* Venim cu noutati despre un procuror pe care sigur-sigur l-ati vazut la televizor, citind de pe foaie in fata presei anunturi triumfale privind munca Parchetului General in dosarele Revolutiei si Mineriadei. (Dosare care intre timp s-au facut praf in camera preliminara, dar asta e alta poveste.) Ce se intampla acum cu magistratul aflati dand click aici.

* Avem vesti si pentru aceia dintre dumneavoastra care nu-l suporta pe Elon Musk. Miliardarul american tocmai a fost dat in judecata si i se cer daune de sute de miliarde de dolari. Click aici pentru detalii!

* Directorul SRI Eduard Hellvig (foto) a iesit vineri, 17 iunie 2022, intr-o declaratie de presa dupa e in spatiul public au aparut proiectele noii legi a securitatii nationale, care dau puteri sporite serviciilor, SRI fiind suspectat si acuzat chiar ca s-a implicat masiv in conceperea respectivelor proiecte. Iesirea lui Hellvig este cat se poate de surprinzatoare, in conditiile in care acesta a tacut in ultimii ani, chiar daca SRI a facut obiectul mai multor scandaluri.

De data aceasta, Hellvig a dat un mesaj suficient de ambiguu incat sa poata fi interpretat in doua sensuri: pe de o parte, ca un semn de frica (asa cum a comentat jurnalista Sorina Matei pe Facebook), iar pe de alta parte ca un gest de marire si de sah la presedintele Klaus Iohannis, dupa modelul SIE (asa cum a scris ziaristul Bogdan Tiberiu Iacob pe Inpolitics.ro). Cine credeti ca are dreptate?

Iata postarea Sorinei Matei:

„Hellvig iese in public doar cand are un morcov pe undeva.

In august 2018 a iesit pe protocoalele SRI pe Justitie dupa ce s-a descoperit ca si Hellvig facuse unul cu mana lui dar nu voia sa recunoasca.

In iunie 2022 a iesit pe legile securitatii nationale dupa ce legile au fost scrise ilegal de serviciile de informatii, inclusiv de al lui, dar nu vrea sa recunoasca”.

Redam principalul pasaj din articolul lui Bogdan Iacob (integral aici):

„Tragind linie si adunind:

– Hellvig a luat distanta de controversatele prevederi din pachetul legilor securitatii, sugerind ca ele amintesc, intr-adevar, de fosta Securitate.

– A precizat clar ca SRI nu e intre autorii legislatiei propuse.

– Spunind ca ”Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, cand in realitate este virusul insusi”, Hellvig transmite ca realmente exista forte interesate in instaurarea unei dictaturi sub pretextul aparii statului si a cetatenilor.

– Spunind ca ” Securismul este astazi bine reprezentat in prea multe medii ale societatii noastre”, Hellvig zugraveste un tablou deloc incintator, al unei Romanii in care tema statului-paralel este la ordinea zilei, iar directorul SRI tocmai il confirma.

– Cel mai important, insa, la 48 de ore dupa ce SIE a indicat administratia prezidentiala drept creuzet al legilor, serviciul intern de informatii il lasa, la rindul sau, in ofsaid pe presedintele Iohannis. Cel care nu a dezmintit pina in prezent afirmatiile SIE. Si care, in loc sa se pronunte pe scandaloasele prevederi, si-a manifestat strict nemultumirea pentru scurgerea lor in presa”.

Cititi discursul complet al lui Eduard Hellvig:

„De peste doua saptamani, in spatiul public se discuta despre un pachet de legi referitoare la securitatea nationala si despre modul in care acestea ar putea influenta democratia din Romania. Este normal ca societatea sa fie preocupata de subiectul acestor legi. Totusi, dezbaterea este centrata doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gandit.

Avand in vedere dorinta legitima a societatii de a consolida democratia si de a respinge reglementari care pot evoca spectrul nefast al perioadelor totalitare, este necesar sa fac cateva precizari. Aceasta declaratie poate arata viziunea SRI-ului de astazi pe care o impartasesc atunci cand vine vorba de rolul serviciilor de informatii intr-o societate democratica.

Structurile de informatii trebuie sa fie in serviciul cetatenilor prin tot ce intreprind, respectand legile tarii, drepturile si libertatile civile.

In democratie, este nevoie de echilibru! Pe de o parte de respectarea drepturilor si libertatilor civile, iar pe de alta parte de consolidarea institutiilor statului in fata unor amenintari fara precedent, asa cum sunt cele pe care le parcurgem in prezent.

Voi comenta continutul legilor, abia dupa ce acestea vor fi asumate in cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publica. si in care SRI nu are decat un rol consultativ.

Despre necesitatea modernizarii legilor actuale repet ceea ce am spus de mai multe ori, in ultimii ani.

Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat in ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la inceputul anilor 90, iar forma lor permite constant interpretari neclare.

SRI a solicitat constant instrumente legale care sa ne permita sa fim mai eficienti in combaterea amenintarilor cu care se confrunta Romania.

In acelasi timp, adaptarea legislatiei trebuie sa tina cont de reperele Romaniei de astazi - suntem o societate democratica, parte din familia occidentala, membra a UE si NATO, si principiile democratice trebuie mereu sa prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira, si cred ca orice tentativa de intoarcere la reglementari de tipul celor din comunism trebuie respinsa din start.

