13 December 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

AFRONT SINISTRU LA ADRESA CCR – Judecatorul Ciprian Coada de la Curtea de Apel Constanta: “Abordarea CCR legitimeaza abuzul de putere si face posibila distrugerea cu buna stiinta a statului... Ministerul Public si, in special, DNA, par a fi tinta continua a acestor atacuri, alaturi de SRI, in calitate de partener strategic al binomului anticoruptie... CCR se transforma, din pacate, in instrumentul unor interese de grup... Opinia remarcabila a Liviei Stanciu ne scuteste de orice comentarii"

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

19 March 2017 12:20
Vizualizari: 13476

Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa ia masuri urgente fata de judecatorul Ciprian Coada (foto) de la Curtea de Apel Constanta si sa declanseze verificari pentru a stabili daca, prin afirmatiile sale, a incalcat prevederile Constitutiei Romaniei si ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dupa ce in mod repetat si-a exprimat in spatiul public pozitiile fata de evenimentele politice, aducand constant critici politicienilor si masurilor pe care le adopta. Ultima, si poate cea mai grava dintre atitudinile adoptate de judecatorul Coada, este cuprinsa intr-un articol publicat pe site-ul juridice.ro, in care magistratul aduce critici deciziei majoritare luate de judectorii Curtii Constitutionale in cazul Ordonantei 13/2017, dar si liderilor asociatiilor profesionale ale magistratilor care au cerut tragerea la raspundere a celor care au incalcat legea. In cuprinsul articolului, judecatorul Coada opineaza ca CCR este manevrata de o putere oculta cu ajutorul careia a reusit sa dea o lovitura de stat. Singura care este exceptata de la criticile judecatorului Ciprian Coada este fosta sefa a ICCJ, actuala judecatoare CCR Livia Stanciu care a avut o opinie separata “remarcabila” ce “surprinde intreaga problematica supusa dezbaterii, pe baza unor argumente solide, bine ancorate in legislatia in vigoare si practica instantei de contencios constitutional".


Judecatorul Ciprian Coada: "Abordarea Curtii Constitutionale legitimeaza abuzul de putere si face posibila distrugerea cu buna stiinta a statului"

Apreciem ca afirmatiile judecatorului Ciprian Coada la adresa judecatorilor Curtii Constitutionale si criticile aduse hotararii pe care acestia, in majoritate, au luat-o in cazul Ordonantei 13/2017 sunt extrem de grave, cu atat mai mult cu cat magistratilor le este interzis sa crtice deciziile CCR, ele fiind obligatorii, la fel ca si hotararii pronuntate de ICCJ in solutionarea recursurilor in interesul legii.

Culmea este ca si judecatorul Ciprian Coada de la Curtea de Apel Constanta recunoaste ca decizia CCR este obligatorie insa, in opinia sa, hotararea “introduce o noua forma de imunitate, din punct de vedere constitutional" si "vine sa reglementeze si o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptelor comise in exercitiul activitatii de legiferare".

Mai mult decat atat, Ciprian Coada opineaza in amplul articol publicat pe juridice.ro ca in motivarea deciziei din cazul Ordonantei 13/2017 CCR "surprinde si dezmageste" cu "examenul de constitutionalitate al falsului conflict, care nu doar ca depaseste limitele sesizarii, dar reprezinta un derapaj de la competentele functionale conferite prin lege si Constitutie, interferand intr-un domeniu rezervat organelor judiciare, singurele in masura sa stabilileasca daca faptele de natura penala sesizate in procesul de elaborare si de adoptare a actelor normative exista, constituie infractiuni si au fost savarsite cu forma de vinovatie prevazuta de lege".

In finalul articolului judecatorul Coada concluzioneaza ca modul in care a fost solutionat conflictul pe Ordonanta 13/2017 "nu a fost decat o manevra premeditata, menita a consacra o inedita forma de imunitate parlamentara si ministeriala, ce nu isi gasea o acoperire legala, printr-un mecanism pe cat de ingenios si oportun, pe atat de necesar intr-o democratie fragila, ca Romania, recurgandu-se la interventia Curtii, gratie caracterului obligatoriu al deciziilor sale".

Posibile incalcari ale Constitutiei Romaniei si ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

-Art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei – Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

-Art. 5. alin. (2) din Legea nr. 303/2004 –Judecatorii si procurori sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu.

-Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 – Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.

-Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 - Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de

desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

-Art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 - Judecatorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.

-Art. 99 din Legea 303/2004:

lit. a) - manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

lit. b) - incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;

lit. c) - atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;

lit. d) - desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;

lit ș) - nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;

Iata pasaje relevante din articolul publicat pe site-ul juridice.ro de judecatorul Ciprian Coada:

Viata noastra unde e? Viata noastra, ce-ati facut cu ea?”

