"Ce va modifica cauza – pardon, tragedia – Rosu in justitia romana?" - asa isi incheie judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto), exclus din magistratura pentru bambilicii de pe TikTok, analiza pe care a realizat-o pentru publicatia Juridice.ro pe cazul avocatului Robert Rosu, condamnat de Completul Negru de la ICCJ (format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Ioana Alina Ilie) la 5 ani de inchisoare pentru ca si-a exercitat profesia de avocat, insa eliberat dupa 11 luni tot de Inalta Curte (de completul format din judecatorii Rodica Cosma, Laura Soane si Stefan Pistol) ca urmare a admiterii recursului in casatie prin care s-a dispus achitarea definitiva a acestuia.

Din analiza sa de 10 puncte publicata pe Juridice.ro, judecatorul suspendat in prezent din functie (pana cand Inalta Curte va propunta o solutie in dosarul in care Cristi Vasilica Danilet a contestat masura excluderii din magistratura dispusa de Consiliul Superior al Magistraturii) reiese fara dubiu ca magistratul care acum vreun an (Danilet) critica avocatii, UNBR, opinia publica pentru ca aduc critici solutiei de condamnare a lui Robert Rosu face acum exact acelasi lucru si parca, dintr-o data, cazul Rosu capata alte valente in ochii acestuia. Danilet nu doar ca aduce critici solutiei ICCJ pronuntate de Completul Negru, dar cere si tragerea la raspundere a magistratilor care au dispus solutia condamnarii avocatului Robert Rosu, catalogand-o drept "o eroare judiciara" si nu "o eroare de judecata".

De altfel, opineaza Cristi Vasilica Danilet in analiza sa, in cazul avocatului Robert Rosu "nu este vorba de intocmit in graba niste acte sau de comis niste erori materiale de catre magistratii implicati", ci, atentie, "de intelegerea gresita a rolului avocatului, de cunoasterea la nivel teoretic a elementelor constitutive ale unor infractiuni si de stabilirea faptica a acestor elemente pe baza probatiunii de la dosar". Cu alte cuvinte, Completul Negru nu stie nici care sunt atributiile unui avocat, precum nu stie nici sa incadreze o infractiune in sarcina unei persoane.

"Existenta unor asemenea erori la nivelul judecatorilor supremi nu este permisa", considera Danilet.

Acesta este si motivul pentru care judecatorul suspendat Cristi Vasilica Danilet "isi pune problema" daca "cineva va avea curajul sa mearga mai departe si sa stabileasca o raspundere personala a celor culpabili de aceasta situatie". Adica a Completului Negru de la ICCJ, precum si, probabil, a procurorilor DNA Brasov Cornel David Deca si Monica Munteanu care l-au tarat pe Robert Rosu in dosarul Ferma Baneasa.

Desigur, in cazul avocatului Robert Rosu eroarea judiciara a fost evidenta inca de la inceput, credem noi, iar Lumea Justitiei a criticat solutia Completului Negru inca de atunci, insa in acest moment cel care aduce critici solutiei instantei supreme este chiar un judecator suspendat din profesie, care urmeaza sa fie judecat tocmai de Inalta Curte.

De aceea, dat fiind nesatul evident cu care "musca" din magistratii supremi ai Inaltei Curti, ne intrebam legitim daca nu cumva Cristi Vasilica Danilet si-a acceptat soarta ca va pierde la ICCJ si ca va fi exclus din magistratura si incearca sa isi pregateasca terenul pentru avocatura, profesie pe langa care, credem noi, se perinda prin analiza facuta.

