21 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

UNIVERSITATEA A PERSECUTAT NEVACCINATII – Cititi decizia CA Cluj de anulare a hotararii prin care UMF Cluj-Napoca a interzis accesul fizic in sali pentru profesorii si studentii nevaccinati si netestati. Instanta a admis actiunea unei profesoare cercetate disciplinar fiindca n-a respectat restrictiile: „Afectarea dreptului la munca al cadrelor didactice. Fiind o masura ce restrange un drept fundamental, era esential sa fie motivata... Autonomia universitara nu poate fi temei juridic”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

8 March 2023 18:38
Vizualizari: 5727

O noua universitate este demascata prin hotarare judecatoreasca definitiva ca a tratat abuziv persoanele nevaccinate. La un an dupa ce Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava a fost invinsa definitiv in instanta (click aici pentru a citi), i-a venit randul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca sa primeasca o decizie asemanatoare. Iar acest caz este cu atat mai spectaculos, cu cat UMF a fost chemata in instanta chiar de catre un cadru didactic al aceleiasi institutii, care a reclamat in fata judecatorilor ca restrictiile pandemice ii incalca dreptul la munca – ba chiar intr-un mod cu atat mai grav, cu cat a devenit subiectul unei cercetari disciplinare din cauza ca si-a permis sa nu respecte abuzivele restrictii.



Saptamana trecuta, Curtea de Apel Cluj a motivat decizia nr. 179/2023 din dosarul nr. 5157/117/2021, prin care, la 3 februarie 2023, judecatoarele Alexandrina-Amalia Marin, Anamaria-Gabriela Vida-Simiti si Anca-Mihaela Ion au admis actiunea sefei de lucrari Mihaela-Ileana Ionescu (foto centru) de la UMF Cluj-Napoca (catedra de Microbiologie) impotriva hotararii nr. 8/2021, prin care, la 23 septembrie 2021, senatul aceleiasi universitati a dispus ca accesul fizic (in sali) sa fie permis numai pentru studentii si cadrele didactice care fac dovada vaccinarii anti-COVID, a trecerii prin boala sau a testarii.

Prin solutia dispusa in recurs, cele trei judecatoare de la CA Cluj au rasturnat sentinta nr. 1219/2022, prin care, la 5 mai 2022, magistrata Maria-Francesca Bujor de la Tribunalul Cluj respinsese actiunea Mihaelei Ionescu.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarile ambelor instante.

Mentionam ca profesoara universitara a fost reprezentata de avocatele Mihaela Letitia Morar (foto stanga) si Adriana Lucia Buzgar (foto dreapta).


Iata minuta CA Cluj:


Respinge exceptia de nulitate a cererii de recurs Admite recursul declarat de catre reclamanta Ionescu Mihaela Ileana impotriva sentintei civile nr. 1219/5.05.2022 pronuntata in dosarul nr. 5157/117/2021 al Tribunalului Cluj pe care o cazeaza in parte respectiv in ceea ce priveste solutia data cererii de chemare in judecata si rejudecand in aceste limite: Admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Ionescu Mihaela Ileana Cluj in contradictoriu cu paratii:

1. Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca si

2. Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca si pe cale de consecinta:

Anuleaza in parte hotararea emisa de paratul de randul 2, nr.8/23.09.2021 privind aprobarea modului de desfasurarea a activitatii didactice la toate programele de studiu pentru semestrul I, an universitar 2021-2022 cu participare la scenariul 2 (Ordinul comun M.E. si M.S. nr.518W1756P2021) cu prezenta fizica si online, in functie de specificul programelor de studiu, de infrastructura si de conditiile epidemiologice si a Planului de masuri pentru organizarea activitatii in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatiegauu” Cluj-Napoca, in coditii de siguranta epidemiologica pentru prevenirea imbolnavirilor cu virusul SARS-CoV-2, confom Anexei 1, respectiv in ceea ce priveste conditionarea participarii la activitatite didactice desfasurate in cadrul universitatii de: dovada vaccinarii impotriva virusului SARS-CoV-2 , rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 ore; rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infectia cu virusul SARS-CoV 2 nu mai vechi de 48 ore; dovada trecerii prin boala (respectiv ca se afla in perioada cuprinsa intre a 15-a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu SARS-Co-V-2).

Obliga parata Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca sa plateasca reclamantei suma de 4.535 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in fond. Mentine restul dispozitiilor sentintei recurate, respectiv solutia data exceptiilor lipsei calitatii procesuale pasive si exceptiei ramanerii fara obiect a cererii de chemare in judecata. Obliga intimata parata Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj Napoca la plata in favoarea reclamantei recurente a sumei de 2.290 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.

Definitiva si executorie.

Pronuntata prin punerea minutei la dispozitia partilor prin intermediul grefei azi, 03.02.2023”.


Redam minuta Tribunalului Cluj:


Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca.

Respinge exceptia ramanerii fara obiect a cererii de chemare in judecata.

Respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Ionescu Mihaela-Ileana in contradictoriu cu paratii Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca si Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei, astazi, 5 mai 2022”.


Tribunalul a confundat contagiozitatea cu letalitatea


Asa cum veti citi mai jos, judecatoarea Francesca Bujor a respins actiunea sefei de lucrari, dand de inteles ca problema este una de oportunitate, nu de legalitate. Mai exact, magistrata de la Tribunalul Cluj a considerat ca Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca si-a motivat suficient hotararea si ca, in plus, restrictiile au fost justificate de numarul ridicat de infectari cu care se confrunta Clujul in acea perioada. In schimb, magistrata nu spune nimic despre numarul deceselor (ci doar despre cel al infectarilor) si nici despre Hotararea nr.1 din 27 ianuarie 2022, prin care Senatul UMF ridicase restrictiile, chiar daca intre timp numarul infectarilor din judet crescuse vizibil. (Acest argument legat de hotararea din 2022 si cresterea infectarilor apare in motivarea Curtii de Apel Cluj.) In plus, restrangerea dreptului la munca a fost justificata pentru protejarea dreptului la viata, a argumentat judecatoarea Bujor, neanalizand – repetam – letalitatea COVID-19, ci doar contagiozitatea ei.

Nu in ultimul rand, instanta de fond a invocat faptul ca UMF a actionat in limitele autonomiei universitare.

Pe de alta parte, in recurs, judecatoarele Marin, Simiti si Ion au rasturnat sentinta Mariei Bujor, aratand ca autonomia universitara nu poate fi invocata ca motiv pentru restrangerea unor drepturi fundamentale, prevazute de insasi Constitutia Romaniei – fapt stipulat inclusiv in Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (cunoscuta, mai pe scurt, drept Legea pandemiei).

Or, dreptul la munca fiind un drept fundamental, orice restrictie a lui trebuie motivata temeinic – ceea ce Tribunalul Cluj a omis sa faca, mai arata CA Cluj, adaugand ca nu a fost invocat niciun studiu stiintific pe care sa fie bazate restrictiile.

Nu in ultimul rand, curtea de apel remarca faptul ca Hotararea nr. 8/2021 a fost emisa cu exces de putere, in intelesul art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: „exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor”.


Prezentam principalul pasaj din motivarea Tribunalului Cluj:


Analizand cauza dedusa judecatii raportat la argumentele partilor, la prevederile

legale incidente si materialul probator administrat instanta retine urmatoarele:

I. Starea de fapt

Avand in vedere situatia epidemiologica la nivel global si national, in vederea limitarii efectelor pandemiei de COVID 19 si tinand seama de prevederile Ordinului comun al Ministerului Educatiei si Ministrului Sanatatii nr. 5196/2021, Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca a decis adoptatea unor masuri organizatorice menite sa sprijine atat studentii cat si cadrele didactice pentru continuarea in conditii de siguranta a activitatii didactice, fiind adoptata in acest sens Hotararea Senatului nr. 8 din data de 23 septembrie 2021.

Conform prevederilor art. 1 al Hotararii nr.8/2021 Senatul universitatii a hotarat urmatoarele:

Aprobarea modului de desfasurare a activitatii didactice, la toate programele de studiu, pentru semstrul I, an universitar 2021-2022 cu participarea in scenariul 2 (Ordinul Comun M.E.si M.S. nr. 5196/1756/2021) cu prezenta fizica si online, in functie de specificul programelor de studiu, de infrastructura si de conditiile epidemiologice si a Planului de masuri pentru organizarea activitatii in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie 'Iuliu Hatieganu', in conditii de siguranta epidemiologica pentru prevenirea imolnavirilor cu virusul SARS- Cov-2, conform Anexei 1”.

