Motto: Legislatia umana nu dobandeşte caracter de lege decat in masura in care se conformeaza dreptei ratiuni; de aici se vede ca ea işi are puterea de la legea veşnica. In masura in care ea s-ar indeparta de ratiune, ar trebui declarata nedreapta, caci nu ar corespunde notiunii de lege; ar fi mai degraba o forma de violenta. La fel si actul judecatii. (Sfantul toma de Aquino - Summa theologiae)

Ne gasim la ceas aniversar in fata celor care impreuna formeaza corpul sacerdotal al dreptului, paznici si interpreti de ultim for ai dreptatii. Nu folosesc termenul sacerdot in mod graduit, ci in deplina cunoastere si asumare. toate tarile civilizate isi revendica sistemul judiciar din dreptul roman care s-a dovedit atat de intens si articulat incat a convenit fiecarei patrii cu modul ei propriu de organizare, s-a pliat fiecarei natiuni in diversitatea ei de alcatuire genetica.

Nu a fost publica legea de la bun inceput, ci era aidoma unui text revelat cu un continut de taina, rostit in incantatii recitative si asumat selectiv de inaltii preoti ai templelor antice. Acestia sopteau doar in urechea primilor regi ai Romei antice cuvantul dreptatii care era apoi rostit ca judecata. A fost nevoie de furia publica a curiilor romane pentru ca legea sa fie scrisa pe table si afisata in for. Dreptul a fost smuls asadar zeilor prima oara prin lupta. Dupa aceasta sfasiere si desprindere a legii de templu, dreptul si-a deschis portile catre interpretare si dezbatere, a cunoscut cresterea si variatiunile pe care le asumam astazi drept teze (constante) ale dreptului universal sau particular-national. Asadar, pe aceasta tulpina unica si sacra s-a dezvoltat o arborescenta incredibila de institutii si concepte juridice cu aportul genialitatii umane, al specificului natiunilor si al devenirii istorice a umanitatii. Din ceea ce a fost taina mistica, dreptul a devenit stiinta.

Dar, ubi diversitas, ibi lis, ca atare unde exista diversitate, exista litigii, si mereu se tinde spre asezare balantei in echilibru si se cauta interpretarea justa a literei de lege. Dar cei care dau traducerea definitiva a aporiei interpretative a literei sunteti, dumneavoastra, onorati judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In fata domniilor voastre se stinge ultima consoana a galcevei umane si cautati in soapta sacerdotala a stiintei juridice care, odata rostita public va deveni orientativ-obligatorie pentru toata practica instantelor din tara.

Sunteti atat de sus in ierarhia judecatii, incat abia se mai intrevede sensul actiunilor umane initiale care au fost deduse judecatii, daca era un sens acolo sau daca insisi actorii procesului civil ori penal erau in cautarea acestuia. Singura certitudine aici, sus, pare a o avea dilema, aporia, conflictul abstract de interpretare sau de judecata pe care il aveti in fata. Justitiabililor pe care i-am asistat, le-am spus mereu ca mai sus de judecata dumneavoastra, numai Dumnezeu se mai pronunta. De aici, mai departe, numai la cer mai aflam o alta dreptate. Numai ca acolo, ne asteapta pe toti o judecata fara proces... Curtea Europeana a drepturilor Omului nu intra in ecuatia sarbatoreasca a zilei de astazi.

Astazi suntem in casa dreptatii si traditiei noastre. Si, ca o paranteza, as vrea sa transmit acestei adunari sarbatoresti ca suntem recunoscuti in lume, si criticati uneori ca sistem judiciar imperfect. De aceea ne-am expus unor monitorizari dupa criterii straine noua si nu neaparat binevenite. Acum si aici, putem vedea asta drept lauda atinsa de iubirea de sine. Dar imperfectiunea ridica adapost tolerantei si aceasta trasatura este salutara daca se traduce exclusiv prin expresia lui Petre tutea: „bine este ca legea sa nu ierte, dar judecatorul, da.”

Cercul simbolic deschis prin vointa curiilor care au smuls cu violenta cuvantul legii se reinchide prin actul judecatii domniilor voastre, in fiecare caz si pentru fiecare speta. tot ce s-a putut face pana aici, intr-o cauza data, s-a facut. Cu martori, cu experti, cu dovezi de tot felul, cu pledoarii, cu munca si nesomn, cu judecati neegale, cu timp si nadejde. Zeita themis aseaza balanta. Ergo dicitur. Practicantii dreptului vor sti pe viitor cum se aplica legea in situatiile confuze sau vor sti cum sa citeasca textele care par a se contrazice in practica.

Chiar obtinut prin forta si violenta de catre vulg prin decizia desacralizanta a curiilor, dreptul nu a dobandit decat caracterul de a fi al tuturor in litera, fara a fi in schimb accesibil in hermeneutica sa subtila decat unor alesi. Asezat in for spre popularizare, esenta sa continua sa apartina unei caste bine instruite, unor magistri carora nu le este straina natura umana, istoria devenirii institutionale si jocul instabil al limbajului stiintific ca atare. Poporul cuprins de furie si manat de curiozitate a primit o lovitura, insa, ivita din propria vina: nu se mai poate apara prin necunoasterea legii, chiar daca ii este inaccesibil limbajul ei ca atare. Nemo censetur ignorare legem este un principiu valabil si astazi si este rasplata justa pentru jaful asupra unui patrimoniu sacru.

Onorati membri ai Inaltei Curti, va numarati printre cei alesi sa patrunda in spiritul etern al dreptului care, in aceste vremuri de himerice si dezarmante perturbari ideologice are nevoie sa fie aparat chiar impotriva legii, uneori. Noi, ceilalti, profanii aparatori angajati de o singura parte a conflictului admiram destinul de exceptie pe care vi l-a conturat soarta. Un destin greu si frumos totodata: acela de a avea ultima decizie intru stralucirea cuvantului dreptatii.

In 1861, cind nevoia Principatelor Unite de a avea jurisdictie unitara a condus la nasterea textului de infiintare a acestui For Judiciar, Inalta Curte de Casatie si Justitie, se punea problema unui stabiliment stiintific si judecatoresc ce avea sa functioneze ca o prelungire a legislativului, prin interpretarea unica a legii, si ca un paznic al dreptatii prin competenta de a judeca magistrati si reprezentanti ai puterilor publice. Iata, sunt deja 160 de ani de istorie si scopul institutional nu s-a schimbat decat in formula specifica, dar cu nici o iota in sens. Intre timp, toate deciziile emise si-au implinit menirea in practica judiciara a instantelor subordonate.

Aidoma creatorilor acestei instante in urma cu 160 de ani, Uniunea juristilor din Romania si Academia de Stiinte Juridice pe care temporar le conduc rostesc prin vocea noastra: sa dea Dumnezeu ca dreptatea sa domneasca in Romania!

La multi ani Inaltei Curti de Casatie si Justitie!

Domniilor voastre, onorati magistrati, va uram ani multi de impliniri profesionale, multa sanatate si bucurii personale mari cat propria constiinta!

Va multumesc!

Prof. dr. av. Ioan Chelaru

Presedinte al Uniunii Juristilor din Romania

Presedinte al Academiei de Stiinte Juridice

*Randurile de mai sus au fost citite in cadrul festivitatii organizate, in 30 mai 2022, de Inalta Curte cu prilejul celebrarii celor 160 de ani de existenta