Sentinta din decembrie 2018, prin care fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, de la Curtea de Apel Bucuresti (foto), a dispus confiscarea de la SC Baneasa Investments SA – detinuta de omul de afaceri Puiu Popoviciu – a unui teren din Baneasa pe care sunt amplasate numeroase constructii importante (inclusiv mallul si Ambasada SUA la Bucuresti), contine o inventie grosolana, care pur si simplu i-a socat pe istorici. Este vorba despre solutionarea laturii civile a procesului in care Popoviciu a primit controversata condamnare definitiva de 7 ani de inchisoare cu executare, pronuntata de catre acelasi judecator Tudoran.

Mai exact, Tudoran – despre care Lumea Justitiei a dezvaluiti aici ca a redactat motivarea sentintei in timp ce se afla internat la psihiatrie – a inclus in respectiva motivare o propozitie absolut naucitoare: „Terenurile, in mod expres, au avut o anumita afectatiune (…) conform contractului de donatie cu afectatiune incheiat intre Statul roman si Maria Bibescu”.

Partea dura este ca un asemenea contract de donatie de la Maria Bibescu pentru statul roman nu a existat niciodata, dupa cum demonstreaza o solida investigatie realizata de catre jurnalistii Catalin Antohe si Sorin Ghica de la Cetateanul.net.

Iata mai intai fragmentul din motivarea sentintei civile, unde Tudoran mentioneaza asa-zisa donatie:

„Terenurile (n.r. din Baneasa), in mod expres, au avut o anumita afectatiune (…) conform contractului de donatie cu afectatiune incheiat intre Statul roman si Maria Bibescu. (…) Avand in vedere ca donatia facuta catre Statul roman prevedea, in mod expres interdictia ca terenul respectiv sa nu poata fi instrainat – in tot sau in parte – sa nu poata fi adus ca si contributie in natura la constituirea vreunei persoane juridice, sa nu poata fi schimbat sau folosit in alte scopuri (…)

Incalcarea acestor conditii are drept consecinta revocarea donatiei. In situatia in care s-ar proceda la schimbarea naturii juridice a bunului, aceasta ar avea ca si consecinta revocarea donatiei si revenirea obiectului donat in proprietatea donatorilor sau a mostenitorilor acestora”.

Suspiciunile cu privire la caracterul real al acestei donatii apar inca din rechizitoriul DNA impotriva lui Puiu Popoviciu (latura penala a procesului), unde Directia Nationala Anticoruptie nu sufla o vorba despre un asemenea document, desi daca ar fi existat ar fi constituit o proba fundamentala pentru probarea presupuselor infractiuni.

Ziaristii de la Cetateanul.net mentioneaza ca au luat legatura cu istorici, cercetatori de arhive, experti tehnici, au obtinut documente istorice despre terenurile din Baneasa care au apartinut contesei Montesquieu (fosta Maria Bibescu) si si-au extins ancheta inclusiv asupra terenurilor alaturate. „Nici vorba de vreo donatie! Toate terenurile din Baneasa au fost expropriate de statul roman si nicidecum primite ca donatie. Acest fapt schimba radical lucrurile”, mentioneaza autorii investigatiei.

Redam principalele pasaje din investigatia jurnalistica, urmand sa o puteti citi integral, cu tot cu documentele aferente, accesand linkul de la final:

„Mosia Baneasa a facut parte din zestrea Mariticai Vacarescu, la casatoria cu domnitorul Gheorghe D. Bibescu, si a revenit in 1865 fiicei lor Maria Bibescu la casatoria cu contele Marie Anatole Odon de Montesquieu Fezensac (decedat in 1882).

Printesa Bibescu, cum o denumeste judecatorul Tudoran, a preluat prin casatorie numele si cetatenia sotului, pierzand in acelasi timp cetatenia romana. Contesa Maria de Montesquieu, fosta Bibescu, si-a dus viata in Franta, exploatand mosiile din Romania doar prin intermediul unor administratori.

Prima expropriere s-a facut in baza Decretului-lege nr. 3697/31.12.1918 (legea privind reforma agrara), prin care s-a aprobat exproprierea marilor mosii, pentru cauze de utilitate publica sau nationala. In baza acestei legi, a fost expropriat terenul, parte a mosiei contesei de Montesquieu.

O mare parte din mosia expropriata a fost atribuita Scolii Centrale de Agricultura Herastrau (actuala Universitate de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti) prin Procesul verbal de predare-primire din 28 iunie 1920.

Terenul predat atunci scolii de agricultura este acelasi pe care se afla astazi complexul comercial din Baneasa, magazinul Ikea si Ambasada SUA. Dovada sta si harta pe care au realizat-o expertii tehnici consultati de ziarul „Cetateanul”.

Ziarul Cetateanul va prezinta dovada exproprierii, care exclude aberatiile judecatorului Ion-Tudoran precum ca terenul ar fi fost donat statului de catre contesa Maria de Montesquieu.

„Am procedat cel dintiiu la predarea si cel de-al doilea la luarea in primre a terenului arabil, a baltii si a parcului, expropriate din mosia Baneasa, proprietatea D-nei de Montesquieu, defalcate pentru Scoala Centrala de Agricultura”, se arata in documentul care stabileste limitele si vecinatatile terenului expropriat de stat si atribuit scolii de agricultura.

In 1921, statul a modificat Legea exproprierii din 31 decembrie 1918. Atunci, a avut loc a doua expropriere, pentru Aeroportul Baneasa.

Declaratia de expropriere depusa de avocatul Antoniade in numele contesei Maria de Montesquieu contine si planul de expropriere al terenului necesar aeroportului principal Baneasa.

Documentele de arhiva gasite de Cetateanul contin date care confirma si intaresc prima expropriere.

„Parcela nr. 1. Proprietatea Contesei de Montesquieu expropriata de stat confirm Decretului-lege nr. 3697/1918 si rezervata pentru Scoala de Agricultura Herastrau”, se arata in documentul oficial aflat in arhiva Directiunii Aviatiei – Ministerul Transporturilor.

In perioada 1920-1922, reprezentantii contesei Maria de Montesquieu au intentat statului mai multe procese in care au contestat exproprierile. Faptul ca exproprierea a ramas in picioare e confirmat de documentele vremii, astfel ca nu poate fi nici vorba de vreo donatie in cazul contesei care a tinut cu dintii de averea sa”.

* Cititi aici intreaga investigatie realizata de Cetateanul.net, insotita de documente