Potrivit prevederilor cuprinse in Anexa nr.1 la Hotararea nr. 8/2021 pentru desfasurarea activitatilor care presupun prezenta fizica a studentilor, s-a decis participarea in sistem mixt-prezenta fizica si online, in functie de specificul programelor de studiu, de infrastructura si de conditiile epidemiologice. S-a stabilit, astfel, ca la cursuri, la lucrarile practice, la stagiile clinice, si la activitatile desfasurate in programul de masterat pot participa studentii vaccinati, cei nevaccinati dar trecuti prin boala, cei nevaccinati / trecuti prin boala dar care prezinta un test RT-PCR nu mai vechi de 72h; cei nevaccinati / trecuti prin boala, dar care prezinta rezultatul unui un test rapid nu mai vechi de 48 h. Pentru toti participantii s-a prevazut obligatia de a purta masca chirurgicala sau masca FFP 2 pe tot parcursul activitatilor. De asemenea, Universitatea s-a angajat la decontarea contravalorii testelor efectuate de studentii care au contarindicatii la vaccinare, stabilite de catre comisia medicala de evaluare din cadrul universitatii, constituia in acest scop.

Decizia cu privire la modalitatea de desfasurare a activitatilor didactice in formatul prezentat in cuprinsul anexei nr. 1 a fost motivata pe considerente legate de necesitatea prevenirii raspandirii infectiei cu SARS-CoV-2, protejarii studentilor, pacientilor, cadrelor didactice si personalului medical, in contextul prelungirii starii de alerta pe teritoriul Romaniei si in acord cu Legea Educatiei nr. 1/2011, actualizata, respectiv art.123, alin.1 si 2 (privind autonomia universitara), actele normative in vigoare la data adoptarii, privind prelungirea starii de alerta la nivel natioal si a celor vizand masurile de organizare a activitatii in cadrul unitatior / institutiilor de invatamant in conditii de siguranta epidemiologica, respectiv pe baza rezultatelor mai multor studii stiintifice, enumerate in Anexa nr. 1 – Preambul.

Instanta noteaza ca reclamanta a formulat prezenta actiune invocand incalcarea dreptului sau la munca, cu motivarea ca la data adoptarii actului contestat avea functia de sef de lucrari la disciplina Microbiologie in cadrul U.M.F. Cluj-Napoca.

II. Exceptiile

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca va fi respinsa ca neintemeiata instanta retinand ca modalitatea in care a fost motivata exceptia impune referiri si la capacitatea de drept administrativ in contextul unui raport juridic de drept administrativ.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca in materia contenciosului administrativ nu prezinta relevanta personalitatea juridica a autoritatii parate, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative in exercitarea unor prerogative de putere publica ori a unui serviciu public, in timp ce calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana chemata in judecata (paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).

In cauza, Senatul universitatii a adoptat actul administrativ contestat in exercitarea atributiilor sale legale, prin urmare este justificata calitatea sa procesuala pasiva in litigiul de contencios administrativ avand ca obiect contestarea legalitatii actului astfel adoptat, nefiind relevanta, din aceasta perspectiva, lipsa personalitatii juridice invocata in motivarea exceptiei.

Exceptia ramanerii fara obiect a actiunii a fost invocata din perspectiva faptului ca punctul nr. 1 din Hotararea nr.8 din 23 septembrie 2021 a Senatului Universitatii de Medicia si Farmacie “Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca a fost abrogat prin Hotararea nr.1 din data de 27 ianuarie 2022 a Senatului UMF.

Cu privire la obiectul cererii de chemare in judecata, instanta retine, cu titlu prealabil, ca obiectul cererii consta in pretentia concreta a reclamantului in raport de parat; obiectul trebuie sa fie nu doar licit si posibil, ci si determinat. Atat timp cat o astfel de pretentie poate fi identificata in cuprinsul actiunii introductive, iar la data inregistrarii cererii de chemare in judecata paratul nu raspunsese acestor pretentii apare cu evidenta ca, sub aspectul analizat, actiunea civila indeplinea conditiile legale la data inregistrarii sale.

In continuare se retine ca instanta de contencios administrativ a fost sesizata printr-o actiune avand ca obiect cenzurarea legalitatii unui act administrativ, motiv pentru care in conditiile in care actul contestat nu a fost inlaturat din ordinea juridica impreuna cu toate efectele sale, nu se poate sustine in mod valabil ca inlaturarea sa prin abrogare este de natura a conduce la lipsirea de obiect a cererii in anulare.

Instanta remarca, de asemenea, ca modalitatea in care a fost motivata exceptia ramanerii fara obiect a actiunii face necesara si o analiza a interesului reclamantei ulterior adoptarii hotararii de abrogare a actului contestat. Din aceasta perspectiva, se retine ca reclamanta pastreaza interesul procesual in solutionarea prezentului litigiu, chiar daca masurile dispuse prin actul administrativ atacat nu se mai aplica ulterior adoptarii Hotararii nr.1 din data de 27 ianuarie 2022, in conditiile in care masurile au fost in fapt implementate pentru o perioada de timp determinata, astfel ca persoanele asupra carora masurile dispuse au produs efecte juridice apreciate ca fiind vatamatoare au, in continuare, dreptul de a se adresa instantei cu actiune in cenzurarea legalitatii actului care a generat aceste efecte. In privinta reclamantei, efectele actului contestat se produc in continuare, aceasta fiind vizata de o procedura disciplinara pentru nerespectarea masurilor dispuse prin Hotararea nr.8/2021 a Senatului U.M.F. Cluj-Napoca, iar la evaluarea profesionala s-a luat in considerare nerespectarea de care reclamanta a masurilor de preventie COVID 19 dispuse prin hotararea contestata.

In contencios administrativ, prin raportare la dispozitiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, obiectul actiunii este dat de actiunea in anularea actului administrativ tipic sau asimilat, iar lipsirea de obiect / interes a cererii de chemare in judecata reprezinta inlaturarea din ordinea juridica atat a actelor contestate cat si a efectelor produse de acestea.

Or, in cauza, instanta va observa ca abrogarea actului administrativ contestat nu este de natura a influenta in vreun fel efectele deja produse de acesta, astfel incat nu se poate aprecia, in mod valid, ca actiunea ar fi lipsita de obiect sau de interes de la momentul abrogarii.

III. Fondul cauzei

Cu privire la fondul cauzei, instanta are in vedere ca reclamanta, prin actiunea formulata, sustine in esenta ca Hotararea Senatului Universitatii de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art. 10 si art.11 din Regulamentul de organizare si functionare a Senatului Universitatii, ca actul contestat nu este motivat, precum si faptul ca dreptul constitutional la munca este sever restrictionat. Astfel, se sustine ca desi in Romania vaccinarea este voluntara, studentii, masteranzii si cadrele didactice din cadrul UMF Cluj au fost supusi obligatiei de a se vaccina pentru a putea participa la activitatile didactice din semestrul I al anului universitar 2021-2022. Alternativ, acestia ar fi trebuit sa suporte costuri semnificative pentru efectuarea de teste clinice, in conditiile in care rezultatele testelor era obligatoriu sa fie prezentate cu ocazia participarii la fiecare dintre activitatile didactice specifice fiecarui an de studiu.

Verificand respectarea cerintelor de forma ale actului administrativ contestat, instanta retine ca motivele de nelegalitate invocate de reclamanta sunt neintemeiate.

Astfel, prin adresa comunicata prin email la data de 20.09.2021, ora 3:49, rectorul Universitatii, doamna prof. dr. Anca Dana Buzoianu, a invitat membrii Senatului Universitatii sa participe la sedinta din data de 23 septembrie 2021, ora 13:00, on-line, pe platforma Microsoft Office 365 “Teams”, la punctul 1 din ordinea de zi comunicata odata cu invitatia fiind prevazuta “Aprobarea modului de desfasurare a activitatii didactice la toate programele de studiu in anul universitar 2021-2022”. Prezenta membrilor senatului a fost inregistrata electronic, data, ora, minutul si secunda intrarii acestora in sedinta on-line fiind inregistrate automat prin intermediul aplicatiei electronice. Registrul de prezenta coroborat cu listingul generat de aplicatie atesta prezenta unui numar de 35 dintre cei 43 de membri ai Senatului, fiind asadar respectat cvorumul de 2/3 din numarul membrilor, necesar pentru desfasurarea legala a sedintelor ordinare, conform art. 10 alin (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Senatului UMF Cluj-Napoca.

