Ce-i in mana nu-i minciuna: asistentii judecatorului si-au dovedit din plin utilitatea la imbunatatirea actului de justitie, in cei peste doi ani si jumatate, de cand dureaza exercitiul-pilot finantat din fonduri europene si derulat la nivelul mai multor tribunale si curti de apel din Romania, atrage atentia Consiliul Superior al Magistraturii in sesizarea amicus curiae trimisa la Curtea Constitutionala a Romaniei joi, 20 iulie 2023.

Este vorba despre sesizarea prin care CSM – condus de judecatorul Daniel Gradinaru (foto) – argumenteaza constitutionalitatea proiectului de lege privind statutul asistentului judecatorului. Initiativa – depusa la Parlament de catre deputata PSD Laura Vicol (presedinta Comisiei juridice din Camera Deputatilor) a fost votata de ambele camere ale Legislativului, dar a fost atacata la CCR de catre 56 de parlamentari ai opozitiei: 42 de la Uniunea Salvati Romania si 14 de la Forta Dreptei (partidul lui Ludovic Orban).

Amintim ca nu doar CSM apara acest proiect la CCR, ci si presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania, intr-o sesizare tot de tipul „amicus curiae”, pe care Lumea Justitiei a prezentat-o in exclusivitate joi. Cu acea ocazie, am aratat ce prevede proiectul de lege al Laurei Vicol in legatura cu reglementarea profesiei de asistent al judecatorului (click aici pentru a citi).

Realitatea sta marturie

In plus fata de argumentele de constitutionalitate asemanatoare cu cele invocate de catre sefii de CA-uri, CSM atrage atentia ca toate instantele solicita implementarea asistentului judiciar, avand in vedere evidentul caracter impovarator al volumului de munca pe care il are fiecare judecator roman.

Totodata, asistentii judecatorului si-au dovedit deja eficacitatea in cadrul proiectului-pilot pe fonduri UE derulat inca din ianuarie 2021 la nivelul a 19 instante (curti de apel, tribunale si judecatorii), feedbackul magistratilor fiind pozitiv peste tot.

CCR insasi poate sa confirme

Nu in ultimul rand, CSM dezvolta un argument pe care presedintii de curti de apel l-au mentionat doar in trecere – si anume: profesia de asistent al judecatorului este asemanatoare celei de magistrat-asistent, care se intalneste atat la ICCJ, cat si la CCR. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii da de inteles ca insasi Curtea Constitutionala poate confirma utilitatea unui astfel de ajutor pentru judecator – fie ca vorbim despre un magistrat sau un membru CCR.

Mai mult, nu au existat probleme de constitutionalitate in legatura cu reglementarea profesiei de magistrat-asistent, fata de care cea de asistent al judecatorului nu prezinta prea mari diferente, mai arata CSM.

Redam principalele pasaje din sesizarea amicus curiae a CSM:

„Consiliul Superior al Magistraturii considera ca obiectiile de neconstitutionalitate invocate de deputatii apartinand Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania si de deputatii neafiliati sunt neintemeiate, actul normativ fiind adoptat cu respectarea dispozitiilor din Legea fundamentala.

1. Sub un prim aspect, reglementarea adoptata este in acord cu dispozitiile constitutionale referitoare la garantarea accesului liber la justitie – art. 21 din Constitutie –, activitatea asistentului constand intr-un sprijin acordat judecatorului, fara a impieta in vreun fel asupra actului de judecata care ramane in competenta exclusiva a judecatorului.

Tot astfel, nu este intemeiata nici critica referitoare la incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 124 privind infaptuirea justitiei si ale art. 126 privind instantele judecatoresti, deoarece normele de lege criticate vizeaza aspecte referitoare la statutul asistentului judecatorului, fara a afecta principiul infaptuirii justitiei in numele legii si cel potrivit caruia competenta si procedura de judecata sunt stabilite numai prin lege.

Astfel, trebuie avut in vedere faptul ca, intr-o abordare exhaustiva, concordanta cu aspectele rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la elementele esentiale ale statutului juridic al unei categorii de personal, Legea privind statutul asistentului judecatorului cuprinde dispozitii care consacra rolul si locul asistentului in cadrul instantelor judecatoresti, recrutarea, formarea profesionala initiala si continua, evaluarea profesionala, suspendarea si eliberarea din functie, drepturile si indatoririle, precum si raspunderea juridica a acestei categorii profesionale.

Reglementarea statutului asistentului judecatorului sub toate aceste aspecte este astfel de natura a oferi garantii suficiente pentru asigurarea independentei judecatorului, fiind create totodata premisele pentru imbunatatirea eficientei si calitatii actului de justitie.