Este o idee total gresita ca in anul 2022, serviciile de informatii din Romania ar putea sa revina la modelul fostei Securitati, pentru ca acel model era unul care tinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere straina si total opus unei societati care isi doreste libertate, prosperitate si siguranta.

Iar aici trebuie sa fac o precizare despre ce inteleg eu prin Securitate si Securism.

Securitatea a fost mai mult decat o institutie represiva. Ea a devenit, prin puterea discretionara pe care a exercitat-o in anii comunismului, un creator de mentalitati, un corector de comportament, un judecator absolut si un administrator cu rol coercitiv al constiintelor.

Laboratoarele Securitatii au fost abandonate in graba in decembrie 1989, dar virusii dezvoltati in ele patrunsesera deja adanc in societatea noastra.

Un astfel de virus, si cel mai periculos in opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societatii din perioada comunista pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee ca in spatele a orice, se ascunde un interes obscur si neaparat de rea intentie, ca exista dusmani in interiorul Romaniei, dusmani cu care trebuie sa ne luptam. Securismul este procesul de intentie fara dovezi, manipularea adevarului si intretinerea unui conflict artificial intre parti ale societatii, intre societate si institutiile statului, intre indivizi si societate. Securismul sapa la temelia oricarui demers de democratizare, ne vrea tinuti pe loc si in conflict unii cu altii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, cand in realitate este virusul insusi.

In ciuda numelui si originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat.

Paranoia, teoriile conspiratiei, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizata care porneste de la premiza vinovatiei, manipularea - sunt componentele lui de baza. Securismul este astazi bine reprezentat in prea multe medii ale societatii noastre.

Eu imi doresc sa putem consolida impreuna, institutii ale statului, clasa politica si societatea civila, pentru ca Romania sa se vindece de securism si sa lase, in sfarsit, in urma practicile fostei Securitati. Despre Securitate si securism trebuie sa invatam in manualele de istorie, nu sa ne dorim reluarea practicilor lor.

Toata activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv indepartarea de trecutul comunist, modernizarea institutiei in spirit democratic si apropierea sa continua de standardele de performanta ale partenerilor euro-atlantici. Sunt primul director al SRI care a condamnat public Securitatea in ansamblul ei.

Despre spiritul democratic ce guverneaza activitatea SRI las sa vorbeasca rezultatele din ultimii ani ale institutiei pe care o conduc. In acesti ani, tot ce am initiat a fost in sensul modernizarii si cresterii eficientei, in paralel cu mentinerea echilibrului intre libertate si nevoia de securitate.

Acelasi spirit, al echilibrului, ar trebui sa domine si noua legislatie, in opinia mea.

In 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce sustin si in prezent: cred ca dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat in lege ca functia de Director a unei astfel de structuri de informatii sa fie limitata la maximum doua mandate, pentru ca prea multa putere poate dauna democratiei. Cred in continuare acest lucru si mi-as dori ca o astfel de prevedere sa fie introdusa in noua legislatie adoptata de Parlament.

Sunt Directorul in mandatul caruia Serviciul Roman de Informatii a predat aproape toate dosarele fostei Securitati pe care Serviciul nu le predase anterior (spun aproape pentru ca CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsa de spatiu).

Mentionez ca aceasta predare priveste dosare care anterior fusesera pastrate din ratiuni de siguranta nationala, dosarele de cadre ale fostilor ofiteri de Securitate si nu in ultimul rand cartoteca si evidentele informatice ale fostei politii politice, un instrument care va imbunatati considerabil accesul cetatenilor la documentele epocii comuniste si la imbunatatirea activitatii cercetatorilor acestei perioade.

Poate ar fi util in acest context sa subliniez ca SRI este singura dintre institutiile detinatoare de arhiva a fostei Securitati care si-a indeplinit astfel datoria legala si morala fata de societate pana acum. De asemenea, am evitat constant sa reactionam, chiar si atunci cand au avut loc multiple atacuri politice, incorecte impotriva institutiei si a mea personal.

In mandatul meu, Serviciul a trecut printr-o ampla reforma teritoriala, iar astazi, ca efect, suntem o institutie mai supla, mai eficienta, mai respectata in tara si in strainatate.

Am sustinut includerea, la Academia Nationala de Informatii, a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generatii de ofiteri sa fie pregatite in spirit democratic. Am auditat si reformat intreaga scoala doctorala astfel incat astazi avem mecanisme transparente si respectate academic in procesul de acordare a titlului de doctor.

Numarul tinerilor care vor sa se inscrie in SRI a crescut in ultimii ani, iar structura noastra este un partener de incredere in NATO si UE, unde furnizam un numar insemnat de informatii, in contextul razboiului de agresiune impotriva Ucrainei purtat de Federatia Rusa.

La inceputul anilor 90, ca tanar absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere aplicarea lustratiei si pentru o reforma morala in societate. Si cred in continuare ca toate aceste procese ar fi trebuit sa fi fost demarate si finalizate in anii 90, pentru ca multe din problemele curente isi au radacini in perioadele tulburi de atunci.

Repet ce am mai spus in ultimii ani - inteleg personal foarte bine ce inseamna abuzul unui stat cu instinct nedemocratic impotriva cetatenilor sai si, tocmai de aceea, cat timp voi fi intr-o functie publica, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri sa nu se mai repete. Va multumesc!”

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!