Cat priveste desfasurarea on-line a sedintei Senatului, cu nerespectarea prevederilor art. 4 din Anexa nr. 2 la Hotararea nr.5 din 09.04.2020 a forului de conducere al U.M.F. Cluj-Napoca, instanta constata ca sustinerile reclamantei sunt neintemeiate.

Astfel, conform Procedurii operationale pentru desfasurarea on-line a activitatii structurilor de conducere ale U.M.F. Cluj-Napoca, pe platforma Microsoft Teams din pachetul Office 365, ca masura de preventie, cu scopul reducerii riscului epidemiologic de raspandire si infectare cu noul coronavirus, in vigoare incepand cu data de 15.05.2020, data revizuita la data de 15.05.2020, aceasta modalitate de organizare a activitatii a fost reglementata pentru perioada starii de alerta, iar nu doar pentru perioada starii de urgenta, cum neintemeiat a sustinut reclamanta.

Or, in data de 23.09.2021, starea de alerta fusese prelungita la nivel national prin Hotararea Guvernului nr. 932 din 9 septembrie 2021 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 10 septembrie 2021, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Asadar, si din aceasta perspectiva, hotararea nr. 8/2021 se vadeste legala.

Din perspectiva criticilor vizand nerespectarea termenului de 5 zile pentru convocarea sedintei ordinare si punerea la dispozitia membrilor senatului a ordinii de zi, instanta retine ca niciunul dintre participantii la sedinta ordinara din data de 23.09.2021 nu a invocat necunoasterea proiectelor inscrise in ordinea de zi sau alte neregularitati ale procedurii de convocare, in unanimitate membrii exprimand un vot favorabil organizarii activitatilor didactice conform „Scenariului 2” din propunerea Consiliului de administratie, astfel cum acesta a fost descris prin art.1 si Anexa nr. 1 ale Hotararii nr. 8/2021 contestata in cauza. De asemenea, in cauza de fata nu se poate retine ca s-ar fi produs reclamantei vreo vatamare ca urmare a fixarii datei sedintei cu nerespectarea termenului de 5 zile de la data convocarii, conform prevederilor art. 10 din Regulament, care reglementeaza dreptul la informare al membrilor Senatului cu privire la ordinea de zi a sedintei ordinare, deoarece nu se poate argumenta existenta unei legaturi de cauzalitate intre vatamarea pretinsa de reclamanta si nerespectarea dreptului membrilor Senatului de a avea la dispozitie timp suficient pentru analizarea proiectelor cuprinse in ordinea de zi.

Procesul-verbal al sedintei din data de 23.09.2021 a fost, de asemenea, depus la dosarul cauzei, fiind intocmit olograf si fiind insusit prin semnare de catre Presedintele Senatului (dl.profesor doctor Valentin Muntean), Rectorul universitatii (dna. profesor doctor Anca Dana Buzoianu), Seful oficiului juridic (dna.Loredana-Iulia Szakacs) si secretarul-sef al universitatii (dna Valeria Muresan).

In continuare, in ceea ce priveste criticile vizand nemotivarea actului administrativ contestat, instanta retine ca Hotararea nr.8 din 23 septembrie 2021 a Senatului cuprinde o motivare suficienta pentru a raspunde exigentelor legale. Este adevarat ca motivarea reprezinta o obligatie generala, aplicabila oricarui act administrativ, fiind o conditie de legalitate externa a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, dupa natura acestuia si contextul adoptarii sale, iar obiectivul sau este prezentarea intr-un mod clar si neechivoc a rationamentului institutiei emitente a actului. Astfel, motivarea urmareste o dubla finalitate: indeplineste, in primul rand, o functie de transparenta in profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, sa verifice daca actul este sau nu legal si intemeiat; permite, de asemenea, instantei sa realizeze controlul sau jurisdictional, deci in cele din urma permite reconstituirea rationamentului avut in vedere de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia.

In contextul in care motivarea unui act administrativ are doua laturi esentiale (respectiv indicarea textelor legale aplicabile situatiei date precum si, in al doilea rand, indicarea imprejurarilor de fapt pe baza carora s-a retinut aplicabilitatea acelor texte legale), din aceasta perspectiva trebuie admis, ca regula generala, ca in special actele administrative individuale care sunt defavorabile unei persoane trebuie motivate, in contextul in care motivarea constituie o garantie contra arbitrariului administratiei publice si numai aceasta face posibila exercitarea efectiva a dreptului la aparare.

Or, dupa cum cum reiese din cuprinsul actului contestat, Hotararea nr.8/23.09.2021 a Senatului U.M.F. Cluj-Napoca contine o motivare, fiind intemeiata atat in drept, cat si in fapt pe considerente legate de necesitatea prevenirii raspandirii infectiei cu SARS-CoV-2, protejarii studentilor, pacientilor, cadrelor didactice si personalului medical, in contextul prelungirii starii de alerta pe teritoriul Romaniei, cu referire la Legea Educatiei nr. 1/2011,actualizata si la actele normative in vigoare la data adoptarii sale, care reglementau in domeniul strategiilor nationale de limitare a raspandirii virusului SARS-CoV-2, actele normative fiind enumerate in cuprinsul Cap.I-Prevederi generale din Anexa nr. 1 la Hotarare. De asemenea, emitentul actului a motivat necesitatea aplicarii mai multor modalitati de prevenire a infectarii cu referire la studii de specialitate realizate la nivel international care, in opinia sa, atesta ca “atunci cand o combinatie de strategii eficiente de prevenire este implementata si respectata cu strictete in mediul de invatare fata in fata, riscul de transmitere in cadrul scolii pare a fi mai mic sau echivalent cu riscul de transmitere in alte medii comunitare”. Criteriul epidemiologic privind rata incidentei cumulate la nivelul localitatii, respectiv numarul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 locuitori, publicat pe site-ul Directiei de Sanatate Publica, a fost, de asemenea, avut in vedere de parata la adoptarea masurilor cuprinse in actul administrativ contestat, urmand ca scenariul de functionare al universitatii pe parcusul anului universitar sa fie actualizat saptamanal, cu referinta la fiecare zi de vineri, prin raportare la criteriul mentionat. Or, consultarea datelor statistice puse la dispozitie de autoritati prin intermediul site-ul D.S.P.Cluj releva ca la data de 23 septembrie 2021 rata d einfectare la niovelul municipiului Cluj-Napoca era de 3,73 la mia de locuitori, fiind inregistrata o crestere constanta a numarului de cazuri de imbolnavire in randul populatiei. Asadar, masura adoptata s-a bazat inclusiv pe criteriul obiectiv al analizei factorilor de risc.

In continuare, instanta retine ca dreptul de apreciere al autoritatii semnifica posibilitatea de a decide asupra oportunitatii unei atitudini sau actiuni concretizata ulterior in emiterea ori adoptarea unui act administrativ care prin efectele produse va interveni asupra realitatii inconjuratoare in sensul modificarii acesteia, modificare ce ar trebui sa fie intotdeauna in acord cu interesul general si cu respectarea drepturilor cetatenilor. Cu alte cuvinte, oportunitatea vizeaza conformitatea actului administrativ cu necesitatile in continua transformare ale societatii, aceasta intrand in continutul dreptului de apreciere al autoritatii publice. Ca regula, actul administrativ emis in exercitarea unei puteri de apreciere pe care o are autoritatea publica nu poate fi anulat de instanta de contencios administrativ. Cu titlu de exceptie insa, in ipoteza in care dreptul de apreciere se manifesta cu exces de putere, aspectul oportunitatii devine parte a legalitatii, cerinta de valabilitate a actului administrativ, astfel ca instanta este indreptatita sa analizeze si acest aspect, fara a i se putea opune incalcarea principiului separatiei puterilor in stat.