Vasilica are dificultati sa inteleaga motivarea Inaltei Curti

Dupa ce a ajuns, credem noi fara sa greseasca, la concluzia ca judecatorii Completului Negru au comis o eroare judiciara in cazul avocatului Robert Rosu, intelegem de la Danilet ca mai are o problema cu Inalta Curte. Respectiv ca motivarea judecatorilor Rodica Cosma, Stefan Pistol si Laura Soane  (click aici pentru a citi) care l-au eliberat din inchisoare pe Robert Rosu este imprastiata, cu multa analiza din care nu gaseste partea sintetica, fiindu-i greu sa o urmareasca: "Am citit toata motivarea. Mi-a fost extrem de greu sa o urmaresc. Modul de expunere a starii de fapt este atat de imprastiat, se face atata analiza si nu gasesc partea sintetica. Daca ar fi sa ma uit undeva sa inteleg pe scurt ce s-a intamplat in aceasta cauza, nu am unde. Decat sa citeasca cineva o astfel de hotarare, mai bine cauta rezumatul facut de presa care a urmarit cazul".

Ne bucuram ca Danilet a avut rabdarea si curiozitatea sa citeasca hotararea ICCJ de achitare a lui Robert Rosu! Macar a avut ce sa citeasca, caci hotararea era completa, nu cu, spre exemplu, dispozitiv incomplet, asa cum a inteles judecatorul suspendat Danilet sa solutioneze o cauza pentru care in prezent este cercetat disciplinar de Inspectia Judiciara (Click aici pentru a citi).

CCR, in atentia lui Vasilica: "Se pare ca legislatorul curent este, de fapt, CCR, nicidecum Parlamentul"

In naduful sau de 10 puncte, Cristi Vasilica Danilet mai are o problema si cu Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie care in opinia sa este ineficienta, dar si cu CCR despre care afirma ca este de fapt "legislatorul curent", in locul Parlamentului Romaniei. Prin remarca sa, este evident ca lui Cristi Vasilica Danilet nu ii sunt pe plac deciziile Curtii Constitutionale, insa ii recomandam sa stea linistit pentru ca, in calitate de avocat, va trebui sa se raporteze la ele cand isi va reprezenta clientii: "Ceea ce s-a dorit a fi niste coduri europene la reforma din 2011-2014, s-a dovedit un fiasco, cel putin in materie penala. Oricum, se pare ca legislatorul curent este, de fapt, CCR, nicidecum Parlamentul Romaniei".

Redam in continuare analiza lui Cristi Vasilica Danilet, astfel cum a fost publicata pe Juridice.ro:

"1. Prin sentinta penala nr. 39/27.06.2019, pronuntata de Curtea de Apel Brasov – Sectia Penala, inculpatul Rosu a fost achitat pentru cinci infractiuni care i se imputau: constituire a unui grup infractional organizat, trafic de influenta, complicitate la spalarea banilor, complicitate la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru altul un folos necuvenit, complicitate la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinte deosebit de grave.

Inculpatul fusese retinut si apoi arestat la domiciliu in timpul urmaririi penale, din data de 10.12.2015 pana la 11.03.2016.

2. Prin decizia penala nr. 382/A din 17.12.2020, pronuntata de Inalta Curte de Casatie şi Justitie – Sectia Penala (dosarul nr. 345/64/2016), s-a admis calea de atac formulata de DNA si inculpatul Rosu a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani inchisoare, rezultata din contopirea:

– pedepsei de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat prevazut de art. 367 alin. 1 si 2 Cod penal

– pedepsei de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinte deosebit de grave (in legatura cu Ferma Baneasa) prevazut de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1, art. 309 Cod penal si art. 132 din Legea nr. 78/2000.

I s-a imputat faptul ca s-a implicat, inclusiv prin demersuri cu caracter infractional, in obtinerea unora dintre cele mai importante bunuri vizate de membrii gruparii infractionale, toti condamnati. In cazul fostei Ferme Regale Baneasa, inculpatul Rosu ar fi contribuit, alaturi de alti membri ai grupului infractional organizat, in principal, inculpatul Truica Remus, la restituirea nelegala a acestui bun revendicat de inculpatul Paul Philippe al Romaniei desi inculpatul Rosu a incercat in mod constant sa acrediteze ideea ca şi-a exercitat doar profesia de avocat, in realitate, prin conduita sa, a incalcat inclusiv reglementarile interne şi internationale care guverneaza aceasta profesie şi care interzic practic implicarea avocatului in demersurile cu caracter infractional ale clientului sau. Inculpatul avea un interes: negociase un onorariu de succes de 2% din valoarea bunurilor revendicate (numai pentru acea ferma suma in joc era de 135 mil. euro).