Potrivit art. 2 din legea adoptata de Parlamentul Romaniei, 'Asistentul judecatorului este obligat ca, prin intreaga sa activitate, sa respecte independenta judecatorului, drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora'.

In conformitate cu art. 40 din aceeasi lege, 'asistentii judecatorului indeplinesc urmatoarele atributii principale:

a) acorda sprijin judecatorului in realizarea procedurilor specifice premergatoare stabilirii primului termen de judecata;

b) realizeaza activitati de documentare, de verificare si de prezentare a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a elementelor de fapt si de drept relevante in cauza;

c) redacteaza, sub coordonarea judecatorului, proiecte de hotarari judecatoresti sau ale altor acte procedurale.

(2) Asistentul judecatorului indeplineste orice alte atributii de serviciu stabilite de judecatorul coordonator, de presedintele instantei sau de presedintele de sectie'.

Prin modalitatea de reglementare, rezulta fara dubiu ca activitatea asistentilor, concretizata intr-un suport oferit judecatorilor, fara a impieta in vreun fel asupra independentei acestora, nu interfereaza in niciun fel cu activitatea de infaptuire a justitiei de catre judecator.

Precum s-a retinut si in Avizul Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni nr. 22 (2019), asistentul trebuie sa il sprijine pe judecator in realizarea competentelor sale si nu sa il inlocuiasca pe acesta. Astfel, indiferent de sarcinile atribuite, asistentul lucreaza sub indrumarea judecatorului, fiind supervizat de acesta, judecatorului revenindu-i responsabilitatea deplina in luarea deciziei.

Trebuie avut in vedere si faptul ca noua institutie a asistentului judecatorului a fost conceputa si testata in cadrul proiectului 'Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instante judecatoresti' (Cod SIPOCA/MySMIS:751/129513), derulat de Consiliul Superior al Magistraturii, institutia regasindu-se deja la nivelul majoritatii statelor europene, iar necesitatea acesteia fiind semnalata de sistemul judiciar de o perioada semnificativa de timp.

In acest sens, a fost desfasurat un amplu exercitiu-pilot, care a debutat in luna ianuarie a anului 2021 la nivelul a 19 instante judecatoresti (curti de apel, tribunale si judecatorii) si a vizat, pe de o parte, verificarea modului in care institutia asistentului judecatorului functioneaza in practica, iar pe de alta parte, obtinerea informatiilor necesare pentru initierea unor demersuri normative in vederea implementarii la nivel legislativ a acestei institutii.

Analizele efectuate cu privire la derularea exercitiului-pilot au subliniat impactul pozitiv al modelului testat, activitatea asistentilor judecatorului contribuind la optimizarea eficientei si la consolidarea calitatii actului de justitie. S-a constatat ca activitatea desfasurata de asistenti a constituit un sprijin real pentru judecatori, care s-au putut concentra suplimentar pe calitatea actului de justitie.

De asemenea, valorificand aspectele retinute din analiza reglementarilor mai multor state europene, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni a retinut ca asistentii judiciari competenti pot oferi un suport valoros judecatorilor, ajutandu-i astfel sa imbunatateasca activitatea instantelor de la toate nivelurile. In particular, asistentii pot fi un instrument util in sporirea eficientei instantelor judecatoresti. Totodata, acestia pot contribui la cresterea calitatii actului de justitie, din acest punct de vedere preluand din sarcina judecatorilor activitati non-judiciare pentru a fluidiza activitatea instantelor, pentru a reduce intarzierile in efectuarea lucrarilor si pentru a-i ajuta pe judecatori sa pregateasca hotarari de calitate ridicata.

Aspecte similare au fost, de altfel, subliniate si in expunerea de motive care a insotit propunerea legislativa privind statutul asistentului judecatorului. Potrivit acesteia, 'degrevarea judecatorilor de unele sarcini consumatoare de timp prin indeplinirea lor de catre asistenti (activitati de verificare in cadrul unor proceduri prealabile; activitati de documentare, vizand atat legislatia interna si internationala, cat si jurisprudenta sau doctrina; prezentarea in sinteza a starii de fapt si de drept, inclusiv prin formalizarea unor fise de dosar extrem de utile in gestionarea cauzelor etc.), dar si sprijinul substantial acordat judecatorilor in redactarea proiectelor unor hotarari judecatoresti au facut posibil ca munca judecatorilor sa devina, asa cum este firesc, una conceptuala, cu accent pe instrumentarea efectiva a cauzelor si pe deliberare.