Dupa cum a aratat Inalta Curte de Casatie si Justitie in Decizia nr. 3359/30.05.2005 pronuntata de Sectia de contencios administrativ si fiscal, acceptarea excesului de putere fara niciun control al activitatii administratiei este nepermisa intr-un stat de drept care, potrivit art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei, revizuita, se organizeaza nu doar potrivit principiului separatiei puterilor (legislativa, executiva si judecatoreasca), dar si al celui al echilibrului acestora in cadrul democratiei constitutionale. Instanta suprema a mai aratat, in Decizia nr. 3165/21.06.2012 pronuntata de Sectia de contencios administrativ si fiscal, ca art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004 ofera o consacrare normativa a atributiei instantei de a examina conduita autoritatilor publice inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discretionare si incadrarii in limitele marjei de apreciere conferite de lege, raspunzand imperativului mentinerii unui echilibru rezonabil intre interesul public si drepturile subiective / interesele legitime private care pot fi lezate prin acele administrative. In sustinerea acestei concluzii sunt chiar dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care definesc excesul de putere ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatile cetatenilor. Limitele excesului de putere reglementat expres de Legea nr. 554/2004 prin manifestarea dreptului de apreciere, asa cum s-a relevat mai sus, sunt determinate, pe de o parte, de incalcarea de catre autoritate a normelor ce reglementeaza competenta si, pe de alta parte, de incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. In cauza dedusa judecatii, prin emiterea actului contestat parata s-a manifestat in concordanta cu atributiile sale legale precum si in limitele fixate de lege pentru exercitarea autonomiei universitare.

Astfel, instanta remarca in mod esential ca potrivit art 5 alin (2) din Carta UMF “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca:

2) Principiul autonomiei universitare confera Universitatii dreptul de a-si stabili misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile desfasurate, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, managementul didactic, stiintific, administrativ si financiar, precum si raporturile sale cu institutii similare din tara si din strainatate, cu respectarea legii”.

Autonomia universitara este garantata prin art. 123 alin (1) si (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/ 2011.

Cat priveste criticile reclamantei privind caracterul discriminatoriu al restrangerii dreptului la munca, acestea sunt deopotriva neintemeiate.

A invocat reclamanta ca prin masurile dispuse prin actul contestat, cadrelor didactice care isi desfasoara activitatea U.M.F. Cluj-Napoca, nevaccinate / netrecute prin boala li s-au impus conditii suplimentare pentru exercitarea dreptului fundamental la munca, ceea ce prezinta un caracter disproportionat in raport de scopul urmarit. Instanta retine ca activitatile didactice reglementate prin Hotararea nr. 8/2021 implica in principiu fie spatii inchise in care circulatia aerului poate favoriza infectarea cu virusul SARS-CoV-2, aglomerari de persoane in care numarul participantilor intensifica riscul de contractare a virusului respectiv spatii inchise (spitale, clinici, etc) in care creste riscul transmiterii virusului catre persoane cu o conditie medicala precara, apte sa dezvolte forme grave ale bolii pe fondul unor afectiuni preexistente.

Masura in care restrictiile stabilite prin Hotararea nr. 8/2021 se pot dovedi eficiente in combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 la nivelul institutiei parate reprezinta un aspect de oportunitate, punand in discutie mijloace de reducere a interactiunii sociale, prin participarea la anumite activitati doar a persoanelor ce dovedesc o anumita forma de imunitate sau lipsa riscului de contaminare a altora.

De altfel, faptul ca paratii considera ca, in contextul datelor stiintifice de care dispun, atat prin observarea directa a epidemiei, cat si prin import de cunostinte de la nivel international, riscurile de infectare cu virusul respectiv sunt semnificativ diminuate intre persoanele vaccinate sau trecute prin boala se adreseaza marjei de apreciere a autoritatii, U.M.F Cluj-Napoca fiind mai bine plasata, prin prisma specialistilor in medicina de care dispune, pentru a cantari justetea sau temeinicia unei informatii in context stiintific, nefiind misiunea insantei de a clarifica diversele controverse stiintifice, sociale sau politice privind utilitatea instrumentelor folosite de universitate pentru limitarea efectelor pandemiei.

In egala masura, cata vreme persoana interesata nu demonstreaza faptul ca se afla intr-o situatie medicala echivalenta sau identica aceleia in care se gaseste, dupa caz, o persoana vaccinata sau o persoana infectata anterior cu virusul SARS-CoV-2, simplele afirmatii privind posibilitatea de imbolnavire a acestor din urma persoane omit, pe de o parte, perspectiva unui raspuns imunologic diferit in cazul acestora, respectiv consecintele prin prisma formelor diferite de boala determinate de virus (asimptomatic, forme usoare / medii / grave de boala) sau a riscului de a deceda, dar si perioada in care o persoana ramane contagioasa in absenta unui raspuns imunologic prealabil imbolnavirii sale.

Totodata, cata vreme nivelul de cunoastere si intelegere stiintifica a infectiei cu virusul SARS-CoV-2 si a efectelor sale asupra fiintei umane nu permite nici anticiparea modului in care fiecare persoana fizica va reactiona la imbolnavire si nici aplicarea unui tratament eficient cu rezultat de insanatosire in orice situatie, iar informatiile disponibile indica o rata de contagiozitate semnificativa, data inclusiv de modul de transmitere a virusului (care prolifereaza in spatiile inchise si aglomerate), nu apar a fi nerezonabile masurile pozitive adoptate de parata Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, scopul fiind de limitare a imbolnavirilor in randul studentilor, a cadrelor didactice, a cadrelor medicale din clinicile universitare implicate in actul de educatie si, nu in ultimul rand, a beneficiarilor actului medical care interactioneaza cu studentii in cadrul stagiilor de practica pe care acestia le sustin in clinici si spitale.

Finalitatea actului contestat consista, asadar, in asigurarea unor mijloace de limitare a efectelor virusului pandemic, fiind menite a reprezenta masuri pozitive pentru protejarea drepturilor la viata, sanatate sau integritate fizica ale persoanelor aflate in exercitarea dreptului lor la munca, a dreptului la educatie, respectiv a dreptului la asistenta medicala, din perspectiva pacientilor, in cadrul activitatilor didactice desfasurate de Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, inclusiv drepturile fundamentale ale reclamantei.

Pornind de la premisa unei conduite administrative de buna-credinta a Universitatii, scopul masurilor contestate reiese a fi protejarea sanatatii participantilor la actul de educatie, iar nu impunerea implicita a vaccinarii acestora impotriva virusului SARS-CoV-2, astfel cum, in mod neintemeiat, sustine reclamanta. Actul contestat nu are ca scop direct sau indirect instituirea obligativitatii vaccinarii, din moment ce prevede alternative la aceasta optiune.

Instanta apreciaza ca fiind relevante in cauza si considerentele cuprinse la pct. 7 din Preambulul Regulamentului UE 2021/953 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare si vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulatie pe durata pandemiei de COVID-19, in care s-au retinut urmatoarele:

Potrivit dovezilor stiintifice actuale, care continua sa evolueze, se pare ca persoanele vaccinate sau care au avut un rezultat negativ recent la un test pentru depistarea COVID-19 si persoanele care s-au vindecat de COVID-19 in ultimele sase luni prezinta un risc redus de infectare a altor persoane cu SARS-CoV-2. Libera circulatie a persoanelor care, potrivit unor dovezi stiintifice solide, nu reprezinta un risc semnificativ pentru sanatatea publica, de exemplu pentru ca sunt imune si nu pot sa transmita SARS-CoV-2, nu ar trebui sa fie restrictionata, intrucat astfel de restrictii nu ar fi necesare pentru realizarea obiectivului de protectie a sanatatii publice. In cazul in care situatia epidemiologica o permite, libera circulatie a unor astfel de persoane nu ar trebui sa fie supusa unor restrictii suplimentare legate de pandemia de COVID-19, cum ar fi testarea in contextul calatoriilor pentru depistarea infectiei cu SARS-CoV-2 sau carantina ori autoizolarea in contextul calatoriilor, cu exceptia cazului in care, pe baza celor mai recente dovezi stiintifice disponibile si in concordanta cu principiul precautiei, astfel de restrictii suplimentare sunt necesare si proportionale pentru protectia sanatatii publice si sunt nediscriminatorii”.

Instanta admite ca, in ceea ce priveste contenciosul administrativ, acesta este, in principal, un contencios al actelor juridice, iar nu al faptelor juridice, dar nu este exclus, astfel dupa cum chiar Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 precizeaza, ca actiunea discriminatorie sa se materializeze intr-un act (administrativ), in vreme ce dovedirea caracterului sau discriminatoriu sa constituie chiar motivul nelegalitatii acestuia.

