului. Demersul poate lua forma inaintarii unui APEL catre conducerea Tribunalelor si a Parchetelor din fiecare judet si, corespunzator, la nivel national, de catre Consiliile Barourilor la aceeasi data si la aceeasi ora (miercuri, 14 aprilie ora 12,00).

4. Folosirea dialogului interprofesional cu organizatii ale judecatorilor, procurorilor, Avocatul Poporului, cu organisme ale societatii civile pentru a clarifica aspectele privitoare la exercitarea libera si independenta a profesiei de avocat;

5. Analizarea cu prioritate daca sunt necesare modificari ale legislatiei profesionale pentru intarirea garantiilor exercitarii libere a profesiei de avocat, in conformitate cu recomandarile europene.

6. UNBR solicita avocatilor sa se implice activ prin transmiterea de opinii cu privire la masurile ce se impun ca urmare a vulnerabilitatilor aparute in exercitiul liber al profesiei de avocat. In acest sens, UNBR va pune la dispozitia avocatilor o adresa speciala dedicata acestui subiect si va avea in vedere ca pozitiile exprimate sa fie analizate de organele de conducere in urmatoarele sedinte.

7. UNBR solicita avocatilor sa expuna decanilor si consiliilor barourilor toate formele de abuz in privinta exercitiului profesiei de avocat in forma delictului de opinie, incalcarii secretului profesional, identificarii avocatului cu activitatea clientului sau alte forme de ingradire a dreptului la aparare”.