Inculpatul a fost depus in Penitenciar in aceeasi zi, desi hotararea avea sa fie motivata de abia in aprilie 2021.

3. Prin decizia penala nr. 534/RC din 23.11.2021, pronuntata de Inalta Curte de Casatie şi Justitie – Sectia Penala (dosarul nr. 1804/1/2021), s-a admis calea de atac numita recurs in casatie si inculpatul Rosu a fost achitat pentru ambele infractiuni pe motiv ca faptele de care a fost acuzat nu sunt prevazute de legea penala. La pag. 802-816 se afla motivarea achitarii. Pe scurt, instanta de recurs a constatat:

– erori majore in stabilirea starii de fapt de catre instanta de apel: aceasta a retinut ca Rosu s-a pretins avocatul al inculpatului Paul Philippe al Romaniei, cand documentele de la dosar atesta ca il reprezenta legal si pe acesta; clauzele considerate „neobisnuite” din contractul de cesiune a drepturilor litigioase respecta conditiile din dreptul civil; onorariul de succes nu este interzis de lege;

– erori majore in stabilirea starii de drept de catre instanta de apel: pe de o parte, activitatile sale nu intruneau elementele constitutive cu privire la infractiunile care i s-au imputat – constituirea de grup infractional organizat nu i se poate imputa cat timp a incheiat doar niste acte civile; complicitatea la abuz in serviciu nu exista in lipsa unei legaturi intre demersurile inculpatului si indeplinirea defectuoasa a atributiilor de catre functionar; pe de alta parte, faptele lui se subsumau activitatilor indeplinite in calitate de avocat. „Avocatul, potrivit legii, nu este absolvit de raspundere penala, dar a contura o forma de participatie penala şi a retine vinovatia acestuia – care isi exercita prerogativele profesionale in limitele legii, Codului deontologic şi ale Statutului, servind, prin actele intocmite, apararea intereselor partii – constituie o teza profund eronata, de natura a anihila rolul acestuia in procedurile prevazute de lege. Imprejurarea potrivit careia Paul Philippe al Romaniei nu ar fi fost indreptatit la restituirea acestor imobile, nu poate fi imputata avocatului, cata vreme acesta are obligatia de diligenta, in temeiul careia, folosind intreaga lui pricepere, este tinut sa faca tot ce ii este permis de lege, pentru recunoasterea dreptului pretins de parte. Natura juridica a legalitatii şi temeiniciei acestor pretentii este atributul exclusiv al instantei de judecata”.

Inculpatul a fost pus de indata in libertate, desi motivarea avea sa vina dupa 3 luni si jumatate.

4. Asadar, o persoana care nu a comis ceva interzis de lege a fost retinut de procuror, arestat la domiciliu si mentinut in arest de judecatorul de drepturi si libertati de la curtea de apel, dupa care a fost condamnat de trei judecatori supremi. Nu e gresit sa spun ca e vorba de o „eroare judiciara” si nu o „eroare de judecata”. Ea este consacrata in mod definitiv in ultima decizie mentionata, care cred ca releva defectiuni grave ale sistemului juridic pe care sper ca intr-o zi sa le putem aborda cu toata onestitatea. Desi, de cand s-a abandonat lupta impotriva coruptiei judiciare prin infiintarea unui SIIJ ineficient, ma indoiesc ca putem sa atingem celalalt subiect sensibil din justitie, si anume pregatirea profesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor.