Pentru a exista o stare de discriminare, este necesara existenta unui tratament diferit (orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta) in raport de situatii identice. Or, imprejurarea incontestabila ca efectele pandemiei de COVID-19 sunt diferite asupra unor categorii de persoane, din punct de vedere al vulnerabilitatii, justifica si tratamentul diferit, masurile aplicandu-se tuturor persoanelor si activitatilor desfasurate sub conditiile restrictive, cu respectarea echivalentei vaccinarii, testarii sau vindecarii de infectia cu virusul SARS-CoV-2.

Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse si in temeiul art. 18 din Legea nr 554/2004 cererea de chemare in judecata formulata de recamanta Ionescu Mihaela Ileana, in contradictoriu cu paratii Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” ClujNapoca si Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj -Napoca, se vadeste neintemeiata si va fi respinsa”.


Redam cel mai important fragment din motivarea Cluj:


Analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente, Curtea apreciaza ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:

Cererea de recurs este fundamentata pe motivul de recurs reglementat de art. 488 alin 1 pct.8 Cod procedura civila, respectiv cand hotararea recurata a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.

Situatia de fapt retinuta de catre prima instanta si cu privire la care se sustine gresita aplicare / interpretare a normelor de drept material este urmatoarea:

Pornind de la situatia epidemiologica la nivel global si national, in vederea limitarii efectelor pandemiei de COVID 19 si tinand seama de prevederile Ordinului comun al Ministerului Educatiei si Ministrului Sanatatii nr. 5196/1756/2021, Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca a decis adoptatea unor masuri organizatorice menite sa sprijine atat studentii cat si cadrele didactice pentru continuarea in conditii de siguranta a activitatii didactice, fiind adoptata in acest sens Hotararea Senatului nr. 8 din data de 23 septembrie 2021, hotarare ce face obiectul prezentului litigiu (f. 51-90 vol. 1 dosar fond).

Conform prevederilor art. 1 al Hotararii nr. 8/2021, Senatul universitatii a hotarat urmatoarele:

Aprobarea modului de desfasurare a activitatii didactice, la toate programele de studiu, pentru semestrul I, an universitar 2021-2022, cu participarea in scenariul 2 (Ordinul Comun M.E.si M.S. nr. 5196/1756/2021) cu prezenta fizica si online, in functie de specificul programelor de studiu, de infrastructura si de conditiile epidemiologice si a Planului de masuri pentru organizarea activitatii in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”, in conditii de siguranta epidemiologica pentru prevenirea imolnavirilor cu virusul SARS- Cov-2, conform Anexei 1”.

Potrivit prevederilor cuprinse in Anexa nr. 1 la Hotararea nr. 8/2021 pentru desfasurarea activitatilor care presupun prezenta fizica a studentilor, s-a decis participarea in sistem mixt- prezenta fizica si online, in functie de specificul programelor de studiu, de infrastructura si de conditiile epidemiologice.

S-a stabilit, astfel, ca, pentru cursuri, scenariul de functionare va fi urmatorul:

1. pot participa cei vaccinati, cei nevaccinati dar trecuti prin boala, cei nevaccinati / trecuti prin boala dar care prezinta un test RT-PCR nu mai vechi de 72h; cei nevaccinati / trecuti prin boala dar care prezinta rezulatul unui test rapid nu mai vechi de 48 h.

2. Pentru toti participantii s-a prevazut obligatia de a purta masca chirurgicala sau masca FFP 2 pe tot parcursul activitatilor.

De asemenea, s-a stabilit ca:

3. Se va face pauza pentru aerisire,

4. dezinfectie, ventilatie dupa fiecare curs.

S-a dispus apoi ca respectarea tuturor masurilor epidemiologice cunoscute sa fie asumata de toata comunitatea academinca prin semnatura (instructaj protectia muncii).

Pentru participarea la lucrarile practice s-a stabilit urmatorul scenariu de functionare:

1. pot participa cei vaccinati, cei nevaccinati dar trecuti prin boala, cei nevaccinati/trecuti prin boala dar care prezinta un test RT-PCR nu mai vechi de 72h; cei nevaccinati/trecuti prin boala dar care prezinta rezultatul unui test rapid nu mai vechi de 48 h.

2. Pentru toti participantii s-a prevazut obligatia de a purta masca chirurgicala sau masca FFP 2 pe tot parcursul activitatilor;

3. pe tot parcursul lucrarilor practice asigurarea masurilor de distantare, protectie conform procedurilor,

4. pauza pentru aerisire, dezinfectie suprafete,

5. reducerea timpului efectiv de lucrari practice fizice cuprinzand informatiile esentiale, iar completarile sa fie organizate in sistem online. Organizarea efectiva a lucrarilor practice intra in raspunderea sefilor de discipline.

Pentru stagiile clinice s-a prevazut urmatorul scenariu de functionare:

1. in functie de conditiile cerute de conducerea spitalelor, vor participa cei vaccinati si cu echipamente de protectie conform procedurii,

2. la spitalele care permit accesul studentilor testati vor fi in vigoare masurile stabilite in protocol,

3. masurile epidemiologice vor fi detaliate in procedura,

4. reducerea timpului efectiv de contact cu pacientii.

Pentru masterat, scenariul de functionare era urmatorul: directorul de masterat va decide modalitate de desfasurare a cursurilor, pentru activitatea practica, in functie de specific, directorul de masterat va decide modalitatea de desfasurare.

In ce priveste scoala doctorala, ea isi va desfasura activitatea in sistem online, iar pentru cursuri postuniversitare, titularii cursurilor postuniversitare vor decide in functie de specific modalitatea de desfasurare online sau onsite.

Universitatea s-a angajat la decontarea contravalorii testelor efectuate de studentii care au contraindicatii la vaccinare, stabilite de catre comisia medicala de evaluare din cadrul universitatii, constituita in acest scop.

In prezentul litigiu nu s-a solicitat anularea integrala a hotararii sus indicate, ci doar anularea acelor prevederi care conditioneaza participarea la activitatile didactice desfasurate in cadrul UMF Cluj Napoca de dovada vaccinarii impotriva virusului SARS-CoV-2, rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul sus indicat, nu mai vechi de 72 de ore, rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infectia cu acest virus, nu mai vechi de 48 de ore, dovada ca se afla in perioada cuprinsa intre a 15-a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-CoV-2.

Asa cum rezulta din cele mai sus expuse, aceasta conditionare se regaseste doar pentru participarea la anumite activitati didactice, cererea de chemare in judecata vizand asadar doar aceste prevederi cuprinse in hotararea mai sus expusa.

Solutiile date de prima instanta exceptiilor invocate in prezenta cauza nu au fost recurate in speta pe calea recursului principal si nici pe calea unui eventual recurs incident, astfel ca aceste solutii au ramas definitive si nu mai pot fi repuse in discutie.

Recursul vizeaza exclusiv modalitatea in care prima instanta a transat pe fond motivele de nelegalitate invocate de catre reclamanta prin cererea de chemare in judecata, analiza instantei de recurs urmand a verifica asadar modul in care prima instanta a facut aplicarea textelor de lege incidente in raport de aceste motive de nelegalitate.

Un prim motiv de nelegalitate invocat si criticat si prin cererea de recurs consta in adoptarea hotararii atacate in speta cu incalcarea prevederilor art. 10 si art. 11 din Regulamentul de organizare si functionare a Senatului Universitatii.

Curtea apreciaza ca prima instanta a concluzionat in mod corect in sensul ca aceste prevederi procedurale au fost respectate in speta.

Astfel, asa cum a retinut si prima instanta, prin adresa comunicata prin email la data de 20.09.2021, ora 3:49, rectorul Universitatii a invitat membrii Senatului Universitatii sa participe la sedinta din data de 23 septembrie 2021, ora 13:00, on-line, pe platforma Microsoft Office 365 “Teams”, la punctul 1 din ordinea de zi comunicata odata cu invitatia fiind prevazuta “Aprobarea modului de desfasurare a activitatii didactice la toate programele de studiu in anul universitar 2021-2022”.

Prezenta membrilor senatului a fost inregistrata electronic, data, ora, minutul si secunda intrarii acestora in sedinta on-line fiind inregistrate automat prin intermediul aplicatiei electronice (f. 7-8 vol. 2 dosar fond).