In acelasi timp, judecatorii au avut posibilitatea de a aloca resursele suplimentare de timp pentru unele cauze de o complexitate ridicata, fapt care constituie o premisa importanta atat pentru calitatea actului de justitie, cat si pentru infaptuirea acestuia intr-un termen rezonabil.

Toate aceste elemente releva, chiar intr-o prezentare succinta, utilitatea institutiei asistentului judecatorului si necesitatea unui demers de generalizare a acesteia la nivelul instantelor judecatoresti'.

Intr-o abordare consecventa cu aceasta orientare, legea supusa controlului de constitutionalitate nu cuprinde nicio dispozitie care sa afecteze in vreun fel principiul infaptuirii justitiei de catre judecatori.

Dimpotriva, reglementarea atributiilor asistentului judecatorului (art. 40 din lege) concretizeaza efectuarea de catre acestia a unor simple operatiuni materiale, care nu sunt susceptibile sa genereze, prin ele insele, vreo consecinta juridica.

Astfel, asistentii pot acorda sprijin judecatorului in realizarea procedurilor specifice premergatoare stabilirii primului termen de judecata. Aceasta implica doar realizarea unor verificari faptice la solicitarea judecatorului, fara a presupune indeplinirea vreunui act procesual sau procedural dat prin lege in competenta acestuia. In acelasi timp, aspectele pe care asistentul le-ar putea semnala sunt verificate si cenzurate de judecator in procesul decizional specific acestor etape ale judecatii.

De asemenea, asistentii pot realiza, la solicitarea judecatorului, activitati de documentare, de verificare si de prezentare a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a elementelor de fapt si de drept relevante in cauza. In mod evident, si aceste verificari au aceeasi natura de simple operatiuni materiale, menite sa faciliteze judecatorului procesul de documentare si de studiere a dosarelor. In toate situatiile, aspectele semnalate de asistent sunt verificate de catre judecator, astfel incat orice masura sau act procesual dispus de acesta sa fie rezultatul propriei analize asupra aspectelor incidente relevante.

O alta atributie prevazuta de legea supusa controlului de constitutionalitate vizeaza redactarea, sub coordonarea judecatorului, a proiectelor de hotarari judecatoresti sau ale altor acte procedurale. Desi reprezinta principala tema de critica a obiectiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia ignora faptul (expres prevazut de lege) ca asistentii judecatorului nu redacteaza hotarari judecatoresti sau alte acte procedurale, ci doar proiecte de hotarari judecatoresti sau ale altor acte procedurale, si numai sub coordonarea judecatorului. Coordonarea exercitata de judecator presupune atat indrumare, prin oferirea reperelor faptice si juridice care au fundamentat solutia acestuia si care trebuie sa se regaseasca intocmai in cuprinsul hotararii sau al actului procedural, cat si controlul asupra modului in care proiectul redactat respecta intru totul aspectele avute in vedere cu ocazia deliberarii si luarii deciziei.

Asadar, si in situatia in care judecatorul este sprijinit de asistent prin redactarea unui proiect de hotarare, nu se pune problema ca asistentul sa preia sau sa influenteze in vreun fel functia de decizie care apartine exclusiv judecatorului in toate componentele sale, inclusiv in cea referitoare la considerentele care au fundamentat hotararea.

In conditiile in care activitatile indeplinite de asistentii judecatorului au natura unor simple operatiuni materiale (de verificare, de documentare, de redactare a unor proiecte de hotarari sau ale altor acte procedurale), este evident ca acestea nu s-ar putea concretiza intr-un act procedural. In acest context, criticile din cuprinsul obiectiei de neconstitutionalitate, vizand faptul ca 'activitatea asistentului nu se concretizeaza in niciun act' sau ca 'Nu este prevazuta nici denumirea formala a actului procedural prin care se constata efectuarea activitatilor judiciare', sunt lipsite de sens si desprinse complet de conceptia legii supuse controlului de constitutionalitate.

Pe de alta parte, in sistemul judiciar roman este deja recunoscuta posibilitatea redactarii hotararilor judecatoresti de catre magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si a deciziilor, hotararilor si avizelor Curtii Constitutionale de catre magistratii-asistenti care functioneaza in cadrul instantei de contencios constitutional, iar aceste reglementari nu au ridicat probleme de constitutionalitate

In acest sens, dispozitiile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara prevad ca 'Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa cu vot consultativ la deliberari, semneaza minutele si redacteaza hotarari, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata', iar dispozitiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, statueaza ca 'Deciziile, hotararile si avizele se redacteaza in scris de catre magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub indrumarea judecatorului-raportor'.

