* Va spuneam zilele trecute, imediat ce a aparut asa-zisa dezvaluire a site-ului Recorder.ro despre Directia Generala de Protectie Interna (DGPI – fosta „Doi si un sfert”) ca intreaga tarasenie miroase a rafuiala dintre servicii secrete (click aici pentru a citi).

Ei bine, intre timp DIPI – condusa de colonelul Tiberiu-Silviu Dumitrache – a iesit atat cu un comunicat, cat si cu raspunsul furnizat la intrebarile primite din partea unei jurnaliste de la Recorder.ro. Iar explicatiile DGIPI ii cam taie din aripi presedintelui USR Catalin Drula (foto), care sarise imediat dupa filmuletul recorder sa ceara desfiintarea serviciului.

Iata comunicatul (click aici pentru raspunsul serviciului secret oferit Recorder.ro):

„Precizari cu privire la inadvertente/informatii prezentate in mod eronat sau fragmentat in documentarul „Puterea din umbra”, realizat de publicatia RECORDER

In contextul demersului jurnalistic efectuat de publicatia RECORDER in data de 10.01.2023 sub forma documentarului video intitulat „Puterea din umbra”, precizam faptul ca Directia Generala de Protectie Interna (DGPI) a oferit un raspuns exhaustiv cu privire la cererea de informatii de interes public formulata in baza Legii nr. 544/2001, documente anexate prezentului comunicat.

Avand in vedere faptul ca raspunsul in cauza a fost preluat in mod trunchiat si limitativ de catre publicatie in cadrul produsului jurnalistic, precum si faptul ca DGPI si-a exprimat disponibilitatea de a lamuri eventualele neclaritati, apreciem necesara exercitarea dreptului la replica de catre unitatea noastra.

In acest sens, facem urmatoarele precizari cu privire la o serie de inadvertente/informatii prezentate in mod eronat sau fragmentat in cuprinsul documentarului, in limitele normelor ce reglementeaza protectia informatiilor clasificate si activitatea specifica:

In ceea ce priveste asertiunile potrivit carora DGPI isi desfasoara activitatea in mod abuziv, fiind influentata de diverse interese politice sau avand la baza resorturi subiective, subliniem faptul ca activitatea unitatii se realizeaza cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a principiilor legalitatii, neutralitatii, impartialitatii si echidistantei politice.

In acest context, la baza deciziei de avizare negativa a accesului la informatii clasificate stau intotdeauna informatii cu un grad ridicat de certitudine, din care reies neindoielnic riscuri si vulnerabilitati cu privire la informatiile clasificate, aspect confirmat inclusiv de procentajul redus al avizelor negative (aproximativ 0,1%/an), raportat la numarul total al personalului supus verificarilor de securitate (aproximativ 40.000/an), statistica ce se regaseste in cuprinsul documentului anexat.

Este important de subliniat faptul ca neacordarea avizelor de securitate reprezinta o masura de prevenire a materializarii unor riscuri grave de securitate determinate de implicarea persoanelor vizate in activitati precum relationare cu mediul infractional, de crima organizata, diseminare de date clasificate sau nedestinate publicitatii, consum de droguri, fapte de coruptie, penetrarea informativa a structurilor MAI si crearea unor mecanisme decizionale nelegitime etc.

Raportat la afirmatiile din cuprinsul reportajului privind initierea procedurii de revalidare in urma unei asa-zise „comenzi” a ministrului afacerilor interne sau a altor persoane din mediul politic, precizam ca acestea sunt lipsite de orice fundament, nefiind retinute nici de catre instantele de judecata sau de organele de urmarire penala cu ocazia solutionarii actiunilor civile sau penale introduse de catre persoanele in cauza.

Asa cum a fost prezentat inclusiv in cadrul raspunsului DGPI transmis publicatiei RECORDER, actele normative in vigoare emise in domeniul protectiei informatiilor clasificate prevad in mod expres entitatile si autoritatile publice care initiaza, respectiv au atributii in procedura de acordare/retragere a accesului la informatii clasificate, ministrul afacerilor interne nefiind implicat in fluxul de avizare.

Referitor la procedura de revalidare a domnului Catalin MOSNEAGU, subliniem faptul ca aceasta a fost initiata la data de 26.02.2018, rezultand cu titlu de evidenta ca masura in cauza nu a fost si nu putea fi in niciun mod influentata de evenimentele din data de 10.08.2018, asa cum se insinueaza in continutul reportajului.

De asemenea, asertiunile domnului Paul-Costel TABLAN privind neprelungirea autorizatiei sale de acces la informatii clasificate in urma unei presupuse „comenzi” date de ministrul afacerilor interne/alti factori politici sunt neintemeiate, nefiind sustinute sub niciun aspect de date obiective, avand in vedere faptul ca activitatea de revalidare este o masura obligatorie potrivit Legii nr. 182/2002, fiind initiata la expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de acces detinute anterior. Mai mult, in cazul domnului Paul-Costel TABLAN, procedura revalidarii a fost demarata la inceputul anului 2019 si a fost finalizata la sfarsitul aceluiasi an, momente la care conducerea MAI a fost exercitata de doua persoane din formatiuni politice distincte. De altfel, in intervalul de referinta, functia de ministru al afacerilor interne a fost exercitata de cinci demnitari diferiti.

Referitor la imputernicirea domnului Constantin NICOLESCU in functia de adjunct al IGPR, precizam faptul ca DGPI, in exercitarea responsabilitatilor sale legale, a informat conducerea MAI atat anterior, cat si ulterior numirii acestuia in functia de conducere de la nivelul IGPR cu privire la riscurile si vulnerabilitatile identificate in activitatea acestuia. Mai mult decat atat, precizam ca acesta se afla in procedura de revalidare a accesului la informatii clasificate inca din perioada in care ocupa functia de inspector-sef in cadrul IPJ Dolj, activitate finalizata prin neacordarea autorizatiei ca urmare a identificarii unor elemente de incompatibilitate prevazute de legislatia in domeniu.

Cu privire la evenimentul expus de catre domnul Marius-Ionut MIHALACHE, subliniem faptul ca printre atributiile Directiei Operatiuni Speciale din cadrul IGPR nu se regasesc si cele de control anti-interceptare, personalul acestei structuri avand dreptul, potrivit legii, sa desfasoare astfel de activitati exclusiv in baza unor mandate de supraveghere tehnica, in cadrul dosarelor penale.

De altfel, aceste aspecte sunt expuse si recunoscute de persoanele intervievate in partea introductiva a documentarului video, acestia afirmand in mod expres faptul ca aveau la cunostinta ca activitatea desfasurata excedeaza atributiilor acestora, respectiv ca ordinul executat este unul „gresit” (n.n. nelegal).

Precizam ca politistul are obligatia de a verifica sistematic si de a asigura legalitatea actiunilor sale, inaintea si in timpul desfasurarii acestora, atat din perspectiva respectarii legislatiei, precum si ca acesta are datoria sa se abtina de la executarea ordinelor si misiunilor vadit ilegale.

Din cuprinsul propriilor afirmatii, rezulta ca persoanele din cadrul Directiei Operatiuni Speciale aveau reprezentarea faptului ca activitatile desfasurate sunt nelegale si cu toate acestea au procedat de aceeasi maniera in mod repetat si cu alte ocazii. In situatia prezentata, putem aprecia ca perpetuarea unui astfel de mod de lucru este de natura a prejudicia misiunile institutiilor competente, precum si infaptuirea actului de justitie.

Subliniem faptul ca aspectele prezentate de catre domnul Marius-Ionut MIHALACHE contravin realitatii, DGPI detinand probe incontestabile (documente, inregistrari audio-video, planse foto) care infirma situatia de fapt astfel cum a fost aceasta expusa in cadrul reportajului. Din motive ce tin de deontologia profesionala, precum si de respectarea obligatiilor legale ce incumba unitatii si a dreptului la aparare, acestea nu pot fi facute publice, fiind puse la dispozitia autoritatilor competente.

Referitor la afirmatiile conform carora modalitatea de numire in functie a directorului general al DGPI creeaza contextul unor imixtiuni politice, facem precizarea ca acestea sunt regretabile, avand in vedere ca toate persoanele din conducerea DGPI au fost avizate de catre CSAT cu ocazia numirii in functie, in conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

In legatura cu unele afirmatii privind pretinsa omisiune a DGPI de a sesiza organele de urmarire penala in situatia constatarii unor infractiuni de coruptie, cu ocazia identificarii elementelor de incompatibilitate prevazute de legislatia incidenta, subliniem ca revalidarea accesului la informatii clasificate secrete de stat nu este conditionata de savarsirea unei abateri disciplinare/contraventii/infractiuni si nu reprezinta o sanctiune aplicata persoanei fizice, sens in care facem urmatoarele precizari:

Pe de o parte, DGPI a informat de fiecare data organele de urmarire penala cand a identificat date si informatii care releva pregatirea sau savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, rezultate din verificarile si activitatile specifice.

Pe de alta parte, nu orice conduita/actiune care releva un element de incompatibilitate atrage raspunderea penala, la fel cum nu orice fapta penala constituie si un risc la adresa informatiilor clasificate.

Referitor la asertiunile conform carora decizia de neacordare a avizului de securitate nu este motivata, precizam ca, in toate situatiile, masura avizarii negative este temeinic fundamentata in fapt si in drept, chiar daca motivarea nu poate fi adusa la cunostinta persoanei verificate, din ratiuni ce tin de protectia informatiilor clasificate si a respectarii obligatiei de protectie a metodelor si mijloacelor specifice.

Mai mult, in cadrul interviurilor de securitate, se urmareste clarificarea impreuna cu persoana supusa procedurii de autorizare a aspectelor rezultate din verificarile specifice, care fundamenteaza deciziile de avizare negativa, astfel incat sunt neintemeiate alegatiile potrivit carora persoanele vizate nu cunosc motivele masurii adoptate.

De asemenea, examinarea legalitatii avizului negativ a accesului la informatii clasificate se realizeaza de catre instantele de judecata si unitatile de parchet, prin punerea motivarii masurii la dispozitia acestora, cu respectarea normelor incidente.

In considerarea principiului unui jurnalism responsabil, apreciem faptul ca o modalitate superficiala de prezentare a activitatii DGPI, prin prisma unor scopuri/interese ilegitime, nu este decat in masura sa induca in eroare opinia publica, sa influenteze in mod negativ perceptia personalului MAI cu privire la rolul institutiei si sa afecteze misiunile si activitatile unitatii.

De asemenea, nu este de neglijat faptul ca o parte din cadrele MAI (active si in rezerva) prezentate in continutul reportajului sunt implicate in litigii aflate pe rolul instantelor de judecata, astfel incat acestea pot manifesta o atitudine subiectiva in relatarea evenimentelor, in vederea influentarii actului de justitie.

DGPI va continua sa isi asume responsabilitatile legale ce ii revin, inclusiv pentru asigurarea protectiei interne pentru personalul MAI, de ale carui standarde profesionale si de integritate depinde protejarea vietii si bunurilor cetatenilor romani”.

* Acum ne-am linistit. Ministerul Public al Gabrielei Scutea ne anunta cu mare mandrie despre progresele inregistrate in “implementarea proiectului 'Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementarea jurisprudentei CEDO privind orientarea sexuala si identitatea de gen”. Un proiect in care “Asociatia Accept si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie deruleaza 16 sesiuni pentru formarea a 160 de procurori si 160 de politisti pe tema investigarii infractiunilor motivate de prejudecata si a promovarii drepturilor persoanelor LGBTI”. Fericire mare pe cei 320 de procurori si politisti...

Dar ca sa nu va mai tinem in suspans si sa va convingeti chiar dvs de marea realizare a PICCJ, iata mai jos comunicatul Ministerului Public:

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!