5. Neindoielnic, cazul judiciar analizat este unul complex: natura infractiunilor comise, increngatura de fapte si persoane implicate, valoarea bunurilor pretinse sunt deosebite. Sa nu uitam ca, cu exceptia lui Rosu, ceilalti inculpati au fost condamnati, inclusiv o alta avocata.

Dar in cazul lui Rosu nu este vorba de intocmit in graba niste acte sau de comis niste erori materiale de catre magistratii implicati, ci este vorba de intelegerea gresita a rolului avocatului, de cunoasterea la nivel teoretic a elementelor constitutive ale unor infractiuni si de stabilirea faptica a acestor elemente pe baza probatiunii de la dosar. Existenta unor asemenea erori la nivelul judecatorilor supremi nu este permisa.

Avocatul Rosu a fost arestat si apoi detinut. Probabil va cere despagubire de la stat pentru perioada in care a fost lipsit de libertate in mod nefondat. Imi pun problema daca cineva va avea curajul sa mearga mai departe si sa stabileasca o raspundere personala a celor culpabili de aceasta situatie.

6. In ultimii 15 ani, cauzele de pe rolul instantelor au devenit din ce in ce mai complexe: coruptie, spalare de bani, trafic de persoane. Legislatia prost redactata a facut ca legislatia sa fie modificata in mod repetat, dar la fel de confuz. Ceea ce s-a dorit a fi niste coduri europene la reforma din 2011-2014, s-a dovedit un fiasco, cel putin in materie penala. Oricum, se pare ca legislatorul curent este, de fapt, CCR, nicidecum Parlamentul Romaniei.

Incarcatura cu dosare la nivelul unor instante a devenit sufocanta. Managementul dosarului este un aspect total ignorat. Cauza analizata a inceput undeva in anul 2015 si s-a finalizat de abia acum.

7. Ma uit la motivarea de 821 de pagini a instantei de recurs: preia cuvant cu cuvant motivarea instantei de apel, de abia la pagina 697 incepe expunerea fazei de recurs in casatie, apoi pana la p. 779 sunt prezentate motivele de recurs invocate de parti. Restul e motivarea respingerii tuturor recursurilor in casatie si a admiterii unuia singur.

Am citit toata motivarea. Mi-a fost extrem de greu sa o urmaresc. Modul de expunere a starii de fapt este atat de imprastiat, se face atata analiza si nu gasesc partea sintetica. Daca ar fi sa ma uit undeva sa inteleg pe scurt ce s-a intamplat in aceasta cauza, nu am unde. Decat sa citeasca cineva o astfel de hotarare, mai bine cauta rezumatul facut de presa care a urmarit cazul.

8. Cand eram stagiar, un judecator in varsta m-a invatat ca instanta „constata”, „retine”, „decide”. Sunt termeni clari, rationali si care dovedesc obiectivitatea, atat de asteptata de la un complet de judecata. Ma uit in motivarea hotararii date de curtea suprema de cate ori apare termenul „apreciaza” si „apreciere” – de peste 300 ori. Asadar, o data la doua pagini judecatorii cauzei introduc un cuvant ce releva subiectivitatea.

9. In cursul carierei am sesizat ca exista hotarari pe care le poti motiva „si asa, si asa”. Iti trebuie ceva verticalitate sa te rupi de practica lui „asa se face” sau „lasa, ca se indreapta in apel/recurs” si sa aplici legea, potrivit juramantului depus la inceputul carierei, care nu trebuie uitat nicio clipa, caci el e angajamentul in fata ta. Judecatorul trebuie sa fie liber sa ia deciziile pe care le crede de cuviinta, dar numai potrivit legii si probelor de la dosar. El are oameni in fata, cu destine, nu simple dosare de hartie. Cam asta ar fi normalitatea.

10. „Justitia nu e despre ce e acum, ci despre ce trebuie sa fie”, mi-a spus candva o avocata. Oare, ce va modifica cauza – pardon, tragedia – Rosu in justitia romana?

Jud. dr. Cristi Danilet