Cu atat mai mult, nu ar putea ridica probleme de constitutionalitate nici situatia asistentilor judecatorului, care pot redacta, sub coordonarea judecatorului, doar proiectele unor hotarari judecatoresti sau ale altor acte procedurale.

In fine, legea criticata prevede, la art. 40 alin. (2), ca asistentul judecatorului indeplineste orice alte atributii de serviciu stabilite de judecatorul coordonator, de presedintele instantei sau de presedintele de sectie.

Din aceasta perspectiva, este bine cunoscut faptul ca activitatea instantelor judecatoresti are si o importanta componenta administrativa, care nu presupune exercitarea functiei de judecata de catre judecatori, dar in care acestia sunt implicati prin exercitarea unor atributii administrative reglementate in cuprinsul Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistratrii nr. 3243/2022.

Or, este firesc ca sprijinul oferit de asistenti sa poata viza si astfel de activitati, contribuind si in acest fel la realizarea scopului general al reglementarii acestei institutii, intrucat este evident ca, prin reducerea volumului activitatilor de natura administrativa, judecatorii au posibilitatea alocarii unui timp de lucru suplimentar activitatii de judecata, cu efecte benefice incontestabile pentru eficienta si calitatea activitatii judiciare.

Totodata, limitele in care pot fi stabilite atributii pentru asistentii judecatorului in temeiul art. 40 alin. (2) din lege sunt circumstantiate de faptul ca, potrivit art. 1 din lege, activitatea acestora trebuie sa constituie un sprijin pentru judecatori, iar in conformitate cu art. 2 din lege, asistentul trebuie sa respecte independenta judecatorului.

In acelasi timp, in conformitate cu art. 150 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, 'Asistentul judecatorului are rolul de a-l sprijini pe judecator in indeplinirea de catre acesta a atributiilor sale judiciare, desfasurandu-si activitatea sub indrumarea si supravegherea judecatorului'.

Prin urmare, orice atributie incredintata asistentului judecatorului trebuie sa se circumstantieze acestor exigente legale, astfel incat sa fie asigurata respectarea principiilor constitutionale referitoare la infaptuirea justitiei.

Pe aceste premise, este evident faptul ca atributiile asistentului judecatorului nu afecteaza in niciun fel 'criteriile de legitimitate ale hotararilor judecatoresti' (cum se sustine prin obiectia de neconstitutionalitate) si nu exista nicio contradictie intre dispozitiile legii supuse controlului de constitutionalitate si prevederile art. 21, art. 124 si ale art. 126 din Constitutia Romaniei, republicata.

2. Sub un alt aspect, in dezacord cu sustinerile din cuprinsul obiectiei de neconstitutionalitate, consideram ca legea adoptata respecta exigentele de calitate proprii unui act normativ, respectiv cerintele de accesibilitate, claritate, precizie si previzibilitate, fiind astfel in acord si cu dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata.

Asa cum s-a aratat in cele ce preced, noua institutie a asistentului judecatorului a fost testata in cadrul proiectului 'Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instante judecatoresti' initiat de Consiliul Superior al Magistraturii, iar exercitiul-pilot derulat in cadrul acestui proiect a evidentiat impactul pozitiv al modelului testat, activitatea asistentilor contribuind la optimizarea eficientei si la consolidarea calitatii actului de justitie.

De asemenea, astfel cum rezulta si din expunerea de motive a legii supuse controlului de constitutionalitate, potentialul acestei categorii profesionale de a contribui la optimizarea eficientei si calitatii actului de justitie, impreuna cu necesitatea ca toate elementele pozitive desprinse din derularea exercitiului-pilot si experienta asimilata de asistentii judecatorului sa fie valorificate in continuare la nivelul instantelor judecatoresti, au constituit premisele care au fundamentat adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 127/2022 privind infiintarea unor posturi de personal contractual in schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin acest act normativ, au fost infiintate 165 de posturi de experti juristi (cod COR 261903), personal contractual, creandu-se astfel un compartiment distinct in cadrul aparatului propriu, in care au fost preluati asistentii judecatorului selectati in proiectul derulat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior, consacrarea la nivel normativ a institutiei asistentului judecatorului a dobandit valente suplimentare odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, care la art. 150 prevede urmatoarele:

'Art. 150 - (1) In cadrul curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor pot functiona asistenti ai judecatorilor, ale caror statut si atributii sunt reglementate prin lege speciala.

(2) Asistentul judecatorului are rolul de a-l sprijini pe judecator in indeplinirea de catre acesta a atributiilor sale judiciare, desfasurandu-si activitatea sub indrumarea si supravegherea judecatorului'.

Prin urmare, reglementarea supusa controlului de constitutionalitate a constituit un demers firesc si necesar, la elaborarea legii fiind avute in vedere toate reperele rezultate din analizele realizate de Consiliul Superior al Magistraturii in cadrul proiectului derulat.

Totodata, legea adoptata de Parlamentul Romaniei cuprinde dispozitii clare referitoare la rolul si locul asistentului in cadrul instantelor judecatoresti, recrutarea, formarea profesionala initiala si continua, evaluarea profesionala, suspendarea si eliberarea din functie, drepturile si indatoririle, atributiile, precum si raspunderea juridica a acestei categorii profesionale.

Pe de alta parte, autorii obiectiei de neconstitutionalitate nu au indicat elemente concrete care sa obiectiveze criticile, cu adevarat lacunare, lansate fara o argumentatie serioasa in legatura cu aceasta lege.

Sustinerea in sensul ca 'Atributiile asistentului judecatorului reprezinta o enumerare sumara de activitati presupuse judiciare, al caror continut practic nu poate fi cel putin evaluat intr-o forma aproximativa' nu suplineste, in niciun caz, cerintele unei motivari riguroase si complete ale alegatiei in sensul ca legea criticata ar lasa 'numeroase lacune si spatii de interpretare a termenilor, a atributiilor si puterilor conferite asistentului judiciar'.

Totodata, aceeasi sustinere este inexacta, intrucat atributiile asistentului judecatorului sunt clar prevazute la art. 40 din legea criticata, sens in care facem trimitere la consideratiile prezentate anterior (la pct. 1), in care au fost analizate toate aceste atributii.

Imprejurarea ca la art. 40 alin. (2) din lege se face referire la 'orice alte atributii de serviciu stabilite de judecatorul coordonator, de presedintele instantei sau de presedintele de sectie' nu plaseaza aceasta reglementare in sfera lipsei de predictibilitate. Asa cum s-a aratat anterior, aceasta reglementare este in legatura cu activitatile administrative ale instantei, care nu presupun exercitarea functiei de judecata de catre judecatori, context in care trebuie avuta in vedere diversitatea activitatilor pe care asistentii judecatorului le-ar putea indeplini, in exercitarea rolului lor de a constitui un sprijin pentru judecatori. Or, tocmai caracterul divers al acestor activitati nu ar fi permis o enumerare exhaustiva la nivelul legislatiei primare a tuturor activitatilor pe care le-ar putea indeplini.

Aceasta nu inseamna ca unele atributii ar putea fi stabilite in mod discretionar sau ca acestea ar putea interfera cu actul judecatii care trebuie sa ramana in competenta exclusiva a judecatorului, intrucat, asa cum s-a aratat anterior, legea cuprinde repere suficiente si clare pentru intelegerea limitelor in care pot fi incredintate atributii pentru asistentii judecatorului in temeiul dispozitiilor art. 40 alin. (2).

De altfel, din ratiuni similare, legislatia primara nu a realizat o enumerare exhaustiva si limitativa a atributiilor nici in cazul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti. (...)

Dand eficienta acestor exigente conturate de jurisprudenta instantei de contencios constitutional, legea supusa controlului de constitutionalitate respecta cerintele de calitate in reglementarea tuturor aspectelor pe care le implica statutul asistentului judecatorului.

In acelasi timp, faptul ca in privinta atributiilor asistentului judecatorului legiuitorul a optat pentru o reglementare supla, dar in niciun caz sumara, nu afecteaza calitatea legii.

Enumerand expres principalele atributii care pot fi exercitate de asistentii judecatorului si stabilind posibilitatea incredintarii si a altor atributii (sens in care au prevazute insa repere suficiente si clare pentru determinarea limitelor in care ar putea fi stabilite alte atributii), legea respecta cerinta de previzibilitate.

Pe de alta parte, legea supusa controlului de constitutionalitate nu cuprinde elemente de ambiguitate, nici in cuprinsul obiectiei de neconstitutionalitate nefiind indicate, in concret, astfel de elemente.

In concluzie, Legea privind statutul asistentului judecatorului respecta intru totul exigentele Legii fundamentale, iar criticile invocate in cuprinsul obiectiei de neconstitutionalitate sunt neintemeiate”.

* Cititi aici intreaga sesizare trimisa de CSM la CCR