Asadar, am fost cu totii contemporanii unei decizii „istorice”, prin care Curtea Constitutionala, in rezolvarea unui presupus conflict de natura constitutionala intre puterile statului, a statuat ca Ministerul Public nu are competenta legala de a desfasura activitati de cercetare penala privind legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de catre legiuitor, ca si cand actiunile procurorilor nu ar fi fost exercitate in baza unor competente proprii, atribuite prin lege, iar in activitatea de legiferare totul ar fi permis, oricand si oricum.

Daca ar fi sa dezvoltam rationamentul expus prin decizia Curtii, ar insemna ca si judecatorul sau procurorul care savarseste un abuz de putere sau o infractiune de coruptie in timpul procesului sa nu mai poata fi cercetat penal, doar pentru ca partile interesate ar avea posibilitatea desfiintarii unei hotararii judecatoresti sau a unei ordonante in caile de atac sau pentru ca acestea ar avea la indemana posibilitatea sesizarii Inspectiei Judiciare.

In mod evident, in materie judiciara, aceste cai nu se pot intrepatrunde, fiecare procedura avand un caracter distinct, niciuna dintre ele neputand-o exclude pe cealalta.

In aceasta privinta, sunt convins ca instanta constitutionala nu ar avea ceva de obiectat, pentru ca, nu-i asa, judecatorii nu se pot bucura de un statut special, asemenea parlamentarilor si ministrilor, fiind obligatoriu ca in cazul lor sa functioneze cat mai multe forme de raspundere juridica.

Aceasta cu toate ca judecatorii din Romania nu ar mai avea, dupa unii, dreptul de a-si exprima opinia asupra calitatii si oportunitatii legii, revenindu-le insa obligatia ferma de a respecta legea si de a raspunde pentru aceasta, oricat de stramba ar fi, doar pentru o aplica in indeplinirea functiei pe care o exercita.

Ei bine, spre dezamagirea unora, sunt convins ca si in cazul situatiei analizate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 68 din 27 februarie 2017, controlul parlamentar si cel de constitutionalitate raman modalitati alternative de inlaturare a efectelor juridice generate de un act normativ, motiv pentru care ele nu pot impiedica cercetarea faptelor de natura penala comise in procesul de elaborare si de adoptare a legilor si ordonantelor, procedura judiciara neputand fi paralizata de o procedura distincta, ce are un cu totul alt obiect.

Tinand seama de evolutia ultimelor evenimente, aparitia acestei decizii era destul de previzibila intr-un stat in care justitia, transformata in sacul de box al politicienilor, trebuie sa incaseze cu stoicism multiplele lovituri sub centura si diferitele crosee din partea pugilistilor de tot felul, fara a putea reclama existenta unui conflict de natura constitutionala, dar care, cu aceeasi demnitate, trebuie sa isi accepte statutul de vinovat, atunci cand in exercitarea atributiilor proprii, incearca si chiar reuseste sa contribuie la salvgardarea ordinii de drept.

Ceea ce suprinde si dezamageste in motivarea deciziei Curtii Constitutionale este insa examenul de constitutionalitate al falsului conflict, care nu doar ca depaseste limitele sesizarii, dar reprezinta un derapaj de la competentele functionale conferite prin lege si Constitutie, interferand intr-un domeniu rezervat organelor judiciare, singurele in masura sa stabilileasca daca faptele de natura penala sesizate in procesul de elaborare si de adoptare a actelor normative exista, constituie infractiuni si au fost savarsite cu forma de vinovatie prevazuta de lege.

Indiferent de parerile unora, opinia remarcabila a doamnei judecator Livia Stanciu ne scuteste de orice comentarii, intrucat, din punct de vedere tehnic, surprinde intreaga problematica supusa dezbaterii, pe baza unor argumente solide, bine ancorate in legislatia in vigoare si practica instantei de contencios constitutional, pe cand opinia majoritara, desi, seducatoare, structurata si cosmetizata, abunda in generalitati de tot felul, concluzii fara sustenabilitate juridica si inovatii care mai de care mai nastrusnice, ce il determina pe orice truditor al dreptului sa se indoiasca de bagajul de cunostinte dobandit in timpul anilor de studii, obligandu-l sa reciteasca legile tarii si Constitutia, pentru ca nu cumva institutia imunitatilor sa-i fi scapat in perioada studentiei sau in activitatea depusa ca teoretician ori practician.