Registrul de prezenta coroborat cu listingul generat de aplicatie atesta prezenta unui numar de 35 dintre cei 43 de membri ai Senatului, ceea ce reprezinta mai mult de cvorumul de 2/3 din numarul membrilor, necesar pentru desfasurarea legala a sedintelor ordinare, conform art. 10 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare a Senatului UMF Cluj-Napoca.

Cu privire la modul de derulare a sedintei in care s-a adoptat hotararea atacata in speta, recurenta reclamanta arata ca, in realitate, potrivit prevederilor art. 10, 11 din Regulamentul sus indicat, sedintele de senat se pot desfasura doar in prezenta membrilor Senatului, iar nu online, asa cum s-a procedat in data de 23 septembrie 2021.

In concret, se sustine de recurenta ca Hotararea de Senat nr. 5 adoptata in aprilie 2020 (f. 34-50 vol. 1 dosar fond, f. 3-6 vol. 2 dosar fond) vizeaza desfasurarea acestei proceduri on-line doar pe perioada starii de urgenta, astfel ca aceasta procedura nu mai putea fi folosita dupa incetarea acestei stari de urgenta, respectiv si pe perioada starii de alerta.

Analizand hotararea Senatului Universitatii nr. 5 din 9 aprilie 2020, Curtea retine ca procedura adoptata este o procedura ce vizeaza desfasurarea on-line a activitatilor structurilor de conducere a Universitatii de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj Napoca pe platforma Microsoft Office 365 “Teams”, ca masura de preventie, cu scopul reducerii riscului epidemiologic de raspandire si infectare cu noul coronavirus. Din titlul si continutul acestei proceduri nu rezulta ca aceasta este adoptata doar pentru perioada starii de urgenta.

Potrivit articolului 2 privind domeniul de aplicare, nu se indica o perioada in care aceasta procedura sa fie aplicabila, respectiv ca ea sa fie aplicabila doar pe perioada starii de urgenta.

La punctul 4 privind descrierea procedurii exista mentiunea expresa potrivit careia, pe perioada starii de urgenta, activitatile structurilor de conducere se vor desfasura on-line.

Coroborand toate prevederile cuprinse in aceasta hotarare adoptata de catre Senatul UMF Cluj Napoca si pornind de la scopul adoptarii acestei proceduri, rezulta ca aceasta procedura poate sa fie folosita in tot intervalul de timp in care ea poate sa fie apreciata ca o masura de preventie cu scopul reducerii riscului epidemiologic de raspandire si infectare cu noul coronavirus.

In conditiile in care si in luna septembrie 2021, potrivit H.G. nr. 932/2021, era declarata o stare de alerta datorita riscului epidemiologic de raspandire si infectare cu noul coronavirus, folosirea aceleiasi proceduri cu scopul reducerii acestui risc este pe deplina legala.

Aprecierea ca aceasta procedura ar viza doar perioada starii de urgenta pornind de la prevederea expresa cuprinsa in art. 4 ar duce la o interpretare a acestei hotarari contrara scopului pentru care a fost adoptata, cat si domeniului de aplicare, astfel cum acestea au fost descrise in articolul 1 si 2 al anexei 2 din hotararea Senatului 5 din 9 aprilie 2020.

Ca atare, sintagma „pe perioada starii de urgenta” din art. 4 trebuie sa fie interpretata, pentru a fi concordanta cu restul hotararii, in sensul ca a fost folosita pentru a indica situatia existenta la momentul adoptarii acestei hotarari, cand era instituita deja starea de urgenta, si nu in sensul limitarii duratei in timp a aplicarii acestei proceduri online, doar pe perioada starii de urgenta.

Asadar, prima instanta nu a completat anexa 2 a art. 4 din hotararea de Senat nr. 5/2020, ci, practic, a interpretat continutul intregii hotarari, interpretarea data de catre prima instanta fiind una corecta in raport de toate prevederile acesteia.

Aceasta procedura a si fost revizuita la data de 20.05.2020, potrivit procedurii depuse la fila 4-6 vol. 2 dosar fond, vizand in mod expres si perioada starii de alerta – punctul 6 privind descrierea procedurii.

In ceea ce priveste procesul verbal al sedintei, depus olograf la dosarul cauzei (f. 8 verso – f.11 vol. 2 dosar fond), depunerea acestuia este irelevanta cauzei din perspectiva derularii sedintei on line, in conditiile in care este legala derularea acesteia online, potrivit celor de mai sus.

Totodata, acest proces verbal (f. 8-11 vol. 2 dosar fond), insusit prin semnare de catre presedintele Senatului (dl. profesor doctor Valentin Muntean), rectorul universitatii (d-na profesor doctor Anca Dana Buzoianu), seful oficiului juridic (d-na Loredana-Iulia Szakacs) si secretarul-sef al universitatii (d-na Valeria Muresan, respecta) exigentele acestei proceduri.

Astfel, la art. 4.15 din forma initiala a procedurii se arata in mod neechivoc ca dezbaterile din sedintele online se inregistreaza si consemneaza in proces verbal de catre personalul care asigura secretariatul structurilor de conducere. Aceeasi mentiune se regaseste si in procedura revizuita la punctul 6.13.

Ca atare, acest proces verbal este intocmit in acord cu dispozitiile cuprinse in anexa 2 a hotararii de Senat nr. 5/2020 in varianta initiala si revizuita in mai 2020, fiind un inscris care atesta modul in care s-a adoptat hotararea atacata in speta, respectiv ca hotararea atacata a fost adoptata cu majoritatea simpla a voturilor valabil exprimate de cei prezenti.

De asemenea, in conditiile in care continutul acestui proces verbal este necontestat, sunt respectate si exigentele art. 11 din Regulament, care arata ca hotararile Senatului se consemneaza in procese verbale semnate de catre presedintele Senatului, procese verbale care sunt redactate si arhivate de personalul secretariat al Senatului si sunt avizate din punct de vedere al legalitatii de catre biroul juridic.

Chiar si in lipsa inregistrarii audio video, existenta procesului verbal necontestat in care se arata ca hotararile au fost aprobate in unanimitate, coroborat cu listingul generat de aplicatie ce atesta prezenta unui numar de 35 dintre cei 43 de membri ai Senatului (ceea ce reprezinta mai mult de cvorumul de 2/3 din numarul membrilor), permite concluzia respectarii cerintei de cvorum si cerintei majoritatii simple pentru adoptarea legala a hotararii, respectiv concluzia respectarii art. 10, 11 din Regulamentul sus indicat.

In ceea ce priveste criticile privind nerespectarea termenului de 5 zile pentru convocarea sedintei ordinare si punerea la dispozitia membrilor senatului a ordinii de zi si a documentelor ce urmeaza a fi dezbatute, Curtea retine ca ratiunea inserarii unor asemenea conditii procedurale este asigurarea desfasurarii sedintei si a dezbaterilor in conditiile cunoasterii de catre membrii Senatului a obiectului acestor dezbateri, altfel spus se urmareste a se asigura un interval de timp rezonabil pentru a cunoaste acele documente care vor fi dezbatute si care se comunica odata cu ordinea de zi. Pornind de la aceasta ratiune, vatamarea care se doreste a fi inlaturata prin anularea unei hotarari adoptate cu incalcarea acestor exigente procedurale este participarea la dezbateri si votarea unui proiect, fara a avea timpul necesar cunoasterii problemei dezbatute, respectiv adoptarea unei hotarari in necunostinta de cauza.

Asa cum a retinut si prima instanta, niciunul dintre participantii la sedinta ordinara din data de 23.09.2021 nu a invocat necunoasterea proiectelor inscrise in ordinea de zi sau alte neregularitati ale procedurii de convocare, in unanimitate membrii exprimand un vot favorabil organizarii activitatilor didactice conform „Scenariului 2” din propunerea Consiliului de administratie, astfel cum acesta a fost descris prin art. 1 si Anexa nr. 1 ale Hotararii nr. 8/2021 contestata in cauza.

Asadar, nu se poate retine ca s-ar fi produs vreo vatamare ca urmare a fixarii datei sedintei cu nerespectarea termenului de 5 zile de la data convocarii, in conditiile in care prevederile respective protejeaza practic dreptul la informare al membrilor Senatului cu privire la ordinea de zi a sedintei ordinare.

Vatamarea pretinsa in speta de catre reclamanta, respectiv incalcarea drepturilor sale si crearea unui prejudiciu ca urmare a adoptarii unei hotarari, nu se datoreaza nerespectarii acestor exigente procedurale. Astfel, chiar si in ipoteza in care aceste exigente procedurale nu au fost respectate, membrii Senatului au cunoscut problemele ce urmeaza a fi dezbatute si au votat in cunostinta de cauza, drepturile protejate prin aceste exigente procedurale nefiind vatamate.

Vatamarea drepturilor reclamantei este consecinta masurilor adoptate in cunostinta de cauza de catre membrii Senatului, si nu consecinta nerespectarii exigentelor procedurale analizate.

Prima instanta a verificat si legalitatea procedurii de sesizare a Senatului, intrucat a constatat ca aceasta procedura s-a realizat cu respectarea exigentelor art. 10 alineat 3 din Regulament. Astfel, prin adresa comunicata prin email la data de 20.09.2021, ora 3:49, rectorul Universitatii a invitat membrii Senatului Universitatii sa participe la sedinta din data de 23 septembrie 2021, ora 13:00, on-line, pe platforma Microsoft Office 365 “Teams2022”.

In consecinta, in mod corect a stabilit prima instanta ca acest motiv de nelegalitate vizand incalcarea dispozitiilor cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare a Senatului art. 10, 11 este nefondat.

In ceea ce priveste motivul de nelegalitate privind nemotivarea actului administrativ contestat, Curtea retine ca in mod gresit prima instanta a apreciat ca hotararea atacata cuprinde, in raport de dispozitia concret atacata, o motivare suficienta pentru a raspunde exigentelor legale.

Astfel cum se retine in mod constant in literatura de specialitate si in practica judiciara, pornind de la art. 31 din Constitutia Romaniei, motivarea reprezinta o obligatie generala, aplicabila oricarui act administrativ.

Motivarea este o conditie de legalitate externa a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, dupa natura acestuia si contextul adoptarii sale.

In speta, aceasta apreciere in concreto se traduce in verificarea existentei temeiurilor de fapt si de drept pentru masura concret atacata, si nu o verificare a existentei temeiurilor de fapt si de drept pentru intreaga hotarare.

Scopul urmarit de recunoasterea acestei cerinte este acela de a prezenta intr-un mod clar si neechivoc rationamentul institutiei emitente a actului.

Motivarea urmareste o dubla finalitate:

1. o functie de transparenta in profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, sa verifice daca actul este sau nu legal si intemeiat;

2. permite, de asemenea, instantei sa realizeze controlul sau jurisdictional.

Avand in vedere aceste premise, se poate concluziona ca motivarea actului administrativ trebuie sa cuprinda o expunere atat a temeiurilor de fapt, cat si a temerilor de drept care au stat la baza adoptarii sale.

Prealabil analizarii indeplinirii acestei cerinte, este necesar a se preciza ca masura atacata in speta era aplicabila nu numai studentilor, ci si cadrelor universitare, ceea ce insemna implicit o afectare a dreptului la munca a acestora. Fiind un act, respectiv o masura care restrange un drept fundamental, recunoscut de Constitutia Romaniei (art. 3, 41 din Constitutie), era esential si din aceasta perspectiva ca aceasta masura sa fie motivata atat in drept, cat si in fapt.

In ceea ce priveste temeiurile de drept care stau la baza masurii concrete adoptate in speta, respectiv aceea de a permite accesul la cursuri si lucrarile practice doar a persoanelor vaccinate, care au trecut prin boala sau testate, in prevederile generale ale actului administrativ atacat se indica ca temeiuri de drept urmatoarele prevederi: Legea nr. 55/2020, HG nr. 932/2021, OUG 141/2020, Hotararea Comitetului National pentru situatii de urgenta Cluj 185 din 18 septembrie 2021, Ordinul 5.196/2021 emis de Ministerul Invatamantului, Ordinul 874/2020 privind instituirea obligativitatii purtarii mastii de protectie, a triajului epidemiologic si dezinfectarea obligatorie a mainilor pentru prevenirea contaminarii cu virusul Sars-CoV 2 pe durata starii de alerta, Ordinul 3577/2020 privind masurile pentru prevenirea riscului contaminarii cu noul coronavirus si pentru asigurarea desfasurarea activitatii la locul de munca in conditii de securitate si sanatate munca pe durata starii de alerta, art. 123 alineat 2 din Legea 1/2011, anexa la Hotararea CNSU nr 71/2021 privind lista tarilor zonelor cu risc epidemiologic ridicat.

Niciunul dintre aceste acte normative nu prevede insa ca masura sanitara si de protectie pentru a asigura accesul la locul de munca recunoasterea accesului doar pentru persoanele vaccinate, trecute prin boala sau testate.

Ca atare, aceste prevederi legale nu reprezinta un temei de drept pentru masura concret atacata in speta.

In ceea ce priveste art. 123 din Legea nr. 1/2001 privind recunoasterea autonomiei universitare, in mod evident existenta acestei autonomii nu poate reprezenta un temei juridic pentru a adopta masura atacata in speta.

Autonomia universitara da dreptul universitatilor sa isi stabileasca organizarea si functionarea proprie, dar in acord cu prevederile normative in vigoare si cu respectarea legislatiei incidente. In caz contrar, ar insemna ca, in baza acestei autonomii universitare, o institutie de invatamant universitar sa poata adopta orice masura care incalca cadrul normativ stabilit prin acte normative cu forta juridica superioara, ceea ce in mod evident nu s-a urmarit de legiuitor la momentul recunoasterii acestei autonomii.

O dovada in plus in acest sens sunt chiar prevederile cuprinse in Ordinul Ministerului Invatamantului nr. 5196/2021, care recunoaste in art. 3 alin. 3 indreptatirea universitatilor ca, inainte de data inceperii cursurilor universitare, in functie de situatia epidemiologica, de particularitatile locale, de infrastructura, de specificul programelor de studiu si de resursele umane ale fiecarei institutii de invatamant superior in parte, sa stabileasca aplicarea unuia din scenariile de organizare si desfasurare a activitatilor didactice, scenarii prestabilite in ordin.

In adoptarea unuia din scenariile reglementate de legiuitor (respectiv scenariul 1 cu participarea fizica a studentilor si cursantilor la toate activitatile didactice, scenariul 2 cu participarea in sistem mixt si scenariul 3, cu participarea tuturor studentilor la activitati didactice online), nu se recunoaste si dreptul / posibilitatea de instituire a unor masuri sanitare si de protectie de genul celei atacate in speta.

Anexa la acest ordin cuprinde masuri sanitare si de protectie aplicabile in invatamantul preuniversitar, printre care nu se regaseste masura atacata in speta, iar la art. 3 alin. 3, pentru scenariul 1, se prevede doar faptul ca participarea fizica a studentilor la toate activitatile didactice se va face cu respectarea si aplicarea tuturor normelor de protectie, astfel incat sa fie asigurata o suprafata de minim 1 mp / student pentru orele de curs, seminar.

La fel, art. 40 din Legea nr. 55/2020, care face referire la autonomia universitara, permite doar alegerea metodelor didactice alternative de predare, invatare, evaluare, in format online, in conformitate cu propriile metodologii, fara a abilita universitatile sa stabileasca si masuri sanitare, de protectie proprii, diferite de masurile sanitare adoptate prin acte normative cu forta juridica superioara. In acelasi sens sunt si dispozitiile OUG nr. 99/2021, care permit alegerea modalitatii de desfasurare a activitatii didactice ce presupune prezenta fizica a studentilor, dar cu respectarea masurilor sanitare stabilite printr-un act normativ cu o forta juridica superioara, respectiv cu respectarea masurilor stabilite prin ordinul prevazut la art. 2 si a reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana privind minimul orelor de practica.

Concluzia care se impune in speta este aceea ca masura atacata in speta, respectiv aceea de a permite accesul la cursuri si lucrarile practice doar a celor vaccinati, trecuti prin boala sau testati, nu are un fundament legal.

Lipsa acestui fundament legal duce si la concluzia existentei unui exces de putere al emitentului actului atacat, astfel cum acest exces de putere este definit de art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004.

Astfel, intimatii si-au exercitat dreptul de apreciere prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege, competenta care era limitata la stabilirea scenariului aplicabil din cele reglementate legal de Ordinul nr. 5196/2021, cu respectarea normelor sanitare, de protectie reglementate prin acte normative cu forta juridica superioara. Aceasta competenta nu permitea si reglementarea de masuri sanitare, de protectie proprii. Prin adoptarea acestor masuri, pe langa depasirea competentei, s-a adus atingere, asa cum se va arata mai jos, si dreptului la munca al reclamantei, contrar Deciziei CCR nr. 157/2020, care a statuat ca actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta sunt constitutionale doar in masura in care nu vizeaza restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati fundamentale.

In ceea ce priveste motivarea in fapt a acestei masuri restrictive, Curtea apreciaza ca o asemenea motivare concreta lipseste. Considerentele indicate in cuprinsul hotararii atacate sunt considerente care justifica adoptarea unuia din scenariile reglementate de legiuitor in Ordinul nr. 5196/2021 si considerente care justifica adoptarea mai multor masuri sanitare si de protectie, fara ca vreunul din studiile enumerate in preambulul hotararii sa faca referire la recunoasterea accesului doar pentru persoanele vaccinate, trecute prin boala sau testate.

Asa cum s-a aratat mai sus, nu s-a adoptat o singura masura sanitara, de protectie, ci mai multe asemenea masuri, toate studiile enumerate fiind studii care sustin ca mai multe masuri de protectie sunt mai eficiente in prevenirea raspandirii infectiei cu noul coronavirsus.

Nu este indicat insa niciun studiu care sa fi atestat eficienta masurii atacate in speta la locul de munca / in scoli si universitati, astfel ca aceasta masura a fost dispusa fara a exista un temei de fapt.

Indicarea ratei de incidenta existente la nivelul judetului Cluj in acel interval de timp de 3,73 la mia de locuitori nu reprezinta un argument pentru luarea tuturor acestor masuri de sanitare, de protectie si mai ales a masurii atacate, ci sta la baza adoptarii unuia din cele trei scenarii recunoscute de Ordinul 5196/2021.

Masura atacata in speta, restrictionand dreptul la munca, trebuia sa fie motivata atat in fapt, cat si in drept in mod particular, cu referire la un resort de fapt care justifica instituirea acestei masuri.

Lipsa unui asemenea fundament de fapt este atestata si de imprejurare ca, dupa patru luni, masura atacata in speta a fost abrogata, abrogare care a survenit intr-un interval de timp in care rata de incidenta in judetul Cluj depasea rata de incidenta existenta la data adoptarii masurii (fiind de peste 20 la mia de locuitori, respectiv pentru perioada 11 ianuarie 2022 -24 ianuarie 2022 potrivit anuntului Institutiei Prefectului judetului Cluj din 28 ianuarie 2022 de 24,51 la mia de locuitori) si in baza unui ordin care a abrogat Ordinul 5196/2021 incepand cu data de 1 octombrie 2021, respectiv Ordinul 5338 din 1.10.2021 (f. 201-230 vol. 1 dosar fond).

Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza ca aceste motiv de nelegalitate este fondat, aceasta constatare fiind suficienta pentru admiterea recursului, casarea hotararii si admiterea cererii de chemare in judecata.

Lipsa unei motivari in drept si in fapt a masurii atacate in speta face ca si alte motive de nelegalitate invocate de catre reclamanta recurenta sa fie fondate.

Astfel, in ceea ce priveste motivul de nelegalitate vizand incalcarea legislatiei muncii, contrar retinerilor primei instante, Curtea apreciaza ca masura concret atacata impune cadrelor didactice care isi desfasoara activitatea in cadrul intimatei conditii de munca – vaccinare, trecere prin boala, testare –, dar si atributii, cum ar fi trierea studentilor, care nu se regasesc in cadrul contractului individual de munca sau printre atributiile prevazute in fisa postului.

Se ajunge astfel si la o modificare unilaterala a raporturilor de munca contrara art. 41 din Codul Muncii (care impune acordul de vointa) si contrara deciziei CCR sus indicate (n.r. 157/2020), care a statuat ca actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta sunt constitutionale (si implicit legale, in cazul unui act administrativ) doar in masura in care nu vizeaza restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati fundamentale.

Subzista astfel excesul de putere reglementat de art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004 si din aceasta perspectiva, a incalcarii unui drept fundamental in exercitarea de catre intimati a dreptului de apreciere.

In ceea ce priveste motivul de nelegalitate vizand incalcarea principiului proportionalitatii, Curtea apreciaza ca si acest motiv de nelegalitate este intemeiat.

Acest motiv de nelegalitate este fundamentat pe prevederile art. 9 teza a doua din OUG nr. 57/2019, potrivit carora reglementarile sau masurile autoritatilor sau institutiilor administratiei publice sunt initiate, adoptate, emise numai in urma evaluarii nevoilor de interes public sau a problemelor, dupa caz, al riscurilor si impactului a solutiilor propuse. De asemenea, acest principiu este recunoscut si de art. 3 din OUG nr. 21/2004, care consacra, alaturi de masurile de prevenire si protectie a sanatatii fizice a persoanelor, si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Respectarea principiului proportionalitatii presupune asigurarea unui echilibru rezonabil intre interesul public pe care autoritatea are obligatia sa-l protejeze si drepturile sau interesele legitime private ce pot fi lezate prin conduita administratiei in protejarea interesului public.

Altfel spus, principiul proportionalitatii impune luarea doar a acelor masuri adecvate si necesare pentru protejarea interesului public. Acolo unde exista posibilitatea de a opta intre mai multe masuri adecvate scopului vizat, alegerea trebuie sa se indrepte catre cea mai putin restrictiva, oneroasa masura.

Asa cum s-a aratat deja, nu exista o suficienta motivare in fapt a masurii care a fost luata si de asemenea lipseste fundamentul de drept al acestei masuri. Totodata, aceasta masura aduce atingere dreptului la munca, respectiv unui drept fundamental garantat de Constitutia Romaniei.

In aceste conditii, in mod evident nu se poate stabili ca masura atacata in speta este o masura adecvata si necesara pentru protejarea interesului public, respectiv stoparea sau diminuarea transmiterii coronavirusului, astfel ca aceasta masura incalca si principiul proportionalitatii.

Masura atacata in speta nu a fost unica masura sanitara si de protectie stabilita de catre intimati. Au mai fost stabilite alte masuri de sanitare si de protectie. De asemenea, intimatii au renuntat la aceasta masura, la patru luni de la implementare, fara o analiza a eficientei ei.

In acest context, in care s-au implementat mai multe masuri de protectie, respectarea principiului proportionalitatii impunea alegerea acelor masuri adecvate si necesare, mai putin oneroase si restrictive, respectiv a acelor masuri care nu aduceau atingere unor drepturi fundamentale, in vederea asigurarii respectarii principiului proportionalitatii.

In raport de cele mai sus expuse, instanta apreciaza ca nu sunt relevante in cauza considerentele cuprinse la pct 7 din Preambulul Regulamentului UE 2021/953 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2021, ce vizeaza libera circulatie pe durata pandemiei de COVID-19, si nu exercitarea dreptului fundamental la munca.

In ceea ce priveste motivul de nelegalitate privind incalcarea principiului nediscriminarii in raporturile de munca, Curtea apreciaza ca nu se mai impune analizarea acestuia, in contextul caracterului fondat al motivelor de nelegalitate deja expuse care asa cum s-a aratat deja sunt suficiente pentru admiterea recursului, casarea hotararii si admiterea cererii de chemare in judecata.

Avand in vedere toate considerentele mai sus expuse, Curtea, in baza textelor de lege mai sus indicate, a dispozitiilor art. 1, 8, 18 din Legea 554/2004, art. 488 alin 1 pct. 8 corob. cu art. 498 Cod procedura civila, va admite recursul declarat in speta, va casa in parte sentinta recurata, respectiv in ceea ce priveste solutia data fondului cererii de chemare in judecata si, rejudecand cauza in aceste limite, va admite cererea de chemare in judecata astfel cum a fost formulata”.


* Cititi aici motivarea Tribunalului Cluj

* Cititi aici motivarea Curtii de Apel Cluj

Comentarii

# Cinste lor ! date 9 March 2023 20:50 +1

Stima si respect pentru judecatoarele Alexandrina-Amalia Marin, Anamaria-Gabriela Vida-Simiti si Anca-Mihaela Ion ! Nu doar la noi ci si in USA micutul Fauci este luat la intrebari despre cum dracu a oprit vax-ul transmiterea si boala ; pacat ca nu au intervenit mai multi din justitie atuncni cand nazismul lui Citu-matzu si Arafat era in floare ...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.05.2024 – Inca o palma pentru Justitia din Romania

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva