Peste trei saptamani expira mandatul judecatoarei Corina Jijiie (foto) in fruntea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, numita in aceasta functie de fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu, prin Decretul 43 din 23 ianuarie 2012. Urmasa Corinei Jijiie la conducerea Sectiei penale a instantei supreme va fi, cel mai probabil, judecatoarea Mirela Sorina Popescu. Aceasta este singurul magistrat de la Inalta Curte care si-a depus candidatura pentru ocuparea functiei ce va ramane vacanta, Sectia pentru judecatori a CSM urmand sa analizeze candidatura Sorinei Popescu si sa propuna apoi presedintelui Klaus Iohannis numirea acesteia in functia de presedinta a Sectiei penale a ICCJ. Asta desigur daca CSM va considera ca Mirela Sorina Popescu este cea potrivita.

CSM a facut public, luni 5 ianuarie 2005, proiectul judecatoarei Mirela Sorina Popescu privind exercitarea atributiilor sp0ecifice functiei de presedinte al Sectiei penale. Acesta se intinde pe 21 de pagini si cuprinde capitolele “Cadrul legal privind exercitarea atributiilor de presedinte al Sectiei penale”, “Prezentarea Sectiei penale” si “Obiectivele presedintelui Sectiei penale”.

Mirela Sorina Popescu vrea sa-si ajute sefii sa-si atinga obiectivele

Astfel, unul dintre obiectivele judecatoarei Mirela Sorina Popescu este acela de a-i ajuta pe sefii instantei supreme, Livia Stanciu, Ionut Matei si Cristina Tarcea, sa isi indeplineasca propriile proiecte. De asemenea, Sorina Popescu isi propune o relatie si o colaborare cat mai apropiata cu ceilalti judecatori din Sectia penala:

“Inainte de mentionarea prioritatilor pe care le am in vedere, se impune a fi evidentiat faptul ca, pentru asigurarea unei conduceri eficiente a sectiei si implicit a instantei supreme este deosebit de important ca presedintii de sectie, cei doi vicepresedinti si presedintele instantei sa formeze o echipa, astfel incat directiile de actiune ale fiecaruia sa se inscrie intr-o viziune unica, iar metodele si practicile adoptate sa contribuie la indeplinirea proiectelor presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel cum au fost prezentate in proiectele manageriale. (…)

In opinia mea, implementarea noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala implica, pe langa continuarea masurilor organizatorice intreprinse pana in prezent, a caror punere in aplicare si-a dovedit in mare parte eficienta, luarea altor masuri ce vizeaza organizarea si functionarea sectiei, respectiv:

-mentinerea unui climat de lucru propice pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii si pentru intelegerea si acceptarea schimbarilor de catre personalul sectiei.

In acest scop, este necesar a fi incurajate comunicarea, cunoasterea reciproca a fiecarei persoane in structura sectiei, initiativa si creativitatea, atat in ceea ce priveste propira activitate, cat si activitatile conexe acesteia, monitorizarea permanenta a propunerilor personalului sectiei privind necesitatea reevaluarii si realocarii atributiilor de serviciu, stiut fiind ca gradul de dificultate al unei activitati este perceput diferit de la o persoana la alta”.

Totodata, Mirela Sorina Popescu vizeaza si cateva masuri organizatorice la nivelul Sectiei penale a ICCJ:

- ”Regandirea modului de planificare a personalului sectiei in toate tipurile de sedinte de judecata prevazute de noua legislatie procesual penala, atat cele ce tin de activitatea curenta a sectiei, cat si cele care vizeaza unificarea jurisprudentei sau activitatea completelor de 5 judecatori, inclusiv la activitatea de permanenta, astfel incat sa se asigure o dimensionare echilibrata a volumului de activitate si timpul necesar studierii de catre fiecare judecator a cauzelor cu solutionarea carora este investit”.

- ”Regandirea modului de planificare a judecatorilor la activitatea de permanenta, astfel incat sa se evite situatiile de incompatibilitate prevazute de art.64 din Codul de procedura penala. Numarul mare de solicitari ale parchetelor avand ca obiect propuneri de arestare preventiva, propuneri de prelungire a masurii arestarii preventive, cereri de incuviintare a perchezitiilor domiciliare, informatice etc., care conduc la incompatibilitatea judecatorilor care au solutionat atare cereri, inclusiv a celor care au solutionat contestatiile impotriva incheierilor prin care s-a dispus asupra masurilor preventive, de a participa la judecata pe fond al respectivelor cauze impune, in urma discutiilor cu judecatorii sectiei, cu presedintele si vicepresedintele instantei, identificarea acelor solutii care sa duca la evitarea situatiilor in care, din cauza starii de incompatibilitate, cauzele de competenta in fond a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa fie judecate de judecatori de la alte sectii”.

-”Regandirea atributiilor grefierului de sedinta in sensul extinderii sferei acestora, tinand desigur, seama de nivelul lor de pregatire profesionala, prin preluarea unora dintre atributiile magistratilor asistenti astfel incat acestia sa-si concerteze, in principal atentia pe redactarea hotararilor judecatoresti. In acest sens, voi face propuneri conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie de modificare a Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.

-”Stabilirea la nivelul sectiei a unui grup de lucru format din magistrati asistenti care sa identifice problemele de drept care genereaza practica neunitara si sa le aduca la cunostinta presedintelui sectiei, iar acesta, in urma discutarii lor cu judecatorii sectiei sa gaseasca solutiile care sa duca la rezolvarea lor, inclusiv, atunci cand este cazul, sa faca propuneri de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei de catre colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs in interesul legii, in vederea unificarii practicii pe diverse probleme de drept”.

-”Pe aceeasi linie, a prevenirii cauzelor de jurisprundenta neunitara, voi propune conducerii instantei sa am un contact permanent cu Agentii Guvernului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si la Curtea de Justitie de la Luxemburg pentru a cunoaste tipurile de cauze inregistrate impotriva Romaniei, problematica pe care acestea o pot pune in fata celor doua instante de contencios european si eventualele masuri ce se impun si care ar putea avea legatura cu atributiile si competenta presedintelui sectiei”.

*Cititi aici integral proiectul judecatoarei Mirela Sorina Popescu de la ICCJ