Observand motivarea ce sta la baza sesizarii, ne intrebam retoric daca nu cumva demersul de solutionare a unui asemenea conflict nu a fost decat o manevra premeditata, menita a consacra o inedita forma de imunitate parlamentara si ministeriala, ce nu isi gasea o acoperire legala, printr-un mecanism pe cat de ingenios si oportun, pe atat de necesar intr-o democratie fragila, ca Romania, recurgandu-se la interventia Curtii, gratie caracterului obligatoriu al deciziilor sale.

Cum altfel ar putea fi caracterizat rezultatul acestui demers, concretizat intr-o decizie obligatorie a Curtii Constitutionale, care, pe langa faptul ca introduce o noua forma de imunitate, din punct de vedere constitutional, vine sa reglementeze si o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptelor comise in exercitiul activitatii de legiferare, inca neconsacrata in Codul penal, dar care, cel mai probabil, va fi propusa ca amendament, invocandu-se caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii, ca principal motiv al armonizarii legislatiei penale cu Constitutia. (…)

Prevazatori ca si cu alte ocazii, unii politicieni par sa isi asigure imunitatea si in cazul altor legi, cum este si mult discutata lege a gratierii, reusind sa forteze o solutie de clasare in ancheta penala aflata in derulare si sa blocheze orice viitoare ancheta ce ar putea investiga faptele de natura penala comise in derularea procesului legislativ.

Aceasta intrucat decizia Curtii nu contine niciun fel de circumstantieri, iar diferiti actori pe de scena politica si mass-media invoca in mod trunchiat si raportul Comisiei de la Venetia, privind Relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala a membrilor Guvernului. (...)

Practic, fie ca ne place, fie ca nu, abordarea Curtii Constitutionale legitimeaza abuzul de putere si face posibila distrugerea cu buna stiinta a statului, prin intermediul unor activitatii de legiferare, fara teama de eventuale repercursiuni, altele decat cele de natura politica, asigurand premisele unei dictaturi oligarhice, in care, din punct de vedere constitutional, pare ca nu exista sansele unei interventii democratice imediate, menite a inlatura deraierile de la ordinea fireasca a lucrurilor.

Mai mult decat atat, ceea ce este extrem de periculos este insasi posibilitatea ca prin intermediul activitatilor de legiferare diferitele forme ale abuzului de putere sa capete consistenta, putandu-se exprima in demiteri, actiuni de politizare a aparatului de stat, reglementari contrare limitelor impuse de Constitutie, suspendare a unor prevederi constitutionale, diferite forme de expresie ale unui regim dictatorial, chiar si cu accente extremiste, iar exemplele pot continua la nesfarsit.

De altfel, care este scopul redefinirii abuzului in serviciu si modificarii limitelor de pedeapsa in cazul infractiunii de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, ca forma discriminatorie de exercitare a functiei publice, urmarit prin Ordonanta Guvernului nr. 13/2017?

In acest context, pozitiile publice exprimate prin diferite voci ale unor asociatii ale magistratilor, orientate in scopul demiterii unor persoane ce ocupa functii importante la nivelul Ministerului Public si altor institutii cu atributii in domeniul sigurantei publice si securitatii nationale, mi se par cu atat mai periculoase, cu cat ele consolideaza curente de opinie exprimate in mediul politic, fiind contrare statutului profesiei si deosebit de nocive in actualul context european.

Aceste pozitii pot fi privite ca suspecte, intrucat provin din partea unor judecatori, care pot exprima, cel mult, opinii personale, iar nu pareri care sa angajeze un intreg corp profesional, fiind inadmisibil ca pe aceasta cale sa se sugereze chiar si ideea unor discutii legate de declansarea unor anchete disciplinare sau proceduri de revocare din functie, care ascund dorinte de revansa, ambitii personale sau interese oculte, bine camuflate.

Desi in aparenta acesti magistrati pare ca nu se erijeaza in adevarati purtatori de cuvant ai corpului profesional al magistratilor, este ingrijoratoare prezentarea lor in spatiul public drept veritabili lideri sau conducatori ai tuturor judecatorilor din Romania, titulatura pe care nici ei nu o dezmint, ci, dimpotriva, prin atitudinea pasiva de care dau dovada, pare ca si-o atribuie tacit prin diferite luari de pozitie, pe alocuri transante, dar in general duplicitare. (….)

In fond, desi Ministerul Public si, in special, DNA, par a fi tinta continua a acestor atacuri, alaturi de Serviciul Roman de Informatii, in calitate de partener strategic al binomului anticoruptie, se pierde din vedere tocmai esenta problemei si anume faptul ca, pe de parte, din perspectiva apararii statului de drept, decredibilizarea acestor institutii nu profita cetatenilor, ci unor grupuri de interese mai ales externe, preocupate de slabirea capacitatii de autoaparare a Romaniei, iar, pe de alta parte, ca o influenta reala a celor doua institutii asupra activitatii judecatorilor este nedovedita, deci inexistenta, orice hotarare de condamnare sau de achitare fiind apanajul exclusiv al judecatorului, care este suveran si independent in exercitarea atributiilor sale. Si atunci, de unde aceasta inversunare impotriva unor institutii create sa apere Romania si pe cetatenii sai? (...)

In acest context, pentru a oferi un raspuns tuturor acestor dileme, nu putem decat sa constatam cu tristete, ca in contextul situatiei descrise, Curtea Constitutionala se transforma, din pacate, in instrumentul unor interese de grup, limitand in modul cel mai evident cu putinta si cu depasirea atributiilor ce ii sunt incredintate, dreptul cetatenilor de a investiga, prin intermediul organelor insarcinate cu infaptuirea justitiei, faptele de natura penala ivite in procesul de elaborare si adoptare a legii, aspect ce pune serios la indoiala credibilitatea sa ca institutie, in lipsa unor serioase garantii de impartialitate in exercitarea functiilor ce ii revin.

Fireste, intr-un asemenea moment, se pune in mod inevitabil intrebarea de a sti in ce masura deciziile date cu incalcarea atributiilor constitutionale mai pot fi respectate sau daca nu cumva, printr-un abuz de putere, strain de functiile recunoscute prin lege, diferiti actorii politici incearca inregimentarea magistratilor, pe baza politicii pasilor marunti si a unui proces de mai lunga durata, initiat si prin intermediul deciziilor interpretative.

In acelasi timp, ma intreb daca, din punctul de vedere al moralei dreptului, o institutie care pana mai ieri se bucura de o minima incredere in randul profesionistilor dreptului mai poate acuza pe cineva de depasirea competentelor sale, cata vreme ea insasi isi extinde propriile competente, depasind limitele rezonabile ale controlului exercitat.

Intrebarea nu necesita un raspuns imediat, ci se vrea o tema de reflectie, dar mai ales un inceput de dezbateri, fiind cat se poate de legitima, deoarece un organism politic, asa cum este Curtea Constitutionala, prin intermediul mecanismelor puse la dispozitie, dar mai ales prin forta deciziilor sale, nu isi poate subordona institutiile statului, devenind o a patra putere, intervenind in procesul de aplicara unitara a legii, substituindu-se Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub pretextul interpretarii conforme a legii cu Constitutia si impunand chiar Parlamentului, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, cum anume sa legifereze, cand si in ce conditii, sub acoperirea aceluiasi pretext. Acceptarea acestei idei ar conduce la perpetuarea imixtiunilor Curtii Constitutionale in atributiile altor autoritati ale statului, in afara oricaror forme de control, prin impunerea fortei deciziilor sale in scopuri eminamente politice, or, acest fapt nu se poate accepta intr-o tara care pare sa mai functioneze inca potrivit regulilor echilibrului si separatiei puterilor in stat.

Din punctul meu de vedere, analizand existenta unor fapte ca infractiuni si impunand Ministerului Public o solutia de clasare, Curtea Constitutionala a savarsit un amestec in domeniul unei alte puteri organizate in stat, astfel incat o asemenea decizie nu poate fi aplicata si respectata intocmai, fata de cadrul legal si constitutional actual. (...)

Judecator Ciprian Coada

Curtea de Apel Constanta

*Cititi aici integral analiza judecatorului Ciprian Coada de la Curtea de Apel Constanta

Comentarii

# unul din lumea cea mare date 19 March 2017 13:40 +36

cum de acest #rezist a trecut la cursurile de constitutionalitate?????sau a facut facultatea la ,,SPATII VERZI,,(ACUM IMI EXPLIC DE CE FRATELE SI NEPOTUL MOROIULUI AU SCAPAT NUMAI CU 2 ANI).ASTA DE URGENTA AR TREBUI IZOLAT DE CATRE JUDECATORII CU ONORABILITATE(din nefericire pentru noi sint prea putini cei cu onorabilitate,ma intreb citi dintre judecatori impartasesc asemenea idei fetide ca nenorocitul asta)

# DODI date 19 March 2017 14:08 +8

Acest magistrat COADĂ, cu nume predestinat, dacă dorea să iasă în față, nu trebuia să o dea cotită și trebuia să fie un exemplu de respect față de deciziile CCR. O fi el la COADĂ, dar, după comportament, logică și bun simț, acolo îi e locul. Poate a uitat care este rolul cozii? Poate nu știe ce acoperă. După stilul său de pupincurist ce se împiedică de COADĂ nu așa se iese în față. Pe lângă schimbarea de nume el ar avea nevoie și de o schimbare de caracter.

# Nicolae Clivet date 20 March 2017 09:22 +2

Domnul Daniel Morar, prin ralierea la majoritate si adevar, a devenit aparatorul principiilor fundamentale prevazute in Constitutie. Pare de necrezut ca nu s-a lasat sedus de frumusetea doamnei Stanciu asa cum i s-a intamplat acestui magistrat de cacat, numit coada. De astfel de cozi am avut si eu parte in procesele mele. In fata lor nu ai nicio sansa. Pentru ei, principiile prevazute in Constitutie nu au nicio valoare. Judecatorul Morar este un exemplu pentru magistratii care vor sa se intoarca la adevarata valoare, Constitutia.

# Cetateanul date 19 March 2017 15:16 +21

Iata ce poate gandi acest ipochimen: "Aceasta cu toate ca judecatorii din Romania nu ar mai avea, dupa unii, dreptul de a-si exprima opinia asupra calitatii si oportunitatii legii, revenindu-le insa obligatia ferma de a respecta legea si de a raspunde pentru aceasta, oricat de stramba ar fi, doar pentru o aplica in indeplinirea functiei pe care o exercita." Cum? Deci judecatorii ar trebui sa aplice numai legile "care nu sunt strambe"? Si cum fac selectia? Dupa creierul lor "voios"? Si ne mai miram de ce putrezesc oameni nevinovati prin puscarie? Asta e judecator de penal... Imaginati-va ce sanse are un inculpat in fata acestui scelerat ... Ce inseamna pentru asta legea... Un moft... Un "lux teoretic"... Aceste elucubratii scrise de un JUDECATOR DE PENAL dintr-o tara a UE  ar trebui traduse si trimise tuturor ambasadelor. Domnul Klemm ... La matale asa fac judecatorii... Se gandesc ce legi aplica si pe care nu, in functie de cat sunt de "strambe"?

# CSM nu-și revine după pleasnă date 21 March 2017 12:26 +1

CSM a cerut să decidă CCR. Că a făcut-o la sugestia 4PEDULUI D, crezînd că mai ține cum ținea, și-a asumat riscul. Acum e cazul să se implice CSM cînd un lucrător din grădina sistemului o ia pe arătură :P

# celeron date 19 March 2017 13:41 +2

De unde a mai rasarit si asta? Dupa ce ca este slab pregatit este si facut gramada! Ramai perplex cum persoane de categoria asta ajung in posturi de decizie!

# perseverent. date 19 March 2017 13:47 +1

Asta-i bolsevic, organizatia "tinerilor leninisti".

# XXX date 19 March 2017 13:50 +5

Acest deranjat este doar unul dintre prietenii juridice.ro, un site de opinii pseudo-stiintifice care incurajeaza foarte multi neaveniti sa-si dea cu presupusul. In mod sigur si camelia bogdan a fost pacienta aceluiasi site. Fac terapie de grup, saracii. Trebuie sa fim intelegatori cu ei, altfel cine stie ce ar putea pati dand piept cu realitatea.

# unul din lumea cea mare date 19 March 2017 13:57 +12

CONSTAT SI DECID CA ASTA/I ,,COADA,, DE TOPOR!!!!!!!!(doamneeeeee!!!!!!!!!! cine a ajuns judecator in tara asta o sprincenata si o coada)

# johanniskraut date 19 March 2017 14:20 +5

De la un individ care a studiat "1990-1994: liceul de Artă Constanţa (specializarea muzică – pian; profil uman – limbi străine)" si pretinde a avea "Limbi străine cunoscute – engleza (foarte bine), franceza (bine)" este extrem de jenant sa se laude cu mandrie revolutionara cu functia de "juge at Districtual Court Constanta" [SIC]... Daca si studiile juridice le-a efectuat cu aceeasi sarguinta si talent, nu ne mira specializarea sa in Ciprian, Coada de topor.

# Edelweiss - Toboșar de Bukowina date 19 March 2017 15:46 +9

Buey, dar chiar toți lăutarii și stripperii ajung în magistratură? Parcă mai era o zdreanță (LZȘ) Licențiată de Ziua a Șaptea la vreo Urdoare Kakademică de Arte și Meserii - unu negulescu - Bică comunal dă Ploiești. (nota: bică = taur, regionalism bănățean). Apăi dacă-i așa, Io* propun să schimbăm denumirea domeniului ocupațional Justiție în „Justiție Lăutărească - metoda arhetipală „după ureche”. AM ZÂS!

# justizzzia date 19 March 2017 16:42 +5

lautarii inca sunt de apreciat. dar ce te faci cu manelistii de la gasca tradizzionala? toti carnatarii si-au tras buticuri de avocatura dupa ce si-au facut studiile pe internet la sorbona din vale! romanica e plina de loaze cu paralute care si-au fabricat diplomele si ocupa locuri banoase. cei cu adevarat pregatiti stau pe tusa ca nu au parinti politicieni sau privatizati.

# Propuneri! date 19 March 2017 14:52 +2

1.Vedeti unde a terminat facultatea si ce nota a avut la Drept Constitutional.2.Reevaluarea de urgenta la aceasta materie printr-un test de catre profesori eminenti de drept contitutional,deoarece rezulta ca ,indiferent de nota obtinuta in facultate,are mari carente la aceasta disciplina (ca atunci cand ramai fara permis de conducere si tb sa repeti examenul).3.Verificati daca si dumnealui are prieteni cu statusul rezist deoarece am gasit pe paginile de FB ale unor jurnalisti nelipsiti din piata niste ciudatenii...judecatori CSM sau fosti judecatori CSM alaturi de unul care se da organizator proteste.Care organizator ce sa vezi...preia opiniile acestor judecatori si le expune pe FB si in piata.Ce intelegem de aici? Ca acesti judecatori asigura partea juridica a protestelor...inseamna ca fac politica,deoarece cand scandezi ''jos guvernul'' pe baza analizelor ridicole ale acestor ''judges'' ii implici si pe dumnealor.Va urez spor! Sunt usor de depistat.

# Legiuitorul nelegiuit date 19 March 2017 15:20 -11

Superb articol...sintetizand...impunand procurorului o solutia de clasare, Curtea Constitutionala a incalcat Cosntitutia...ca atare..procurori..trimite ti in judecata pe cel care a distrus faxul de la minister pt distrugere de inscrisuri..obtineti o condamnare...si astfel sa se vada ca legea triumfa

# unul din lumea cea mare date 19 March 2017 16:43 +8

ptr Legiuitorul nelegiuit// incerci sa/mi spui(daca am inteles eu bine) ca un procurator nu are PUTEREA DECIZIEI DE ADMISIBILITATE a unei plingeri penale????!!!!!sau incerci sa/mi spui ca TREBUIA sa admita plingerea penala din moment ce ,,ERA LEGALA ADMISIBILITATEA PLINGERII, DIN MOMENMT CE FUSESE CHEMAT POLITEANU CA SA FACA TOCMAI O PLINGERE SUB INDRUMAREA ORGANELOR DE PARTID SI DE STAT,,.....CA SA PLATEASCA O ,,POLITA,,(de la politeanu).sa inteleg ca asta/i logica legiuitorilor nelegiuiti?

# Legiuitorul nelegiuit date 19 March 2017 18:49 -1

In penal nu exista conceptul de admisibilitate a plangerii..cercetezi.orice plangere pana in pctul in care procurorul ia decizia...poate cerceta 1 an si sa spuna ca nu e nimic..dar mai intai crrcetezi.spun ca decizia ccr ar fi stat in picioare daca procurorul il trimitea in judecata pe ministru strict pe decizia de opoetunitate a oug.cat timp procurorul nu a adoptat o decizie...ccr e in afara constitutiei si mai mult a intrat in sfera puterii autorit judec...nimeni nu poate da indicatii procurorului sau judecat despre solutia ce trebuie luata..facand o paralela e ca si cum ccr ar spune parlamentului inainte de a da legea ca nu e bine asa ci ttebuie altfel adoptata...aduca sa se pronunte pe.un.proiect.

# Danilete... Nu mai trage mata de ... Coada! date 19 March 2017 23:02 +5

Stai jos, Danilet! Nota 2! La mani******re ... ca la drept ai -2. Pai bre, mare jurist in viata... Daca venea Polit(i)anu si zicea sa cerceteze Lulusel ca Iordache nu i-a dat butelie, procurorii lu' Peste prajit facea ancheta 1 an si chema 'jde mii de ministrii sa-i intrebe: "de ce nu i-ati dat, fire-a-ti ai dreaku, butelie lu' Politeanu asta?". Te rog sa nu te mai prefaci ca nu observi ca procurorii au inceput urmarirea penala in rem, deci CCR spune clar: nu trebuie inceputa UP decat daca sunt DESCRISE fapte penale de competenta DNA, nu pe cai verzi pe pereti. Capisci? Si m-am razgandit: ai nota 1 ca recidivezi in prostie si mani******re :-*

# unul din lumea cea mare date 20 March 2017 09:52 -1

ptr Danilete... Nu mai trage mata de ... Coada!//misto raspuns!!!!!!!!(sper ca esti macar UN ONORABIL JUDECATOR)

# Pif date 20 March 2017 11:55 0

Poate unii pricep mai greu ca atunci cand CCR este sesizata cu un conflict juridic de natura constitutionala trebuie sa analizeze situatia concreta atat din perspectiva principiilor constitutionale, ale separatiei puterilor in stat, cat si a normelor juridice inferioare Constitutiei care au fost folosite(sau nu) printr-un abuz de drept de natura sa conduca la incalcarea grava a Constitutiei. Inceperea urmaririi penale in rem pe baza celor criticate sau insinuate in denunt, a fost analizata in detaliu de CCR, oferind argumente logice si legale (inclusiv constitutionale)de ce DNA a comis din start un abuz. In circumstantele date, faptele pt. care procurorii DNA au extins UP mai inainte sa-si decline competenta, n-au facut obiectul analizei CCR, astfel incat nu se poate afirma ca s-a substituit puterii judecatoresti.

# Demisii date 19 March 2017 15:33 +1

Politicienii din România mănâncă banii statului degeaba. Nu fac NIMIC nici ăștia de la PSD-alde.  De ce nu se ocupa de asa zisa reforma în justiție promisa de Tăriceanu? Se complac asa. De ce nu i-au demis pe panaramele care au subminat economia tarii?Toți șefii de instituții de forță trebuiesc demisi URGENT și cercetați penal. De ce trag de timp atâta? Concluzia- dacă se trage de timp înseamnă că nu or sa facă nimic nici ăștia și țara pierde bani platindu-i  pe aceștia DEGEABA ba mai mult lasă infractorii din justiție sa facă legea în continuare. Politicienii ȘI absolut toate instituțiile de forță din România au tradat și vândut tara . Dacă o sa stam doar sa ne  holbam..http://fluierul.ro/mobile/article/indexDisplayArticleMobile.jsp?artid=987864&title=datoria-externa-a-romaniei-se-apropie-de-100-de-miliarde-de-euro-reamintim-ca-ceausescu-a-lasat-romania-cu-datorie-zero-si-cu-3-miliarde-in-conturi-si-ca-a-fost-impuscat-si-pentru-subminarea-economiei-nationale

# Vlad N L date 19 March 2017 16:31 +7

Acest Coada, mai degraba "Codoi" (cu aluzie la "raposata"...), neaga si mistifica fapte reale, aruncand vina pe "interese de grup". Ce puteam oare sa asteptam altceva de la un "Coada"... ?! Acest individ, cu extrem de vagi calitati umane, nu are nici o legatura cu meseria pe care o practica oficial (adica, de magistrat), nu are nici o legatura cu democratia si justitia unui stat de drept. Una dintre problemele enorme pe care le au statul roman si sistemul sau de justite este modul in care sunt selectionati, evaluati si promovati anumiti "magistrati" in functii publice. SRI, demnul urmas al securitatii nkvd-iste si ceausiste (dar cu mult iz de "pareneriat" cu CIA...), are exact aceeasi problema apropos de selectia si promovarea unor bestiil, ticalosi, nulitati si inumani in functii publice. Aloo ! Parlamentul Romaniei !... Ce faceti ?!... "Sen. Gotiu (USR): Dorm... Sunt obosit... O sa ma scol cand o sa fiu informat ca e vreo problema care chiar conteaza... "

# Horeca date 19 March 2017 17:33 +14

Locul lui e alaturi de Cameluta ,adica out din justitie.E grav ca un magistrat poate gandi asa ceva.CSM-ul ar trebui sa nu tolereze asemenea derapaje.E intolerabil sa transmiti public asemenea considerente la adresa CCR.

# JOS TIRANIA MAJORITĂȚII! date 21 March 2017 12:33 0

Ce spui tălică? Omul vrea să se respecte tradiția CCR, doar se știe că se luau decizii politice, a recunoscut și senora Julia. Tot domnia sa e contra „tiraniei majorității” și precis are dreptate! La concurență cu candidați tobă de carte, a fost cea care-a reușit la jobul din EUROPEAN UTOPIA prin concurs... de împrejurări :P :P :P

# Ptr.cititori date 19 March 2017 19:35 0

Coada nu e un prost,stie carte dar e un supus al sistemului.Intotdeauna si-a dorit post,a dat sentinte grele si a fost un partener de nadejde al sistemului.Asta e viata.Pacat de el.O astfel de iesire publica e grava,nu poate caracteriza un judecator onest.Pozitia dumneavoastra domnule Coada e partizana,se simte.

# Stoica date 19 March 2017 19:57 0

Oamenii sistemului se protejeaza intre ei intr-un paiejenis monstruos.Acest iresponsabil isi depaseste atributiile,incalca deontologia profesiei de magistrat.interpreteaza abuziv,dupa bunul plac prevederi legale.

# un oarecare date 19 March 2017 20:35 +3

Acest „Coadă” judecător la Curtea de Apel Constanța își depășește calitatea sa pe care o are la acea instanță! Face comentarii aiurea și obraznice la o Decizie a Curții Constituționale! Mafia în justiție este manifestă prin opiniile impardonabile acelui judecător coadă de la Curtea de Apel Constanța!

# Pif date 19 March 2017 20:55 +6

Observ ca d-lui judecator ii cam place pluralul seniorial in exprimarea la cald a opiniilor critice in privinta CCR(sa dezvoltam, ne intrebam retoric, sa constatam cu tristete). Pot presupune ca unele parti din articol or fi fost scrise impreuna cu prietenul imaginar, ca partener de nadejde( cum ar fi, de exemplu, doamna pe care o lauda pt. opinia ei remarcabila). Penultimul paragraf din articol imi da senzatia, nu stiu de ce, ca l-ar fi incantat incatusarea celor 8 judecatori CCR de catre DNA mai inainte ca motivarea Deciziei sa fie finalizata. L-ar fi scutit de efortul compunerii respectivului eseu critic, scriind in schimb un comentariu scurt si elogios, cu multumiri la adresa celor care ne apara de fortele oculte, de dusmanii statului de drept.

# Omul cu dreptatea date 19 March 2017 21:44 +1

Acest distins domn este însusi un VÂNDUT!Cu nume predestinat,a respins contestatia in anulare a fostul presedinte al CJC,Nicusor Constantinescu,la ordinul binomului!Este condamnat pentru abuz in serviciu,fapta dezincriminata!Intr-o decizie mai veche a aj udecatoriei Constanta scrie clar ca fapta se sanctioneaza cu CONTRAVENTIE,nu cu 5 ani de puscarie doar pentru ca asa vrea binomul!Dl Constantinescu a spus si spune lucrurilor pe nume,iar pentru asta plateste cu varf si indesat!Le vine randul si lor! ,,Fie roata si patrata,tot se intoarce ea o data!!!".VA FI ELIBERAT LA UN MOMENT DAT SI SE VA FACE DREPTATE!ESTE NEVINOVAT!

# Sparrow date 20 March 2017 07:35 +1

Zi-le bre Cipriane , da' zi-le mai tare si mai des bre ,poate pana la urma te aude careva pe la Bucuresti si te promoveaza derect la ICCJ.Sefica remarcabila te-a auzit cu siguranta ,dormi linistit , azi deja te-a pus pe ordinea de zi ca sa-ti dea un post mai caldut , ca nu degeaba te-ai prostituat in halul asta eeh ?

# santinela date 20 March 2017 08:59 +4

Sa spui asa ceva,adica ca "parerea Liviei Stanciu ne scuteste de orice comentariu" ( singura impotriva restului de judecatori) inseamna ca nu ai toate tiglele pe casa,esti o sluga ordinara si ai ajuns acolo sustinut de rusinea justitiei romanesti.Bine ca sint din ce in ce mai putine astfel de "specimene" in rindul judecatorilor.

# ovidiu date 20 March 2017 10:05 0

Opinia acestui judecator este la fel de ,,remarcabila,, ca opinia separata a Liviei Stanciu, insa scuteste Inspectia Judiciara de orice comentariu, DIMPOTRIVA . Cat despre interesele de grup acestea sunt evidente in grupul ,,separatei,, Livia Stanciu & co , grup care afecteaza grav principiile si fundamentul statului democratic doar pt a-si impune o doctrina pernicioasa ( citat din DNA ), autosuficienta si talibana 

# Stiinta de carte! date 20 March 2017 13:41 0

Sistemul in sus, sistemul in jos, SISTEMUL le face pe toate. Cand ceva nu merge bine, bagati ..... sistemul. Asa este cel mai convenabil! O intrebare,totusi ar trebui pusa, si anume: Care Sistem? Cel al hotilor si mafiotilor, cel al politrucilor,cel al ligatorilor de clante,cel al mani******torilor.....etc. Cred ca ar trebui ,, inventat" ( daca nu exista) si un SISTEM al oamenilor normali la cap,corecti si cu intentii bune.

# alalalt date 20 March 2017 19:55 0

din punctul meu de vedere ca sa nu mai fie nici o suspiciune asupra membrilor ccr,acestia ar trebui alesi dupa modelul alegerii papei de la roma.toti titularii de catedra la facultatile de drept din romania care nu sant membrii sau nu au simpatii politice fata de nici un partid sa-si aleaga dintre ei 9 membrii iar cei 9 sa-i aleaga dintre ei un presedinte de curte...alea jacta est

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.12.2024 – Ponta, executat la cererea lui Portocala

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva