Avocatul Mihai Dragan (foto 1) a obtinut marti, 21 ianuarie 2025, o importanta victorie la Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul in care DNA l-a trimis in judecata pe fostul primar PSD Daniel Tudorache (foto 2) de la Sectorul 1.

---

Concret, Dragan i-a convins pe judecatorii supremi Andrei-Claudiu Rus, Adriana Ispas, Gheorghe-Valentin Chitidean, Maricela Cobzariu si Luminita Cristiu-Ninu sa transforme condamnarea cu executare primita de Tudorache in prima instanta intr-una cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenta. Mai exact, completul lui Andrei Rus a redus pana la 3 ani cu suspendare pedeapsa fata de fostul edil, de la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare, cat pronuntasera la 17 iulie 2024 magistratii ICCJ Mircea-Mugurel Selea, Francisca-Maria Vasile si Leontina Serban.

HP-ul care a cumintit procuratura

Si mai precis, avocatul Mihai Dragan a invocat hotararea prealabila nr. 64/2023, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca pentru a autoriza folosirea unui investigator sub acoperire procurorul are nevoie de mandat de la judecator, chiar daca in cauza exista emis deja un mandat de supraveghere tehnica (MST). Hotararea a fost pronuntata in contextul in care procurorii obisnuiau sa autorizeze investigatori sub acoperire fara sa mai ia MST de la judecatorul de libertati, sustinand ca deja a fost emis un mandat in cauza in ceea ce priveste tinta vizata.

Cu alte cuvinte: procurorul obtinea de la judecatorul de drepturi si libertati un mandat de supraveghere si interceptare fata de o persoana, apoi autoriza folosirea unui investigator sub acoperire fara sa mai ceara un nou mandat. Or, necesitatea emiterii unui nou mandat si a aprobarii de catre judecator a folosirii investigatorului sub acoperire este obligatorie, in conditiile in care autorizarea investigatorului sub acoperire poate fi facuta in alti termeni si alte conditii fata de mandatul de supraveghere emis initial de judecator, chiar daca priveste aceeasi tinta.

Macel pentru DNA: 27 de interceptari au zburat din dosar

La randul lui, completul de 5 ICCJ a admis argumentele avocatului Dragan, dispunand eliminarea din cauza a nu mai putin de 27 de interceptari, pe motiv ca Directia Nationala Anticoruptie le-a efectuat fara un mandat emis in mod specific pentru acele inregistrari audio-video.

Lumea Justitiei prezinta motivarea deciziei definitive a Inaltei Curti. La finalul articolului gasiti anexate concluziile scrise ale avocatului Mihai Dragan.

Incheiem, mentionand ca Dan Tudorache a fost facut inculpat la 21 noiembrie 2020 de catre procuroarea Ana Dana de la Directia Nationala Anticoruptie in dosarul nr. 705/P/2016 (vezi facsimil 1). Totusi, rechizitoriul din 22 februarie 2022 a fost semnat de catre procurorul Mihai Pruna si confirmat de seful Sectiei a II-a DNA Paul-Silviu Dumitriu (vezi facsimil 2).

 

 

 

Iata principalul pasaj al deciziei ICCJ nr. 3/2025 din dosarul nr. 1710/1/2024:

 

„III.1. Prioritar, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori – va analiza solicitarea apelantului-intimat inculpat Tudorache Daniel de constatare a nulitatii absolute a procedurii de camera preliminara si a incheierii Judecatorului de camera preliminara nr. 258 din data de 21.06.2022, pronuntata in dosarul nr. 455/1/2022/a1, ramasa definitiva prin incheierea nr. 10 din data de 19.10.2022, cu consecinta reluarii procedurii de camera preliminara, precum si solicitarea apelantilor-intimati inculpati Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina, de constatare a nulitatii absolute partiale a ordonantelor procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 si 23.05.2018 in ceea ce priveste autorizarea martorului denuntator Sovar Constantin Bogdan ca, in calitate de colaborator, sa efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Directia Nationala Anticoruptie, fotografii si inregistrari audio-video, precum si de excludere a probele constand in procesele- verbale de redare in forma scrisa a inregistrarilor audio-video efectuate de catre martorul denuntator Sovar Constantin Bogdan, respectiv:

1) procesul-verbal din data de 19.09.2016 de redare a discutiilor ambientale din data de 15.09.2016 – vol. 4, filele 1-18;

2) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 19.09.2016 – vol. 4, filele 19-37;

3) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 21.09.2016 – vol. 4, filele 38-56;

4) procesul-verbal din data de 14.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 10.10.2016 – vol. 4, filele 57-79;

5) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 26.10.2016 – vol. 4, filele 80-92;

6) procesul-verbal din data de 07.11.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 01.11.2016 – vol. 4, filele 115-124;

7) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 27.10.2016 – vol. 4, filele 93-114;

8) procesul-verbal din data de 17.11.2016 de redare a intalnirii din

03.11.2016 – vol. 4, filele 125-146;

9) procesul-verbal din data de 19.01.2017 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 08.12.2016 – vol. 4, filele 147-164;

10) procesul-verbal din data de 26.01.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 14.12.2016 – vol. 4, filele 165-176;

11) procesul-verbal din data de 25.01.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 20.12.2016 – vol. 4, filele 180-192;

12) procesul-verbal din data de 20.01.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 27.12.2016 – vol. 4, filele 193-222;

13) procesul-verbal din data de 07.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 31.01.2017 – vol. 4, filele 226-240;

14) procesul-verbal din data de 09.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 07.02.2017 – vol. 5, filele 1-25;

15) procesul-verbal din data de 22.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 16.02.2017 – vol. 5, filele 26-35;

16) procesul-verbal din data de 24.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 16.02.2017 – vol. 5, filele 43-64;

17) procesul-verbal din data de 27.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 17.02.2017 – vol. 5, filele 65-75;

18) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 07.03.2017 – vol. 5, filele 76-81;

19) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 08.03.2017 – vol. 5, filele 82-88;

20) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 16.03.2017 – vol. 5, filele 89-101;

21) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 11.05.2017 – vol. 5, filele 102-122;

22) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 12.05.2017 – vol. 5, filele 123-130;

23) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 17.05.2017 – vol. 5, filele 131-139;

24) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 22.05.2017 – vol. 5, filele 140-149;

25) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 22.05.2017 – vol. 5, filele 150-159;

26) procesul-verbal din data de 14.06.2018 de redare a intalnirii din data de 08.06.2018 – vol. 45, filele 88-106;

27) procesul-verbal din data de 19.06.2018 de redare a intalnirii din data de 19.06.2018– vol. 45, filele 110-113.

Referitor la prima solicitare, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori retine ca verificarea legalitatii administrarii probelor se poate realiza inclusiv in fata instantei de apel.

In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 802 din 5.12.2017, statuand urmatoarele: 'Intrucat nerespectarea dispozitiilor cuprinse in normele precitate cade sub incidenta inadmisibilitatii care produce efecte prin intermediul nulitatii absolute, Curtea constata, totodata, ca o verificare a loialitatii / legalitatii administrarii probelor, din aceasta perspectiva, este admisa si in cursul judecatii, aplicandu-se, in acest mod, regula generala potrivit careia nulitatea absoluta poate fi invocata pe tot parcursul procesului penal. Asadar, interdictia categorica a legii in obtinerea probelor prin practici / procedee neloiale / nelegale justifica competenta judecatorului de fond de a examina si in cursul judecatii aceste aspecte. Altfel spus, probele mentinute ca legale de judecatorul de camera preliminara pot face obiectul unor noi verificari de legalitate in cursul judecatii din perspectiva constatarii inadmisibilitatii procedurii prin care au fost obtinute si a aplicarii nulitatii absolute asupra actelor procesuale si procedurale prin care probele au fost administrate, in conditiile in care, in aceasta ipoteza, se prezuma iuris et de iure ca se aduce atingere legalitatii procesului penal, vatamarea neputand fi acoperita'.

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata, astfel cum a retinut si Curtea Constitutionala prin deciziile sale, respectiv Decizia nr.383 din 27 mai 2015 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 535 din 17 iulie 2015 cu referire la probele obtinute in mod nelegal, ca 'o proba nu poate fi obtinuta nelegal, decat daca mijlocul de proba si/sau procedeul probatoriu prin care este obtinut este nelegal, aceasta presupunand nelegalitatea dispunerii autorizarii sau administrarii probei'.

Or, nelegalitatea acestora este sanctionata de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedura penala, prin aplicarea regimului nulitatii absolute sau relative.

Nulitatile, astfel cum sunt reglementate in dispozitiile art. 280-282 din Codul de procedura penala, privesc doar actele procesuale si procedurale, adica mijloacele de proba si procedeele probatorii, si nu probele in sine, care nu sunt decat elemente de fapt.

Asadar, aplicarea regimului nulitatilor conform art. 100 alin. (3) din Codul de procedura penala doar actelor prin care s-a dispus sau autorizat proba sau actelor prin care s-a administrat acestea, pot fi supuse regimului nulitatilor absolute, nulitate ce nu poate fi inlaturata decat prin inlaturarea probei.

Aceleasi aspecte au fost statuate de Curtea Constitutionala si prin Decizia nr.802/5.12.2017 unde a constatat ca 'nerespectarea interdictiei absolute in cuprinsul normelor procesual-penale ale art. 102 alin. (1) -potrivit careia probele obtinute prin tortura precum si probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal – si a dispozitiilor art. 101 alin. (1)-(3) din Codul de procedura penala privind interzicerea explicita a administrarii probelor prin practici neloiale atrage nulitatea absoluta a actelor procesuale si procedurale prin care probele au fost administrate cu excluderea neconditionata a probei inca din faza procedurii de camera preliminara, intrucat nerespectarea dispozitiilor cuprinse in normele precizate cade sub incidenta inadmisibilitatii, care produce efecte prin intermediul nulitatii absolute'.

Dat fiind caracterul si natura normei incalcate in justificarea sanctiunii care intervine, respectiv cea a nulitatii absolute, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori – constata ca o asemenea verificare este permisa si posibila si in cursul judecatii, conform regulii generale potrivit careia nulitatea absoluta poate fi invocata pe tot parcursul procesului penal.

Asadar, interdictia categorica a legii in obtinerea probelor prin procedee / practici neloiale / nelegale justifica competenta instantelor de a examina si in cursul judecatii aceste aspecte.

Altfel spus, probele mentinute ca legale de catre judecatorul de camera preliminara pot face obiectul unor noi verificari de legalitate in cursul judecatii din perspectiva inadmisibilitatii procedurii prin care au fost obtinute si a aplicarii nulitatii absolute asupra actelor procesuale si procedurale prin care probele au fost administrate, in conditiile in care, in aceasta ipoteza se prezuma iuris et de iure ca se aduce atingere principiului legalitatii procesului penal, vatamarea neputand fi acoperita.

Verificand critica formulata si circumscrisa cazului de nulitate absoluta, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori – apreciaza ca, in cauza, sunt incidente dispozitiile invocate de apelantii-intimati inculpati Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina si care sa aiba drept consecinta inlaturarea probelor obtinute prin folosirea de catre martorul denuntator a aparaturii puse la dispozitie de catre Directia Generala Anticoruptie.

Conform dispozitiilor art. 138 alin. (1) din Codul de procedura penala, atat supravegherea video, audio sau prin fotografiere, cat si utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare, iar potrivit art. 138 alin. (13) din Codul de procedura penala, prin supraveghere tehnica se intelege utilizarea uneia dintre metodele prevazute la alin. (1) lit. a)-d), ceea ce inseamna ca supravegherea video, audio sau prin fotografiere este o metoda speciala de supraveghere tehnica, iar utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor este o metoda speciala de cercetare.

Totodata, potrivit art. 148 alin. (10) coroborat cu art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesara folosirea unui colaborator, cu identitate reala sau alta identitate, pentru folosirea dispozitivelor tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, este necesara sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea obtinerii mandatului de supraveghere tehnica, in conditiile legii.

Se constata astfel ca masura de supraveghere tehnica a inregistrarii audio, video sau prin fotografiere, prevazuta de art. 138 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala, si masura de cercetare speciala constand in utilizarea colaboratorilor, prevazuta de art. 148 din Codul de procedura penala, nu se confunda, ci, din contra, se completeaza atunci cand se impune ca o persoana fizica sa puna in aplicare un mandat de supraveghere tehnica.

Practic, in aceste cazuri persoana fizica actioneaza ca un agent al statului, fiind autorizata sa culeaga date si informatii si sa contribuie la activitatea de strangere a probelor – activitate ce apartine in mod natural organelor de urmarire penala.

Cu titlu de exemplu: ori de cate ori un denuntator este trimis de organele de urmarire penala pentru a inregistra in mediu ambiental discutiile purtate cu persoana denuntata, de cele mai multe ori dupa ce in prealabil a fost instruit in legatura cu ce subiecte sa abordeze, pentru a surprinde aspecte relevante cauzei, organele de urmarire penala trebuie sa solicite, in prealabil, judecatorului de drepturi si libertati autorizarea activitatii, ceea ce presupune emiterea unui mandat in acest sens, ulterior fiind necesara emiterea unei ordonante in care sa fie mentionate activitatile ce urmeaza a fi desfasurate de catre colaborator.

In acelasi sens este si Decizia nr. 64 din 2 octombrie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1047 din 20 noiembrie 2023, prin care s-a statuat ca 'In procedura prevazuta de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, precum si de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedura penala, sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica este obligatorie in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sa poata folosi dispozitive tehnice de inregistrare, chiar daca exista un mandat de supraveghere tehnica de aceeasi natura emis anterior, aceste dispozitii legale instituind o procedura speciala, derogatorie de la prevederile art. 139 din Codul de procedura penala'.

In paragraful 183 din aceeasi decizie s-a retint ca: 'Pornind de la interpretarea literala a textelor de lege, dispozitiile art. 148 alin. (3) din Codul procedura penala stabilesc neconditionat si fara exceptie ca, in situatia in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, este obligatorie sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea emiterii unui nou mandat de supraveghere tehnica. Or, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa o faca, o conditionare a demersului procurorului de inexistenta unui mandat de supraveghere tehnica obtinut anterior autorizarii folosirii unui investigator sub acoperire sau a unui colaborator echivaland cu o completare a dispozitiilor legale, ceea ce nu este permis organului judiciar'.

De asemenea, Curtea Constitutionala a Romaniei, fiind sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (3) si (10) din Codul de procedura penala, prin Decizia nr. 50 din 4 februarie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 306 din 13 aprilie 2020, a analizat conformitatea acestora cu cadrul constitutional si conventional, iar prin considerentele acesteia a statuat ca pe langa indeplinirea conditiilor prevazute de art. 141 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala, atunci cand procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice in vederea obtinerii de fotografii sau inregistrari video, legiuitorul a impus obligatia de a sesiza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica, 'dispozitiile art. 141 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator'. Parcurgerea acestei proceduri este considerata de catre Curte ca fiind o 'garantie expresa a respectarii conditiilor restrangerii exercitiului dreptului la respectarea vietii private si de familie prevazute de lege si a dreptului la un proces echitabil'.

Contrar celor retinute de catre instanta de fond, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca prin incheierile din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 07.12.2016, 31.01.2017, 03.02.2017 si 23.04.2018, pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti, a fost incuviintata doar supravegherea tehnica constand inclusiv in supravegherea video, audio si prin fotografiere a activitatilor care au legatura cu obiectul cauzei a numitilor Nita Ion, Sovar Constantin Bogdan si Tudorache Daniel (pentru acesta incepand cu incheierea din 10.10.2016), fara a se face referire la folosirea de catre martorul denuntator Sovar Constantin Bogdan a aparaturii pentru a inregistra in mediu ambiental discutiile purtate cu persoana denuntata.

Ulterior, prin ordonantele procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 si 23.05.2018, s-a dispus autorizarea folosirii, in calitate de colaborator cu identitate reala, in dosarul cu nr. 705/P/2016, privind comiterea faptelor de trafic de influenta, a martorului- denuntator Sovar Constantin Bogdan, precum si autorizarea acestuia sa efectueze, printre altele, urmatoarele activitati: sa efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Directia Generala Anticoruptie, fotografii si inregistrari audio- video, cu respectarea stricta a mandatelor de supraveghere emise in cauza, sens in care a fost autorizat colaboratorul sa foloseasca in cadrul activitatilor desfasurate in baza ordonantei, sub orice forma disimulata, mijloace tehnice de fotografiere si inregistrare audio si video.

Desi in cuprinsul ordonantelor s-a mentionat ca va fi sesizat judecatorul de drepturi si libertati pentru incuviintarea martorului colaborator Sovar Constantin Bogdan sa foloseasca dispozitive tehnice puse la dispozitie de catre Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Tehnic pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, procurorul nu a intreprins demersuri in acest sens.

Astfel, constatam ca, pentru efectuarea de inregistrari audio-video de catre colaboratorul cu identitate reala Sovar Constantin Bogdan, nu au fost pronuntate incheieri si nu au fost emise mandate de supraveghere de catre organul judiciar competent functional in acest sens, respectiv de catre judecatorul de drepturi si libertati, fiind astfel nesocotite prevederile art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala.

Or, lipsa mandatului de supraveghere tehnica pentru folosirea de catre colaborator a dispozitivelor tehnice puse la dispozitie de catre Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Tehnic pentru a obtine fotografii si/sau inregistrari audio si video, emis de judecatorul de drepturi si libertati, reprezinta incalcarea unor aspecte de fond, astfel ca probele obtinute prin folosirea de catre martorul denuntator Sovar Constantin Bogdan a dispozitivelor tehnice au fost obtinute prin incalcarea procedurii de autorizare a acestor proceduri speciale.

Astfel, fata de caracterul special al procedurii instituite de dispozitiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala si de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedura penala, aplicabila si colaboratorului, pe de o parte, si in lipsa incheierii si, respectiv, a mandatului de supraveghere emise de judecatorul de drepturi si libertati, care sa legitimeze colaboratorul cu identitate reala Sovar Constantin Bogdan sa foloseasca dispozitive tehnice de inregistrare, pe de alta parte, in raport cu dispozitiile art. 281 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedura penala, retinand incalcarea dispozitiilor art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, incidenta devine sanctiunea nulitatii absolute partiale a ordonantelor procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 si 23.05.2018, doar in ceea ce priveste autorizarea martorului denuntator Sovar Constantin Bogdan sa efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Directia Generala Anticoruptie, fotografii si inregistrari audio si video, dat fiind faptul ca acestea au fost emise de un organ de urmarire penala necompetent functional, competenta exclusiva de a dispune cu privire la folosirea dispozitivelor tehnice de catre colaborator revenindu-i exclusiv judecatorului de drepturi si libertati.

De asemenea, avand in vedere ca nulitatea produce efecte si asupra actelor subsecvente, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 102 alin. (3) si (4) si art. 280 alin. (2) din Codul de procedura penala, vor fi inlaturate probele constand in inregistrarile efectuate de martorul denuntator Sovar Constantin Bogdan fara autorizarea judecatorului de drepturi si libertati si procesele-verbale de redare in forma scrisa a acestor inregistrari, respectiv:

1) procesul-verbal din data de 19.09.2016 de redare a discutiilor ambientale din data de 15.09.2016 – vol. 4, filele 1-18;

2) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 19.09.2016 – vol. 4, filele 19-37;

3) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 21.09.2016 – vol. 4, filele 38-56;

4) procesul-verbal din data de 14.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 10.10.2016 – vol. 4, filele 57-79;

5) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 26.10.2016 – vol. 4, filele 80-92;

6) procesul-verbal din data de 07.11.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 01.11.2016 – vol. 4, filele 115-124;

7) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 27.10.2016 – vol. 4, filele 93-114;

8) procesul-verbal din data de 17.11.2016 de redare a intalnirii din 03.11.2016 – vol. 4, filele 125-146;

9) procesul-verbal din data de 19.01.2017 de redare a discutiilor ambientale purtate la data de 08.12.2016 – vol. 4, filele 147-164;

10) procesul-verbal din data de 26.01.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 14.12.2016 – vol. 4, filele 165-176;

11) procesul-verbal din data de 25.01.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 20.12.2016 – vol. 4, filele 180-192;

12) procesul-verbal din data de 20.01.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 27.12.2016 – vol. 4, filele 193-222;

13) procesul-verbal din data de 07.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 31.01.2017 – vol. 4, filele 226-240;

14) procesul-verbal din data de 09.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 07.02.2017 – vol. 5, filele 1-25;

15) procesul-verbal din data de 22.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 16.02.2017 – vol. 5, filele 26-35;

16) procesul-verbal din data de 24.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 16.02.2017 – vol. 5, filele 43-64;

17) procesul-verbal din data de 27.02.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 17.02.2017 – vol. 5, filele 65-75;

18) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 07.03.2017 – vol. 5, filele 76-81;

19) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 08.03.2017 – vol. 5, filele 82-88;

20) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 16.03.2017 – vol. 5, filele 89-101;

21) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 11.05.2017 – vol. 5, filele 102-122;

22) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 12.05.2017 – vol. 5, filele 123-130;

23) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 17.05.2017 – vol. 5, filele 131-139;

24) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 22.05.2017 – vol. 5, filele 140-149;

25) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discutiilor ambientale din data de 22.05.2017 – vol. 5, filele 150-159;

26) procesul-verbal din data de 14.06.2018 de redare a intalnirii din data de 08.06.2018 – vol. 45, filele 88-106;

27) procesul-verbal din data de 19.06.2018 de redare a intalnirii din data de 19.06.2018– vol. 45, filele 110-113.

III.2. Infractiunea de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, retinuta in sarcina inculpatului Tudorache Daniel

Prin apelul formulat, inculpatul Tudorache Daniel a criticat hotararea atacata sub aspectul gresitei comdamnari pentru infractiunea de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, context in care a solicitat, in principal, sa se dispuna o solutie de achitare intemeiata pe art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, in sensul ca fapta nu exista, iar in subsidiar, sa se pronunte o hotarare de achitare pe fond in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a 2-a din Codul de procedura penala.

Prioritar, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori noteaza ca, in ceea ce priveste data savarsirii infractiunii de trafic de influenta, comisa de autorul Nita Ion si la care au fost comise actele de complicitate de catre inculpatul Tudorache Daniel, aceasta a fost stabilita, cu autoritate de lucru judecat, prin sentinta nr. 251 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, la data de 26 aprilie 2023, in dosarul nr. 455/1/2022, ramasa definitiva prin decizia nr. 80 din 13 noiembrie 2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori.

Astfel, prin sentinta mentionata s-a retinut, cu autoritate de lucru judecat, ca:

'Fapta inculpatului Nita Ion care, in perioada septembrie 2016 – mai 2017, a pretins, in mod repetat, de la martorul Sovar Constantin Bogdan un comision de 10% din valoarea contractului pe care societatea acestuia il avea cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1, avand ca obiect servicii de paza, in schimbul influentei pe care urma sa o exercite asupra functionarilor responsabili din cadrul acestei Directii, influenta pe care urma sa o exercite atat in mod direct, cat si prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucuresti, Tudorache Daniel, pentru a asigura buna desfasurare a contractului, atat sub forma platii la timp a facturilor, cat si sub forma actualizarii tarifelor, primind in baza acestei solicitari suma totala de 105.000 lei in numerar, precum si suma de 8.640 lei sub forma platii unor facturi fiscale fictive emise de societatea Aqua Elyvid, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, prevazute de art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000'.

In raport cu aceste aspecte, in considerarea autoritatii de lucru judecat stabilite in ceea ce priveste data comiterii infractiunii de trafic de influenta, instanta de control judiciar nu poate sa reanalizeze aceleasi aspecte prin raportare la actele de complicitate retinute in sarcina inculpatului Tudorache Daniel, neputand fi modificat momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale, care va fi identic pentru toti participantii la comiterea unei infractiuni, indiferent de momentul efectuarii actului de participatie. In consecinta, avand in vedere dispozitiile art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal, termenul de prescriptie a raspunerii penale in cazul inculpatului Tudorache Daniel pentru comiterea complicitatii la infractiunea de trafic de influenta este de 8 ani si a inceput sa curga in luna mai 2017, nefiind implinit pana in prezent.

De asemenea, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori noteaza ca, avand in vedere argumentele expuse anterior privind legalitatea administrarii probelor, in examinarea criticilor formulate de inculpatul Tudorache Daniel, la stabilirea situatiei de fapt, precum si in examinarea conditiilor ce trebuie indeplinite pentru tragerea la raspundere penala a unei persoane, nu se va tine cont de inregistrarile ambientale efectuate de catre martorul Sovar Constantin Bogdan si nici de procesele-verbale de transcriere a acestor inregistrari.

Totodata, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori retine ca potrivit dispozitiilor art. 103 alin. (1) din Codul de procedura penala, probele nu au valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

Legea procesual-penala nu ierarhizeaza normativ valoarea probelor administrate in procesul penal, solutia data cauzei impunandu-se a fi rezultatul aprecierii concrete, de catre organele judiciare, a ansamblului probator administrat in desfasurarea procesului penal. Este necontestat ca, pentru stabilirea existentei faptei prevazute de legea penala si a vinovatiei unei persoane, o singura proba directa poate fi suficienta, dupa cum este necontestat si faptul ca o singura proba indirecta nu are o forta echivalenta, fiind necesar ca ea sa se coroboreze intotdeauna cu alte elemente probatorii, din care sa rezulte cu certitudine imprejurarile esentiale pentru completa lamurire a cauzei.

Asadar, declaratiile martorului-denuntator urmeaza a fi evaluate in contextul ansamblului probator administrat in cauza, neexistand motive pentru a le fi acordata o pondere mai mare sau una mai redusa.

In ceea ce priveste sustinerile apararii privind lipsa de credibilitate a martorului-denuntator, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori, constata ca aparenta implicare a martorului in activitatea infractionala nu poate constitui motivul determinant si singular al inlaturarii declaratiilor acestuia. Faptul ca martorul-denuntator ar putea fi considerat o persoana interesata in cauza (in raport cu cauza de nepedepsire) nu determina automat caracterul neveridic al declaratiilor acestuia, lipsa sa de sinceritate neputand fi prezumata, ci numai stabilita in concret, in urma examinarii declaratiilor sale in contextul restului probatoriului existent.

Marturiile denuntatorului, in masura in care se coroboreaza cu intregul material probator, urmeaza sa primeasca eficienta juridica in procedura publica si contradictorie, cu respectarea dispozitiilor referitoare la audierea martorilor.

In speta, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori – constata ca probatoriul administrat in toate fazele procesuale, cu exceptia probelor inlaturate, astfel cum va fi analizat in cele ce succed, a confirmat situatia de fapt retinuta prin sentinta, iar declaratiile martorului-denuntator se coroboreaza cu celelalte declaratii date de martori, atat in faza de urmarire penala, cat si in fata primei instante si a instantei de apel.

Astfel, prin actul de sesizare a instantei, referitor la infractiunea de trafic de influenta, sub forma paticipatiei penale a complicitatii, pentru care inculpatul Tudorache Daniel a fost trimis in judecata, s-a retinut in sarcina acestuia ca in datele de 19 septembrie 2016 si 7 februarie 20217, inculpatul Tudorache Daniel, la acel moment primar al Sectorului 1, prin sprijinul acordat martorului Nita Ion, a intarit convingerea martorului Sovar Constantin Bogdan ca martorul Nita Ion este trimisul sau si ca trebuie sa tina legatura cu acesta pentru buna desfasurare a contractului. In acest mod, inculpatul Tudorache Daniel a confirmat caracterul real al influentei martorului Nita Ion, in schimbul acestui ajutor fiind principalul beneficiar al sumelor primite de Nita Ion.

In acest context se retine ca, la sfarsitul anului 2015, societatea Tiger Security Services S.A., societate controlata de catre denuntatorul Sovar Constantin Bogdan, a participat la o licitatie organizata la DGASPC Sector 1. In urma licitatiei, Tiger Security Services S.A. a fost declarata castigatoare si a fost incheiat un acord cadru privind servicii de 'Paza, protectie si interventie rapida' inregistrat la DGASPC Sector 1 sub nr. 60707/29.12.2015 (vol. 19, f. 1-2). Potrivit art. 2 din contract, ce a fost incheiat pentru o perioada de 48 de luni, cele doua parti se obligau, ca in baza contractelor subsecvente incheiate intre parti, sa presteze, respectiv sa achizitioneze, servicii de 'Paza, protectie si interventie rapida' la obiectivele din subordinea DGSAPC Sector 1. Intre firma Tiger Security Services S.A. si DGASPC Sector 1 au fost incheiate mai multe contracte de prestari servicii subsecvente care au acoperit perioada 29 decembrie 2015 – 30 septembrie 2016 dupa cum urmeaza: contract de prestari servicii subsecvent 1 inregistrat sub nr. 60708/29.12.2015, contract de prestari servicii subsecvent 2 inregistrat sub nr. 4770/29.01.2016, contract de prestari servicii subsecvent 3 inregistrat sub nr. 10583/29.02.2016, contract de prestari servicii subsecvent 4 inregistrat sub nr. 32556/30.06.2016 (vol. 19 – f. 3-34).

Martorul-denuntator Sovar Constantin Bogdan a aratat ca la sfarsitul lunii august 2016, in timp ce se afla la DGASPC, in cadrul unei discutii purtate cu directorul general – Danut Ioan Fleaca si cu seful Serviciului Achizitii Publice – Mihaela Briciu, a fost intrebat daca stie cine este nasul primarului Tudorache Daniel de la Sectorul 1 (declaratie de martor din data de 12.09.2016 – vol. 20, f. 1-7). Cei doi i-au spus ca, urmare a unor discutii purtate cu primarul Tudorache Daniel, acesta ar fi afirmat ca 'in legatura cu serviciile de paza se va ocupa nasul sau'.

In data de 1 septembrie 2016, martorul Sovar Constantin Bogdan a fost sunat de un cunoscut care i-a cerut sa se vada urgent. In timpul acestei intalniri, la un moment dat a aparut numitul Nita Ion, pe care martorul il cunostea de mai mult timp ca fiind patronul unei firme de paza. Acesta i-a spus martorului ca stie despre un contract pentru servicii de paza incheiat in Sectorul 1 al municipiului Bucuresti, unde mai sunt incheiate si contractele pentru paza scolilor, ADP si paza pietelor si a mai sustinut ca pentru aceste obiective trebuie sa stabileasca cine va continua sa presteze servicii de paza. A mai afirmat ca este nasul primarului de la acel moment al Primariei sectorului 1, spunandu-i martorului ca 'noi facem cartile acolo, stii ca primarul este nasul, de aceea vorbesti cu mine, iar cu mine trebuie sa vorbesti tot', dandu-i astfel de inteles ca ar avea influenta asupra acestuia. In acest context, martorul Nita Ion l-a intrebat pe denuntator daca ar vrea sa mai ramana in continuare sa presteze servicii la D.G.A.S.P.C. Sector 1, precizandu-i ca actualul director, Danut Ioan Fleaca, va pleca, iar in locul acestuia va veni o prietena.

Martorul Sovar Constantin Bogdan i-a spus martorului Nita Ion ca intentioneaza ca pe viitor sa continue contractul pe care il are si l-a intrebat ce trebuie sa faca. In replica, martorul Nita Ion i-a aratat prin semne (aratandu-i o data cele 10 degete de la ambele maini si apoi 5 degete de la o mana) si i-a spus, in soapta, pe un ton redus, ca trebuie sa dea 15. Realizand ca martorul Nita Ion se refera la un procent de 15 % si pentru a fi sigur de solicitare, martorul Sovar Constantin Bogdan l-a intrebat ce inseamna 15. Martorul Nita Ion a tastat pe telefon 15%, precizand ca ar reprezenta 15 % din contract, in fiecare luna, respectiv procentul ce ar trebui sa fie remis din platile pentru prestarile de servicii efectuate de catre firma de paza in baza contractului.

Martorul Sovar Constantin Bogdan i-a spus martorului Nita Ion ca procentul pretins este cam mare si, in consecinta, inculpatul a propus un procent mai mic, de 10%. Martorul Sovar Constantin Bogdan a refuzat sa ii remita martorului Nita Ion procentul pretins de acesta, urmand sa se mai gandeasca si sa se intalneasca ulterior pentru a discuta despre aceste aspecte.

Dupa sesizarea organelor judiciare, martorul Sovar Constantin Bogdan a fost autorizat sa efectueze o serie de activitati in calitate de colaborator (vol. 20, f. 121-186).

De asemenea, ulterior, cu incuviintarea judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalul Bucuresti (vol. 2 si 3), au avut loc mai multe intalniri intre martorul Sovar Constantin Bogdan (autorizat in calitate de colaborator) si martorul Nita Ion, precum si intre martorul Sovar Constantin Bogdan si martorii Fleaca Danut Ioan si Briciu Mihaela, ambii din cadrul DGASPC Sector 1.

Potrivit declaratiilor martorului denuntator Sovar Constantin Bogdan, martorul Nita Ion, la intalnirile dintre acestia, a reiterat solicitarile de comision, aratand ca actioneaza in numele primarului Tudorache Daniel, iar ca urmare a platii sumelor de bani solicitate, martorul Nita Ion a promis ca, atat el, cat si primarul, vor asigura buna derulare a contractelor de paza incheiate de societatea controlata de colaborator si DGASPC Sector 1.

Ca urmare a acestor solicitari din partea martorului Nita Ion, martorul colaborator Sovar Bogdan Constantin i-a remis acestuia, in mai multe randuri, diferite sume de bani (in cuantum total de 105.000 lei), sume de bani provenite din fondurile Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.

Martorul Nita Ion, ca masura de precautie, i-a solicitat martorului Sovar Constantin Bogdan sa incheie un contract fictiv intre societatea detinuta de martor si societatea Aqua Elyvid SRL, societate controlata de inculpat, care sa aiba ca obiect prestarea de catre cea din urma societate a unor servicii de vidanjare, cu scopul de fi justificate contactele sau intalnirile intre cei doi. In urma incheierii acestui contract, a fost remisa martorului Nita Ion, sub forma platii unor facturi fiscale emise de societatea Aqua Elyvid SRL, suma de 8.640 lei cu titlu de pret al traficarii influentei.

Pentru a-l asigura pe martor ca vorbeste in numele primarului, martorul Nita Ion l-a condus pe Sovar Constantin Bogdan in doua randuri la biroul primarului Sectorului 1, inculpatul Tudorache Daniel, context in care acesta din urma a intarit convingerea martorului denuntator ca are cunostinta de comisionul pe care martorul denuntator Sovar Constantin Bogdan trebuie sa il plateasca din banii incasati in baza contractului de prestari servicii incheiat de firma detinuta de acesta cu DGASPC Sector 1, pentru buna derulare si pentru o eventuala majorare a valorii contractului prin majorarea tarifului pe ora sau suplimentarea posturilor.

Aceasta situatie de fapt este dovedita, fara putinta de tagada, prin probele administrate in cauza, respectiv inscisurile privind incheierea contractelor de prestari servicii, contractul de vidanjare nr. 1713 din 06.10.2016, facturi fiscale, cereri de majorare a tarifului si de suplimentare a posturilor, analiza conturilor bancare ale inculpatului Tudorache Daniel, sentinta nr. 251 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, la data de 26 aprilie 2023, in dosarul nr. 455/1/2022, ramasa definitiva prin decizia nr. 80 din 13 noiembrie 2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori, prin care s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat savarsirea de catre martorul Nita Ion a infractiunii de trafic de influenta in perioada septembrie 2016 – mai 2017, precum si de declaratiile inculpatului Tudorache Daniel si ale martorilor Nita Ion (inclusiv cele date in calitate de inculpat), Sovar Constantin Bogdan, Briciu Mihaela si Fleaca Danut Ioan.

Astfel, prin declaratia din data de 15 septembrie 2016, data in cursul urmaririi penale, martorul Sovar Constantin Bogdan a relatat discutia pe care a purtat-o cu martorul Nita Ion la intalnirea din data de 14 septembrie 2016, mentionand: 'In jurul orelor 10.30-11.00, am discutat din nou la telefon cu Nita Ion, acesta dandu-mi indicatii cu privire la locul unde ar putea sa se vada cu mine, respectiv la o benzinarie Mol din Bucurestii Noi, pe strada Calea Grivitei la intersectia cu Bulevardul 1 Mai. L-am asteptat cateva minute si, dupa ce a venit, Nita Ion mi-a spus ca mergem la autoturismul sau, pentru a lasa telefoanele, ca sa putem vorbi, eu realizand, de asemenea, ca se fereste de alte persoane.

La invitatia lui Nita, am mers pe jos, pe o strada laterala, timp in care am purtat diferite discutii.

La intalnirea la care am facut referire in denunt si in declaratia de martor anterioara, Nita Ion mi-a dat de inteles ca si un procent de 10% i-ar conveni sa ii remit, pentru a ma sprijini in contractul / contractele pe care firma Tiger Security Services SA le are cu DGASPC sector 1 Bucuresti.

Cu aceasta ocazie, Nita Ion a facut din nou referire la procentul solicitat anterior, eu realizand ca acesta ar vrea sa ii remit un procent de 10% din valoarea facturii lunare din pretul total, care include TVA, pentru serviciile facturate de catre Tiger pentru DGASPC sectorul 1 Bucuresti.

Mi-a spus ca intentioneaza sa imi dea toate contractele pe sectorul 1 Bucuresti, referindu-se la contractele de paza, asigurandu-ma ca el va vorbi cu primarul si cu ceilalti factori de decizie din cadrul sectorului 1 Bucuresti.

Mi-a mai spus faptul ca as putea incasa, in urma acestor contracte, circa 20 de miliarde lei vechi lunar.

In discutiile pe care le-am mai avut cu el, mi-a spus ca la un moment dat o sa imi dea si o garantie, in sensul ca primarul (finul sau, Tudorache), dupa ce va discuta Nita cu el, va lua legatura cu directorul DGASPC, care imi va confirma ca 'nasul' (adica Nita Ion) se ocupa de contractele cu paza.

Nita Ion a mai afirmat ca este posibil ca directorul DGASPC sector 1 Bucuresti sa fie schimbat din functie, cu o persoana pe care eu o stiu, pe nume Simian Cosmina, actualmente fiind directoarea la DGAS Bucuresti. (...)

Nita Ion mi-a spus ca el are o firma de salubrizare-vidanjare si, pentru a masca relatia dintre noi, este bine sa incheiem un contract comercial fictiv, si astfel sa avem o justificare din punct de vedere comercial a intalnirilor si discutiilor noastre, in cazul in care am fi vazuti impreuna.

Spre sfarsitul intalnirii, mi-a prezentat o persoana de sex feminin, despre care am inteles ca s-ar numi Dumitrescu Mariana, cu privire la care a afirmat ca ar fi fiica lui si cu ea ar trebui sa inchei acest contract comercial fictiv.

Mai arat ca Nita Ion mi-a spus ca, atunci cand o sa ii remit sumele de bani, sa i le dau cum vreau eu, in plic, pe care sa il duc la magazinul lui din Jilava sau sa ii remit sotiei acestuia, la ea la cabinet.

Tot el, mi-a atras atentia ca am cel mai bun pret din sectorul 1, dandu-mi de inteles ca as avea de unde sa ii dau procentul de 10% pretins.

Din discutiile anterioare purtate cu Nita, am inteles ca el ar sti ca eu as avea de incasat circa 200.000 de lei din contract si ar urma sa ii remit acestuia, in perioada imediat urmatoare, 20.000 de lei.

De asemenea, din toate discutiile pe care le-am purtat cu Nita, am inteles ca acesta ar fi renuntat la toate afacerile sale, pentru a-1 sprijini pe primarul sectorului 1 Bucuresti si pentru a fi un 'paravan', un intermediar al colectarii spagilor pretinse de el in numele primarului'.

Prin declaratia din data de 19 septembrie 2016, data in cursul urmaririi penale, martorul Sovar Constantin Bogdan a relatat discutia pe care a purtat-o cu martorul Nita Ion si cu inculpatul Tudorache Daniel la intalnirea din data de 19 septembrie 2016, mentionand: 'In dimineata zilei de 19 septembrie 2016, am fost sunat pe telefonul mobil de numitul Nita Ion.Intrucat nu i-am raspuns la telefon acesta mi-a dat mesaj pe aplicatia whatsapp si mi-a spus ca trebuie sa ma vad urgent cu el. Astfel, in jurul orelor 13.00-13.30 m-am deplasat in apropierea Spitalului Sf. Maria, pe Bulevardul Banu Manta si am asteptat in masina. La un moment dat a venit la mine Nita Ion care s-a urcat in masina mea si mi-a spus ca o sa mergem la sefu, eu intelegand ca ma va duce la Daniel Tudorache, primar al Primariei Sectorului 1.

In continuare am ascultat indicatiile lui Nita Ion care mi-a spus sa parchez in fata primariei. Pe drum mi-a spus ca intrucat eu am vrut o confirmare o sa mergem la primar care o sa-mi confirme ca el este persoana de contact si cu el trebuie sa tin legatura.

Am intrat in sediul Primariei Sectorului 1 si in continuare am mers la biroul primarului. In incinta biroului l-am gasit pe Daniel Tudorache care a pus mana pe Nita Ion si mi-a spus ca el este omul, confirmandu-mi astfel ca Nita Ion ar vorbi in numele lui si ca ar cunoaste de sumele de bani pretinse de Nita Ion.

I-am dat cartea de vizita lui Daniel Tudorache si dupa ce a vazut numele firmei m-a intrebat daca Tiger Security are legatura cu Mihali, Nita Ion raspunzand ca nu am nicio legatura si ca e alta firma.

In lift Nita Ion m-a intrebat daca eu sunt convins acum ca vorbeste in numele primarului, eu cerandu-i in continuare sa-l anunte pe directorul DGASPC pe nume Fleaca de faptul ca eu pot modifica valoarea facturilor punand posturi in plus.

Nita Ion mi-a spus ca nu o sa vorbeasca cu el, ca nu se da pe mana angajatilor, spunandu-mi ca luna aceasta, parca pe 25 va fi schimbat. Tot Nita mi-a spus ca daca Fleaca imi va creea probleme sa-1 trimit la primar, atragandu-mi atentia sa nu dau nume.

Dupa aceasta intrevedere scurta am mers impreuna cu Nita Ion la un bar situat in apropierea Primariei Sectorului 1. Asa cum am sesizat si in incinta primariei si la bar era un cunoscut al locului. Si-a lasat telefonul mobil in spatele barului si s-a salutat cu mai multe persoane.

In continuare ne-am asezat la o masa din incinta barului si am inceput sa discutam. Printre altele Nita Ion mi-a spus ca trebuie sa ne intalnim la parcul Carol, lasam telefoanele in masini si apoi mergem la un restaurant unde putem servi masa si in acest context sa-i remit suma de 20.000 lei, reprezentand procentul din valoarea facturilor pentru luna august.

Mi-a mai spus ca poate sa-mi faciliteze obtinerea contractului pentru serviciile de paza cu R.A.R., el fiind intr-o relatie apropiata cu George, directorul acestei institutii, persoana pe care eu nu o cunosc.

A ramas sa pastram in continuare legatura iar pana joi cel tarziu sa fac intr-un fel sa-i remit o suma mai mare de 20.000 lei ca sa vada primarul ca am bunavointa.

Dupa ce ne-am despartit la cca 20 de minute, Nita Ion m-a sunat si mi-a spus codificat ca ar fi bine sa iau legatura cu Mariana Dumitrescu si sa ma intalnescu cu ea pentru a incheia si un contract paravan, fictiv, pentru vidanjare.

I-am spus ca am datele de contact ale doamnei si o sa o contactez.

Eu am inteles ca as putea sa-i remit sumele de bani pretinse si prin intermediul doamnei Mariana Dumitrescu.

Eu am inteles din discutiile purtate cu Nita Ion ca ar trebui sa-i remit procentul solicitat de 10% din valoarea facturilor cu TVA, pentru a nu-mi fi reziliat contractul legat de serviciile de paza, valabil pentru o perioada de inca 3 ani, el garantandu-mi ca nu se atinge nimeni de acest contract, deoarece el poate interveni pe langa primar si ceilalti functionari pentru a pastra contractul'.

Prin declaratia din data de 23 septembrie 2016, data in cursul urmaririi penale, martorul Sovar Constantin Bogdan a relatat discutia pe care a purtat-o cu martorul Nita Ion la intalnirea din data de 21 septembrie 2016, mentionand: 'In cursul zilei de 21.09.2016 (...). Doamna Mariana a venit la sediul firmei mele si eu am crezut ca aceasta a venit sa ia si suma de 20.000 lei pretinsa de Nita Ion cu titlu de comision pentru luna august 2016, suma ce ar reprezenta un comision de 10% din suma de bani platita lunar de catre DGASPC pentru contractul de paza.

Am discutat cu aceasta persoana cateva minute si am intentionat sa-i dai ei suma de 20.000 lei pentru Nita. Aceasta persoana a refuzat sa ia banii si mi-a spus ca nu stie despre ce este vorba.

Mariana stia doar faptul ca urma sa incheie un contract fictiv cu firma mea prin care eu sa-i dau niste bani lui Nita Ion, lunar.

L-a sunat de pe telefonul ei pe Nita Ion si acesta mi-a spus ca trebuie sa ma vad cu el in zona Sincai din Bucuresti pentru a discuta.

Am mers pe o strada indicata de Nita Ion si m-am intalnit cu acesta. Nita mi-a spus ca nu se da pe mana niciunui angajat dupa ce eu i-am spus ca angajata sa Mariana nu a vrut sa ia suma de 20.000 lei.

Am sesizat ca Nita Ion este foarte prudent vorbind cu mine in mod repetat in soapta si pe un ton foarte redus.

Mi-a indicat sa merg cu el pe jos pe una dintre strazi, timp in care m-a intrebat ce contracte vreau sa mai am cu primaria, enumerandu-mi mai multe institutii din subordinea acesteia printre care Centru de recrutare, DITL si cred ca s-a mai referit la centrul privind inspectia in constructii. Tot cu aceasta ocazie mi-a zis si de Caraiman, aceasta fiind o institutie din subordinea Primariei Sector 1 cu care eu am contract pentru servicii de paza de la infiintarea acesteia.

M-a intrebat daca sunt interesat sa inchei contractul pentru paza scolilor care ar avea o valoare de cca. 3.000.000 lei lunar (30 de miliarde vechi). Eu i- am spus ca as fi interesat si l-am intrebat care ar fi conditiile. Nita Ion mi-a spus ca ar trebui sa-i remit lui un procent de aproximativ 15% din valoarea incasarilor lunare pentru aceste contract, precizand totodata ca ar trebui sa-i remit lunar o suma mai mare de 300.000 lei.

Nita mi-a mai precizat si valoarea tarifului practicat / ora, de aproximativ 13-14 lei / ora pentru fiecare post in parte. L-am intrebat cum as putea sa scot din firma sumele de bani si Nita mi-a spus ca este treaba mea, aratandu-mi prin gesturi ca lui trebuie sa-i dau cash.

A ramas sa ma intalnesc cu el peste aproximativ o saptamana.

Aproape de finalul discutiei, Nita a mers impreuna cu mine la masina mea si m-a intrebat unde am pus banii. Eu i-am spus ca in torpedoul masinii. Arat ca anterior eu pusesem suma de 20.000 lei in torpedoul masinii.

Nita Ion s-a urcat in masina si a luat din torpedou suma de 20.000 lei. Mi- a spus ca urmeaza sa inchei cu Mariana Dumitrescu un contract de aproximativ 500 euro plus TVA, acesta spunandu-mi ca acesti bani o sa-i scad din comision.

La aceasta discutie eu am inteles ca Nita Ion ar fi spus cand vorbea de suma contractului ce ar urma sa-1 inchei faptul ca ar trebui sa-i remit un procent de 15%'.

Prin declaratia din data de 4 noiembrie 2016, data in cursul urmaririi penale, martorul Sovar Constantin Bogdan a relatat mai multe discutii purtate cu martorul Nita Ion si martora Briciu Mihaela, mentionand: 'Pe data de 03.10.2016 am primit pe email de la Dumitrescu Mariana un draft de contract cu SC Aqua Elyvid.

In ziua de 10 octombrie 2016, m-am intalnit pe terasa unui restaurant din municipiul Bucuresti – Parcul Carol, sectorul 4, cu Nita Ion.

Am stat putin in restaurant, dupa care am plecat pe o strada, pe jos, cu Nita si am purtat mai multe discutii. (...)

Eu i-am mai spus ca, in conjunctura actuala, nu pot sa ii remit 15%, intrucat ar reprezenta o suma mare, si ca o sa ii remit tot 10% si sa ramana acelasi procent.

Pe Briciu Mihaela eu o cunosc de mai mult timp si stiam ca in prezent ocupa functia de sef Serviciu Achizitii Publice din cadrul D.G.A.S.P.C. Sector 1.

Am mai discutat cu Nita despre propunerile sale facute anterior, de a incheia in mod fictiv un contract de prestari de servicii, de vidanjare. Nita Ion mi-a relatat faptul ca persoana pe care o cunoscusem anterior, si care se numeste Dumitrescu Mariana, ar fi fost desemnata primar la Primaria Jilava.

Tot cu aceasta ocazie, i-am dat lui Nita Ion un contract incheiat intre societatea la care sunt director, SC Tiger Security Services SA si SC Aqua Elyvid SRL, pe care acesta 1-a semnat, insa nu a avut stampila la el si i l-am lasat acestuia. Acest contract a fost incheiat fictiv, ca urmare a indicatiilor primite de la Nita Ion, prestarile de serviciu urmand a nu fi efectuate in realitate, dar a fost una dintre modalitatile de a-i da o parte din comision lui Nita Ion.

Pe data de 24.10.2016, am primit mai multe mesaje in dispeceratul firmei, prin care eram anuntat ca trebuie sa ajung urgent la DGASPC sectorul 1 Bucuresti la Departamentul Achizitii, astfel ca, in cursul zilei respective, am mers la aceasta institutie, pentru a vedea despre ce este vorba si a clarifica situatia. Am luat legatura cu doamna Briciu Mihaela si aceasta mi-a relatat ca a fost vizitata de Nita Ion, care i-a propus sa mareasca tariful pentru serviciile de paza, efectuate de catre firma mea, si alte afaceri propuse de catre acesta. Mi-a spus ca a fost la primarul Tudorache Daniel si i-a spus de faptul ca Nita Ion a vizitat-o si despre solicitarile acestuia, Briciu Mihaela precizandu-i primarului ca nu va da curs acestor solicitari.

Briciu a mai precizat ca Tudorache Daniel s-a comportat initial ca si cum nu ar fi stiut nimic despre aceste solicitari, dar i-a spus, pe un ton ridicat, ca doreste 'sa scape' de firmele PNL-ului din sector si ca ea trebuie sa il ajute sa scape de aceste firme.

Cu aceeasi ocazie, Briciu Mihaela a fost intrebata de primarul Tudorache Daniel daca are probleme cu firma Tiger, intrucat el ar fi aflat ca directorul DGASPC si ea ar fi 'suparati' pe firma Tiger. In continuare, a precizat ca, a doua zi, s-a intors Nita Ion, reprosandu-i ca s-a dus la primarul Tudorache, sa il 'parasca', solicitandu-i, de aceasta data, sa gaseasca o formula prin care sa mareasca numarul de posturi de paza, in mod fictiv, servicii pe care firma sa nu le efectueze, fiind, si de aceasta data, refuzat de doamna Briciu, care i-a explicat ca, procedural, nu are posibilitatea legala de a face acest lucru si, chiar daca ar avea aceasta posibilitate, nu ar face-o.

Din discutia pe care am avut-o cu Briciu Mihaela in acea zi, am inteles ca ea a crezut, initial, faptul ca Nita Ion a mers la ea, intrucat l-as fi trimis eu, dar ulterior si-a dat seama ca, de fapt, eu nu aveam nicio implicatie.

In ziua de 26 octombrie 2016, am trecut din nou pe la DGASPC si m-am intalnit cu Briciu Mihaela, care mi-a povestit din nou despre intalnirile cu Nita, repetandu-mi ca a trecut Nita Ion pe la ea si i-a propus sa faca niste lucruri ilegale, in sensul ca ar fi vrut sa o determine pe ea sa incheie un contract fictiv de prestari servicii (vidanjare, curatare) cu o firma a sa, lucru pe care ea nu l-a acceptat, refuzandu-l.

In cadrul unei alte intalniri avute cu Nita, Briciu mi-a spus ca acesta i-a propus sa suplimenteze numarul posturilor de paza. Tot Briciu Mihaela mi-a spus ca a fost sunata, cu o zi inainte, in cursul zilei de luni, respectiv pe 17.10.2016, de catre primarul Tudorache Daniel, care i-a spus ca va fi vizitata de cineva la birou. In ziua urmatoare, spre sfarsitul programului, in birou la ea s-a prezentat Nita.

In ziua urmatoare, respectiv la data de 27 octombrie 2016, m-am intalnit cu Nita Ion, in incinta restaurantului din Hotelul World Trade Gallery din Bucuresti.

Acesta mi-a spus ca a fost si a discutat 'cu doamna', eu intelegand ca a fost si a discutat cu doamna Briciu Mihaela, despre marirea numarului de posturi de paza din cele 24 de centre in care firma Tiger Security Services SA presteaza servicii.

Mi-a spus sa merg la toate punctele de paza, sa discut cu sefii de centre si sa-mi faca ei o adresa din care ar rezulta necesitatea suplimentarii numarului de posturi de paza si ca mi s-a marit tariful pentru serviciile prestate.

Pe data de 17.10.2016, firma Aqua Elyvid SRL a emis catre Tiger Security Services SA factura fiscala nr. 00815, pentru servicii de intretinere, document emis in baza contractului 1713 din 06.10.2016.

Aceste documente, impreuna cu un proces-verbal de receptie a lucrarii, au fost trimise de catre Nita Ion la sediul firmei Tiger Security Services SA, prin intermediul unei persoane pe care nu o cunosc. In baza acestei facturi, eu am achitat suma de 2.880 de lei, conform ordinului de plata din data de 26.10.2016, pe care ulterior i l-am dat in copie, lui Nita Ion, la intalnirea de la restaurant.

L-am intrebat pe Nita Ion unde sa ma duc cu solicitarile pentru majorarea numarului de posturi, iar el mi-a spus sa merg la el si sa discut totul cu el. (...)

Dupa aceste discutii, a ramas sa ne intalnim in zilele urmatoare, eu dandu- i de inteles ca suma de bani reprezentand comisionul pretins de catre el pentru luna octombrie 2016, din contractele de paza incheiate cu DGASPC sector 1, i-l voi remite ulterior.

In data de 01.11.2016, am mers la DGASPC, unde m-am intalnit cu doamna Briciu Mihaela. Aceasta mi-a povestit din nou despre intalnirile cu Nita si chiar mi-a aratat un bilet pe care erau trecute numele firmei lui Nita, respectiv SC Aqua Elyvid SRL, un numar de telefon si suma de 30.000 de lei.

Doamna Briciu mi-a spus ca Nita Ion i-a solicitat acesteia sa incheie, intre DGASPC si firma sa, un contract prin atribuire directa pentru servicii de vidanjare, servicii care, oricum, nu erau necesare DGASPC sector 1 Bucuresti, contract fictiv, prin care urmarea 'sa scoata doar niste bani', iar ea 1-a refuzat categoric.

A ramas sa ma mai intalnesc cu doamna Briciu Mihaela si sa ne tinem reciproc la curent cu evolutia ulterioara a lucrurilor.

In ziua de 03.11.2016, in jurul orelor 12.00-12.30, m-am intalnit cu Nita Ion, in fata Hotelului Phoenicia din Bucuresti, loc indicat de catre acesta. M- am intalnit cu el in apropierea autoturismului meu, ocazie cu care i-am spus ca i-am adus 35.000 de lei si i-am amintit faptul ca anterior ii dadusem 20.000 de lei, el a aprobat si mi-a spus ca suntem 'la zi'. Tot cu aceasta ocazie, Nita Ion mi-a propus sa inchid firma de paza si sa fac o noua firma, in Bulgaria, pentru amenajari spatii verzi, el spunand ca am putea face lucrari de aproximativ 140.000.000 de euro anual.

Apoi, Nita Ion s-a urcat la mine in masina si am continuat sa ne deplasam catre zona Stefan cel Mare. In autovehicul, m-a intrebat unde sunt banii, iar eu i-am aratat ca sunt in torpedoul masinii, unde ii lasasem. Nita Ion a deschis torpedoul, a scotocit prin el, a luat suma de 35.000 de lei, compusa din 175 de bancnote in cupiura de 200 de lei, si mi-a solicitat un elastic pentru a-i strange, dupa care i-a bagat intr-unui din buzunarele interioare de la haina cu care era imbracat.

In timpul deplasarii, m-a intrebat, in soapta, daca i-am dat 35.000 de lei, iar eu i-am raspuns afirmativ.

In discutia purtata in masina, acesta mi-a confirmat ca primarul Tudorache si-a gasit oameni pentru toate posturile si ca lucrurile merg bine, in directia dorita de el. Nita mi-a spus ca Dumitrescu Mariana este primar al comunei Jilava si ca ar trebui sa mergem intr-o seara, la ea acasa, pentru a discuta cu ea legat de incheierea unui contract de paza, iar eu i-am spus ca nu voi merge fara el si a ramas sa ne mai auzim ulterior'.

Prin declaratia din data de 1 februarie 2017, data in cursul urmaririi penale, martorul Sovar Constantin Bogdan a relatat mai multe discutii purtate cu martorul Nita Ion, mentionand: 'Pe data de 27 decembrie 2016 m-am intalnit cu Nita Ion pe raza Mun. Bucuresti si i-am remis acestuia suma de 25.000 lei, suma de bani pe care a luat-o din torpedoul masinii mele.

In cursul zilei de 31.01.2017 m-am intalnit cu Nita Ion in incinta restaurantul Museum situat pe raza sectorului 1.

Nita m-a intrebat cum mai stau cu incasarile si daca mai am nevoie de confirmare din partea primarului.

Mi-a atras atentia ca eu trebuie sa-i dau cat mai repede suma de bani pretinsa de el pentru lunile noiembrie si decembrie 2016. La intalnirile anterioare Nita Ion mi-a spus sa fac adrese prin care sa se suplimenteze numarul de posturi pentru obiectivele pe care eu le am pe raza sectorului 1.

Cu aceasta ocazie eu i-am aratat doua adrese pe care le-am facut una catre DGASPC si una catre Complexul Caraiman. Nita a zis sa merg eu si sa le depun cu numar de inregistrare iar dupa aceea sa fac o copie de pe aceste acte si el va merge cu mine la sefu, eu intelegand ca voi merge impreuna cu el la primarul Tudorache Daniel.

Mi-a spus ca trebuie sa rezolvam cu banii restanta pe luna noiembrie 2016 si el ii va spue primarului ca suntem la zi cu platile si mai avem doar o luna.

Mi-a mai relatat faptul ca stie de faptul ca eu m-am inscris la o noua licitatie pentru paza obiective in sectorul 1, dandu-mi de inteles ca aceasta licitatie va fi castigata de asocierea firmelor Akyle, Magic Security si Blue Corp Security.

Mi-a mai spus ca si acestia cotizeaza cu un procent de cea 15%, eu intelegand ca acest comision ar ajunge la primarul Tudorache.

In perioada urmatoare, luni sau marti, respectiv pe data de 6 sau 7 februarie 2017 urmeaza sa-i mai remit lui Nita Ion o noua suma de bani. Asa cum a spus la aceasta intalnire Nita Ion ar trebui sa ma duca la primarul Tudorache Dan pentru ca acesta sa-mi dea confirmarea ca Nita Ion este persoana sa de incredere si ca lucrurile sunt asa cum mi le transmite el'.

Prin declaratia din data de 9 februarie 2017, data in cursul urmaririi penale, martorul Sovar Constantin Bogdan a relatat discutia pe care a purtat-o cu inculpatii Nita Ion si Tudorache Daniel la intalnirea din data de 7 februarie 2017, mentionand: 'In ziua de 07.02.2017 asa cum stabilisem cu Nita Ion am luat legatura cu el si in jurul orelor 13.00 am mers la Primaria Sectorului 1, loc indicat de el. Anterior, Nita Ion mi-a spus ca v-a merge impreuna cu mine la primarul Tudorache Daniel pentru ca acesta sa-mi confirme ca Nita Ion este in continuare omul de incredere al lui si va trebui ca eu in continuare sa tin legatura cu el si lui sa-i dau comisionul stabilit. (…)

Dupa ce am intrat si l-am salutat pe Tudorache Daniel dupa care el imeadiat mi-a zis pe un ton imperativ: ' Da ti-am zis odata, sa tii cu el.... sa beti cafelele'. Eu am sesizat ca Tudorache s-a iritat putin ca am venit din nou la el, avand in vedere ca la intalnirea anterioara mi-a spus sa tin legatura cu Nita Ion.

Asa cum am inteles si la intalnirea anterioara de la primarul Tudorache Daniel, mi-a transmis si de aceasta data indirect, sa discut cu Nita Ion de sumele de bani pe care eu sa i le remit si de contracte.

Eu i-am aratat si adresele pe care le-am facut la DGASPC SI si Complexul Multifunctional Caraiman, adrese pe care eu le-am intocmit la insistentele lui Nita Ion pentru a mari fictiv numarul de posturi de paza si implicit valoarea contractului pentru a avea de unde sa platesc un comision mai mare.

Tudorache m-a intrebat daca am discutat cu Fleaca de marirea numarului de posturi iar eu i-am spus ca nu si la un moment in discutie a intervenit si Nita Ion care i-a spus ca au fost unele probleme, incercand sa ii explice si sa motiveze suplimentarea posturilor.

Tudorache a mai zis ca o sa discute el cu Fleaca, persoana care in momentul de fata este director la D.G.A.S.P.C. Sector 1.

Am sesizat ca in discutia purtata cu mine Tudorache a fost rezervat incercand sa se eschiveze sa sa-1 lase pe Nita si a incercat ca dialogul cu mine sa fie foarte scurt iar atunci cand am incercat sa ma apropii de el mi-a facut semn cu mana sa stau la distanta.

La plecare i-am spus primarul ca eu cred ca s-a convins ca suntem seriosi, referindu-ma la faptul ca am remis banii lui Nita asa cum acesta mi i-a solicitat iar el a miscat capul in sens afirmativ si a zis si da pe un ton mai redus.

Nita mi-a spus sa-1 astept iar eu am coborat cu liftul si l-am asteptat pe holul de la intrarea in primarie.

La cca. 10-15 minute a coborat si Nita Ion insotit de barbatul care a asistat la discutia mea cu primarul. Cu privire la acest barbat eu am realizat ca este apropiat al sau deoarece i-a dat cheia de la masina lui sa o conduca si i-a spus ca se vor intalni la restaurantul IRISA. Dupa aceea Nita Ion a mers in autoturismul meu si s-a urcat pe scaunul din partea dreapta. Mi-a tot repetat pe drumul catre masina si in masina daca mai vreau alte confirmari, referindu-se la faptul ca el mi-a demonstrat ca in continuare este omul lui Tudorache Daniel.

Din torpedoul autoturismului meu a luat suma de 25.000 lei pe care i-a legat cu un elastic si i-a bagat in buzunarul interior de pe partea dreapta a hainei cu care era imbracat. Nita Ion mi-a atras atentia ca primarul Tudorache s-a cam suparat deoarece eu am mai vrut confirmari si a intrebat de comisionul pe care eu ar fi trebuit sa-1 dau pentru luna decembrie 2016, spunandu-mi ca in cursul saptamanii urmatoare sa-i remit suma de bani aferenta lunii decembrie 2016'.

Prin declaratia data in fata instantei de fond in data de 8.03.2023, martorul Sovar Constantin Bogdan a mentinut in totalitate declaratiile date in cursul urmaririi penale.

Declaratiile acestuia se coroboreaza, atat cu declaratiile martorilor Briciu Mihaela si Fleaca Danut Ioan, cat si cu declaratiile martorului Nita Ion, iar sub unele aspecte, inclusiv cu declaratiile inculpatului Tudorache Daniel.

Astfel, martora Briciu Mihaela, prin declaratia data in data de 9 noiembrie 2021, in cursul urmaririi penale, mentinuta in fata instantei de fond prin declaratia din data de 8 martie 2024, a confirmat afirmatiile martorului Sovar Constantin Bogdan referitoare la interventia martorului Nita Ion, precum si interventia inculpatului Tudorache Daniel, cu privire la primirea martorului Nita Ion sa discute despre suplimentarea numarului de posturi de paza, mentionand urmatoarle: '(...) Nu imi aduc aminte daca domnul Nita Ion a vorbit cu mine despre aceste servicii de paza. A existat o solicitare de crestere a numarului de posturi, din partea firmei Se Tiger Security Sistem, dar nu pot sa va spun in ce an sau in ce data, dar nu s-a concretizat. I s-a raspuns operatorului economic ca necesitatea ii revine autoritatii contractante, si nu operatorului economic, respectiv structurile din cadrul DGASPC Sector 1, pe baza unui referat de necesitate, trebuie sa solicite un post de paza sau cate au nevoie, referatul se aproba de catre conducatorii ierarhici si ajunge la departamentul achizitii, care il centralizeaza si demareaza o procedura. (...)

Domnul Nita Ion a venit la mine, da, asa este. V-am spus, m-am intersectat cu dumnealui, dar nu imi aduc aminte daca eu cu Nita am vorbit despre servicii de paza, am vorbit despre servicii de vidanjare.

Intrebare. Inainte ca domnul Nita sa ajunga la dvs., v-a sunat domnul Tudorache Daniel sau vreo alta persoana ca sa il primiti si sa discutati cu domnul Nita Ion, in legatura cu servicii de paza oferite de firma AQUA?

Raspuns: Inainte ca Nita Ion sa vina la mine, am fost sunata de domnul Tudorache Daniel, care m-a intrebat daca sunt Ia birou si sa il primesc un pic si pe domnul Nita, fara sa imi spuna in legaturi cu ce. Aceasta intalnire s-a concretizat, Nita Ion a venit la mine, dar nu mai stiu exact cand.

Intrebare: Il cunosteati anterior pe domnul Nita Ion sau atunci ati facut cunostinta cu dansul?

Raspuns: Daca vorbim de anul 2016, cred ca atunci l-am cunoscut pentru prima oara. (...)

Cu privire la pasajul din inregistrarea din data de 16.02.2017: 'Alo! Domnul director, cine v-a dat acea copie de pe adresa cu suplimentari dispozitive de securitate? Cosmin! A, cel mare? Cel mare. Ok, bine, domnule director. A, ok, ok. Multumesc!', arat urmatoarele: Aceste replici sunt date de mine, in cadrul unei discutii purtate cu domnul Fleaca, pe telefonul din interiorul biroului.

Copia adresei respective, la care faceam referire mai sus, venea de la cabinetul domnului primar Tudorache Daniel. Cand spun 'Cel mare', ma refer la primarul Tudorache Daniel, nu poate fi altcineva 'cel mare'.

Intrebare: In legatura cu domnul Nita Ion, pentru a-1 primi, v-a mai sunat vreo alta persoana, in afara de domnul Tudorache Daniel, asa cum ati relatat dumneavoastra?

Raspuns. Nu, nu m-a mai sunat nimeni. Asa cum v-am spus, m-a sunat doar domnul primar Tudorache Daniel, sa ma intrebe daca sunt la birou si daca il pot primi pe domnul Nita Ion'.

De asemenea, martorul Fleaca Danut Ioan, prin declaratia data in data de 9 noimbrie 2021, in cursul urmaririi penale, mentinuta in fata instantei de fond, a confirmat ca SC Tiger Sccurity Services S.A., a formulat o adresa pentru majorarea tarifelor pentru serviciile prestate sau suplimentarea posturilor de paza, precum si imprejurarea ca martora Briciu i-a relatat discutia purtata cu martorul Nita Ion, mentionand: 'La un moment dat, au existat niste discutii cu patronul firmei SC Tiger Sccurity Services S.A., Bogdan Sovar, daca exista alte modalitati legale de majorare a tarifelor pentru serviciile prestate. Aceste discutii s-au purtat, in principal, cu Serviciul de Achizitii Publice. Stiu ca, la un moment dat, s-a facut o adresa oficiala, din partea firmei SC Tigcr Security Services S.A. prin care se aducea in discutie o majorare de tarife pentru serviciile prestate. Stiu ca aceasta adresa a fost analizata de catre Achizitiile Publice si de Juridic si s-a dat un raspuns in conformitate cu prevederile contractuale, care nu permiteau niciun fel de majorari, in afara celor precizate. Foarte probabil, si acum se gaseste in arhiva contabilitatii, in cadrul DGASPC Sector 1, atat adresa primita de la Se Tigcr Security Services S.A, cat si raspunsul oficial dat de catre DGASPC Sector 1. In mod concret, nu s-au facut catre firma de paza niciun fel de majorari, in afara cadrului legal si a prevederilor contractuale. Nu s-au facut nici plati, in afara cadrului contractual si legal.

Intrebare: Cu doamna Briciu Mihacla ati purtat discutii cu privire la contractul de paza incheiat de DGASPC Sector 1 cu Se Tiger Security Services S.A?

Raspuns: Cu privire la contract, da, am purtat discutii cu doamna Briciu Mihaela, in sensul ca, chiar daca s-a facut aceasta adresa oficiala din partea firmei SC Tiger Security Services S.A, clauzele contractului nu pot fi modificate. Briciu Mihaela mi-a povestit ca acest domn Nita Ion ar fi venit la ea, la serviciu, cu privire la aceasta adresa a firmei SC Tiger Security Services S.A. si i-a spus ca eu stiu despre aceasta solicitare oficiala pe care o va face firma Se Tiger Security Services S.A si ca eu voi fi de acord cu majorarile pe care le solicita Se Tiger Security Services S.A. Eu nu am purtat nicio discutie nici cu primarul, nici cu acest domn Nita Ion, chiar i-am spus doamnei Briciu ca, din cate stiu, desi se vehicula ca domnul Nita ar fi nasul sau finul primarului Tudorache Daniel, ca are o relatie de rudenie cu primarul, pentru mine nu are nicio calitate oficiala si, ca atare, noi nu facem altceva decat sa respectam clauzele contractuale si legale.

Nu s-a intamplat niciodata vreun derapaj de la contract, in sensul de plati mai mari sau plati suplimentare sau plati fara acoperire, nu s-a pus niciodata problema de asa ceva'.

Ulterior, Briciu Mihaela nu mi-a mai spus ca ar fi fost alte discutii intre dansa si acest domn Nita, s-a emis raspunsul oficial al DGASPC Sector 1, in conformitate cu prevederile contractuale si legale, si asta a fost tot.

De asemenea, martorul Nita Ion, prin solicitarea de a fi judecat in procedura simplificata, a recunoscut situatia de fapt retinuta prin rechizitoriu, confirmand astfel inclusiv declaratiile martorului Sovar Constantin Bogdan. De asemenea, prin declaratia data in fata instantei de fond in data de 8 martie 2023, fiind audiat in calitate de martor, a mentionat urmatoarele aspect relevante pentru infractiunea de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, retinuta in sarcina inculpatului Tudorache Daniel:

'Intrebare: Care a fost rolul dvs in intalnirile respective?

Raspuns: am vazut o oportunitate pentru mine de a obtine niste avantaje financiare, prin a-i castiga incredererea lui Sovar Constantin Bogdan ca totul este ok si ca poate sa-mi plateasca acel comision.

Domnul Sovar Constantin Bogdan a insistat foarte mult sa mergem la domnul primar, de fiecare data cand ne vedeam, spunand ca vrea sa-l cunoasca si ca vrea sa-l intrebe si altceva. Nu l-am intrebat ce anume mai vrea sa-l intrebe, i-am zis 'bine' si l-am luat de mana si am mers impreuna, din ce imi amintesc. Nu cunosc de ce a insistat sa mearga cu mine. Nu stiu daca putea sa mearga singur.

Intrebare: In ce relatii erati cu primarul Tudorache Daniel de puteati ajunge la el sa ii spuneti despre Sovar Constantin Bogdan?

Raspuns: in relatii de amicitie. Uneori puteam intra la el, daca era mai liber, alteori nu.

Intrebare: I-ati pretins lui Sovar Constantin Bogdan bani pentru serviciile pe care urma sa le prestati pentru dumnealui?

Raspuns: da.

Intrebare: Ati primit bani de la Sovar Constantin Bogdan? In ce modalitate ati primit banii, cash sau prin cont bancar?

Raspuns: da. Am facut si un contract de prestari servicii cu firma dansului, daca imi aduc bine aminte, de 2500 de lei pe luna, dar nu mi-a platit decat cateva luni, dupa care mi-a spus ca nu mai are bani. Firma mea se numea Aqua Elyvid, la momentul respectiv eram asociat unic si administrator.

Intrebare: Serviciile le prestati?

Raspuns: Le prestam. Contractul nu era fictiv. Intrebare: Cati bani ati primit in total?

Raspuns: In total am primit in jurul sumei de 100 mii lei, in care sunt incluse si sumele virate prin cont bancar.

Intrebare: I-ati spus lui Sovar Constantin Bogdan daca din banii primiti ii dadeati si altei persoanei?

Raspuns: Nu imi aduc aminte. Din ce imi aduc aminte, l-am lasat sa creada ca dau si altor persoane, fara sa dau nume. Nu mai retin daca i-am spus ca o parte din bani sau toti banii vor ajunge la inculpatul Tudorache Daniel. I- am lasat impresia ca banii vor ajunge si la o alta persoana, insa nu mai retin daca am mentionat numele lui Tudorache Daniel.

Intrebare: Atunci cand ati initiat intalnirea dintre Sovar Constantin Bogdan si Tudorache Daniel ati facut-o pentru a-i crea impresia lui Sovar Constantin Bogdan ca o parte din bani ajung si la Tudorache Daniel?

Raspuns: Da'.

Prin declaratia data in fata instantei de control judiciar in data de 2 decembrie 2024, Nita Ion a mentinut declaratia data in fata instantei de fond.

De asemenea, inculpatul Tudorache Daniel, prin declaratia data in fata instantei de fond a confirmat cele doua vizite la birou efectuate de catre martorul Nita Ion cu martorul Sovar Constantin Bogdan, precum si faptul ca a creat martorului Sovar convingerea ca martorul Nita Ion este omul sau de incredere, mentionand urmatoarele aspecte: 'Au fost doua intalniri cu Sovar, una undeva in septembrie 2016 si una parca in februarie 2017. La ambele intalniri am fost pus in fata faptului implinit, ma refer la faptul ca Nita a intrat in birou si avea el o vorba, 'Sefule, hai sa bem o cafea', asta spunea de cand il stiam, din 2007-2008.

A venit cu Sovar la mine in birou sa-l prezinte, nu i-am cerut eu, i-am si spus la o intalnire anterioara ca nu are ce sa vorbeasca cu mine, sa vorbeasca cu Fleaca, dar Nita a spus ca vrea doar sa ma cunoasca, fara sa ceara nimic. Eu, in schimb, stiam de dinainte de a ajunge primar, ca Nita si-ar dori sa subcontracteze niste posturi de paza de la Sovar. Nu stiu al cui a fost interesul cu acea prima venire, daca a fost a lui Nita sau a fost a lui Sovar. Eu am avut o remarca, stiind ca Nita isi doreste sa subcontracteze posturi de la Sovar, daca era dispus sa ii ofere si, vazand ca au intrat la mine in birou, Nita Ion l-a prezentat pe Sovar si dupa oficiile de prezentare si ca sa tai orice discutie, sa nu se intinda la vorba, le-am zis sa stea de vorba fara sa ma implice, stiind ce isi doreste Nita de la Sovar, respectiv subcontractarea posturilor.

Am vrut sa scap cat mai repede, pentru ca nu era o intalnire pe care eu o agream si nici nu mi-o doream. Revin sa arat ca, la un moment dat, Nita m-a intrebat daca bem o cafea, cand a intrat in biroul meu, iar eu i-am spus 'beti cafele impreuna', avand intentia sa scap de cei doi, pentru ca nu imi doream sa am o discutie mai lunga cu ei.

Acelasi lucru s-a intamplat si la a doua intalnire, care a durat tot asa, maxim 1 minut, daca o fi fost si 1 minut. Tin minte ca eu mai eram in birou cu cineva, stateam de vorba si Nita a intrat si Sovar era in spatele lui si mi-a zis ca are o solicitare, parca suplimentare de posturi la DGASPC Sector 1, avand o cerere in mana. Precizez ca este dreptul fiecarui petent de a depune cereri la registratura Primariei sau la registratura directiei cu care avea contract, respectiv DGASPC Sector 1.

Tin minte ca la acel moment l-am intrebat pe Sovar, 'Cu Fleaca ati vorbit sau l-ati informat?' pentru ca el era singurul care putea sa decida. Parca imi aduc aminte ca a zis 'da' si atunci eu i-am spus sa depuna acea cerere la registratura Primariei Sectorului 1 si eu o voi remite lui Fleaca, pentru ca acesta este circuitul'.

Potrivit art. 48 din Codul penal complicele este persoana care, cu intentie (directa sau indirecta) inlesneste sau ajuta in orice mod (material sau moral) la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala ori care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va da ajutor faptuitorului pentru a ingreuna ori zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.

Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 697/2017, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 196 din 2 martie 2018, in paragraful 14, a statuat: 'In ceea ce priveste sintagma 'inlesneste sau ajuta in orice mod' din cuprinsul art. 26 din Codul penal din 1969 si al art. 48 alin. (1) din Codul penal, Curtea retine ca actiunea de inlesnire, ca act de complicitate, are in vedere actiuni sau inactiuni savarsite de complice anterior savarsirii faptei de catre autorul infractiunii, care pot consta in fapte precum indepartarea obstacolelor din calea autorului infractiunii si care sunt de natura a-l impiedica pe acesta in realizarea rezolutiei infractionale, in procurarea instrumentelor necesare comiterii infractiunii, in confectionarea unor asemenea instrumente sau in adaptarea lor pentru a putea fi folosite in scopul anterior precizat, in acordarea de sfaturi, in furnizarea de informatii sau in alte fapte similare. La randul sau, actiunea de ajutare, ca forma de complicitate, se refera la acte ce se desfasoara concomitent cu savarsirea faptelor de catre autorul infractiunii si care pot consta in conduite precum asigurarea pazei pentru a putea comite fapta prevazuta de legea penala, inmanarea unei arme sau a unui obiect contondent, deconectarea unui sistem de alarma sau distragerea atentiei altor persoane. Asa fiind, folosirea de catre legiuitor a sintagmei 'in orice mod' dupa expresia 'inlesneste sau ajuta', exprima, de fapt, intentia acestuia de a include in sfera actelor de complicitate si, prin urmare, de a pedepsi, conform regimului juridic prevazut in privinta complicitatii, orice fapte de inlesnire sau ajutor efectuate in favoarea autorului infractiunii, indiferent de felul sau modalitatea de comitere a acestora. De altfel, actiunile sau inactiunile care inlesnesc sau ajuta autorul infractiunii in punerea in executare a rezolutiei sale infractionale pot fi foarte diverse, fiind specifice fiecarei fapte care constituie element material al laturii obiective a unei infractiuni, dintre cele prevazute in Codul penal sau in legile speciale, motiv pentru care o enumerare exhaustiva a acestor fapte in cuprinsul dispozitiilor art. 26 din Codul penal din 1969 si ale art. 48 alin. (1) din Codul penal ar fi fost imposibila. Prin urmare, intr-adevar, legiuitorul a lasat la latitudinea organelor judiciare, carora le revine atributia de a interpreta si aplica textele criticate, incadrarea unor fapte de inlesnire sau ajutare, potrivit dispozitiilor legale analizate, insa aceasta nu presupune per se caracterul discretionar al unei asemenea incadrari, textele criticate prevazand, intr-o maniera clara, ca este vorba despre fapte prin care este facuta posibila sau care concura la savarsirea infractiunii. Pentru aceste motive, Curtea retine ca prevederile art. 26 din Codul penal din 1969 si ale art. 48 din Codul penal respecta standardele de calitate a legii si exigentele principiului legalitatii incriminarii'.

Raportat la toata situatia de fapt, prezentata anterior, precum si la dispozitiile art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori, in acord cu instanta de fond, constata ca actiunile inculpatului Tudorache Daniel de a-l ajuta pe Nita Ion sa savarseasca infractiunea de trafic de influenta indeplinesc conditiile complicitatii.

Astfel, inculpatul Nita Ion a fost condamnat, in calitate de autor, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta prin sentinta nr. 251 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 26 aprilie 2023 in dosarul nr. 455/1/2022, definitiva prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori.

In speta, inculpatul Tudorache Daniel l-a ajutat pe Nita Ion sa savarseasca infractiunea de trafic de influenta, atat prin dialogul avut cu martorul Sovar Constantin Bogdan in timpul intalnirilor si primirea inscrisurilor date de martor in vederea transmiterii institutiilor aflate in subordinea Primariei Sectorului 1, cat si prin discutiile purtate cu functionarii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1, responsabili cu solutionarea cererilor martorului, in calitate de actionar al Tiger Security Services S.A. Astfel, scopul celor doua intalniri din zilele de 19.09.2016, respectiv 7.02.2017, ce au avut loc in biroul inculpatului Tudorache Daniel, a fost acela de a-i intari convingerea martorului colaborator ca primarul il va ajuta in derularea contractului incheiat intre societatea sa, Tiger Security Services S.A., si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti, in sensul ca facturile vor fi platite la timp si se va majora valoarea contractului, fie prin majorarea numarului de posturi, fie sub forma actualizarii tarifelor.

Intalnirile cu inculpatul Tudorache Daniel au reprezentat o garantie pentru martorul Sovar Constantin Bogdan ca, in schimul sumelor de bani platite cu titlul de comision, la solicitarea martorului Nita Ion, primarul Sectorului 1 Bucuresti il va ajuta. In acest sens, semnificative sunt raspunsurile date de martorul Sovar Constantin Bogdan, la intrebarile adresate in timpul declaratiei date in fata instantei, la termenul din data de 8.03.2023.

Dupa intalnirea din data de 19.09.2016, inculpatul Tudorache Daniel a contactat telefonic pe martora Briciu Mihaela si a chemat-o la sediul primariei, rugand-o sa-l ajute, spunandu-i ca va veni la ea o cunostinta, respectiv martorul Nita Ion.

Intalnirea din data de 07.02.2017, a avut loc ca urmare a promisiunii facute, la data de 31.01.2017, de martorul Nita Ion. La fel ca la intalnirea din data de 19.09.2016, inculpatul Tudorache Daniel l-a indicat pe martorul Nita Ion ca fiind persoana cu care martorul trebuie sa tina, sa bea cafele impreuna: ' Da’ ti- am zis o data sa... tii cu el, sa beti cafelele'. Martorul Sovar Constantin Bogdan i-a dat, primaruluiTudorache Daniel, o copie de pe cererea adresata, anterior, Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti, momentul in care primarul l-a intrebat pe martor daca a vorbit cu directorul Fleaca Ioan Danut. Inculpatul Tudorache Daniel, astfel cum a declarat in fata instantei de fond, a mentionat ca o trimite directorului Fleaca Ioan Danut, iar ulterior inculpatul Tudorache Daniel a contactat-o pe martora Briciu Mihaela, aspect confirmat de catre aceasta si martorul Fleaca Ioan Danut.

Intalnirile dintre martorul Sovar Constantin Bogdan si inculpatul Tudorache Daniel, din datele de 19.09.2016, respectiv 7.02.2017, au avut efect, formarea convingerii martorului Sovar Constantin Bogdan ca, in schimbul sumelor de bani, primarul va interveni, pe langa persoanele din conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti, pentru solutionarea favorabila a cererilor adresate acestei institutii in legatura cu majorarea tarifelor si a posturilor de paza.

Martorul Nita Ion s-a folosit de ajutorul primit de la inculpatul Tudorache Daniel. Astfel, in data de 19.09.2016, in discutia purtata cu martorul Sovar Constantin Bogdan, imediat dupa ce au iesit din biroul primarului, i-a solicitat martorului colaborator plata comisionului aferent lunii august, asigurandu-l ca societatea sa va fi ferita de controale daca va remite comisionul solicitat. Dupa intalnirea din 7.02.2017, ce a avut loc in biroul primarului Sectorului 1 Bucuresti, martorul Nita Ion a primit de la martorul Sovar Constantin Bogdan suma de 25.000 lei, reprezentand comisionul pretins pentru luna noiembrie 2016.

Martorul Sovar Constantin Bogdan, in declaratia data in fata instantei de fond, la termenul din data de 8.03.2023, a subliniat rolul decisiv pe care inculpatul Tudorache Daniel l-a avut in formarea convingerii sale in privinta faptului ca sumele de bani solicitate de Nita Ion ajung la inculpatul Tudorache Daniel, asigurand astfel buna desfasurare a contractelor aflate in derulare cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti.

Faptul ca cererile adresate de martorul Sovar Constantin Bogdan nu au fost solutionate, in mod favorabil, de catre persoanele din conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti, nu are importanta in privinta elementelor de tipicitate ale complicitatii la infractiunea de trafic de influenta, in conditiile in care, prin actiunile inculpatului Tudorache Daniel, martorul Sovar Constantin Bogdan a fost convins ca, ceea ce a spus martorul Nita Ion este adevarat, in sensul ca va fi ajutat de primarul Sectorului 1 Bucuresti pentru solutionarea favorabila a cererilor sale.

Inculpatul Tudorache Daniel nu a solicitat in mod expres martorilor Briciu Mihaela si Fleaca Ioan Danut sa solutioneze favorabil cererile formulate de martorul Sovar Constantin Bogdan pentru a evita existenta unor mijloace de proba din care sa rezulte vinovatia sa. Insa, inculpatul Tudorache Daniel, in urma intelegerii cu martorul Nita Ion, asa cum s-a atatat anterior, prin actiunile sale, l-a convins pe martorul Sovar Constantin Bogdan ca Nita Ion este persoana de incredere cu care trebuie sa tina legatura.

In ceea ce priveste destinatia sumelor de bani, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori – constata ca o parte insemnata a ajuns la inculpatul Tudorache Daniel, acest aspect fiind confirmat, pe de o parte, de sentinta nr. 251 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 26 aprilie 2023 in dosarul nr. 455/1/2022, definitiva prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori, iar pe de alta parte de analiza situatiilor bancare ale inculpatului Tudorache Daniel.

Astfel, prin sentinta nr. 251 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 26 aprilie 2023 in dosarul nr. 455/1/2022, definitiva prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori, s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, ca inculpatul Nita Ion, in perioada comiterii infractiunii de trafic de influenta, respectiv septembrie 2016 – mai 2017, a pretins, in mod repetat, de la martorul Sovar Constantin Bogdan un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia il avea cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1, primind, in baza acestei solicitari, suma totala de 105.000 lei in numerar (20.000 lei in data de 21.09.2016, 35.000 lei in data de 03.11.2016, 25.000 lei in data de 27.12.2016 si 25.000 lei in data de 07.02.2017), precum si suma de 8.640 lei sub forma platii unor facturi fiscale fictive emise de societatea Aqua Elyvid, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, prevazute de art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin aceeasi hotarare s-a dispus, in baza art. 112 lit. e) din Codul penal, confiscarea cotei de 1/2 din suma primita de inculpatul Nita Ion, motivat de faptul ca inculpatul a recunoscut conduita si contributia infractionala, iar actul de sesizare sustine o participatie penala si prin aceasta limiteaza implicit obiectului masurii la 1/2 din valoarea totala obtinuta.

De asemenea, din analiza conturilor bancare detinute de inculpatul Tudorache Daniel, rezulta ca, in perioadele ce au urmat zilelor in care autorul Nita Ion a primit bani de la martorul Sovar Constantin Bogdan, inculpatul Tudorache Daniel nu a facut cheltuieli necesare traiului zilnic (alimente, carburant).

Astfel, intre data de 21.09.2016 (data primirii 'comisionului' in cuantum de 20.000 lei de catre autorul Nita Ion) si data de 12.10.2016 (data la care a incasat urmatorul salariu), pe o perioada de 20 de zile, inculpatul Tudorache Daniel nu a facut nicio achizitie aferenta traiului zilnic, singurele achizitii fiind plata comisionului bancar de administrare (62,32 lei), plata Vodafone (211,27 lei) si plata catre Vet Medina, magazin specializat in comercializarea animalelor de companie si hrana animale – 280 lei (vol. 13, f. 222 verso-223).

La data de 3.11.2016, autorul Nita Ion a primit suma de 35.000 lei de la martorul Sovar Constantin Bogdan, cu titlu de 'comision'. In perioada 12.10.2016 – 21.11.2016, cand a fost prima achizitie de produse alimentare (de la Carrefour), inculpatul Tudorache Daniel nu a facut nicio achizitie aferenta traiului zilnic, singurele achizitii fiind plata comisionului bancar de administrare – 62,97 lei, plata Vodafone – 183,98 lei, o plata catre Turches Com (societate specializata in comert cu amanuntul al textilelor) – 280 lei si o plata pe site-ul de fashion de lux net-a-porter – 2.237,33 lei (vol. 13, f. 223).

In perioada 27.12.2016 (data primirii 'comisionului' in cuantum de 25.000 lei de catre autorul Nita Ion) – 17.01.2017, cand a aparut prima achizitie de produse alimentare (de la Prod. Nat Baneasa), inculpatul Tudorache Daniel nu a facut nicio achizitie aferenta traiului zilnic, singurele achizitii fiind plata comisionului bancar de administrare (63,56 lei), plata Vodafone (175,05 lei), o plata catre Perfect Nails (159 lei) si o plata catre Stilo Garments (magazin Dubai – produse fashion de lux )-14.798,84 lei (vol. 13, f. 224 verso, 225).

In perioada 07.02.2017 (data primirii 'comisionului' in cuantum de 25.000 lei de catre autorul Nita Ion) – 08.03.2017, cand a aparut prima achizitie de produse alimentare (de la Mega Image), inculpatul Tudorache Daniel nu a facut nicio achizitie aferenta traiului zilnic, singurele achizitii fiind plata comisionului bancar de administrare – 63,16 lei, plata Vodafone – 259 lei, doua plati catre C&C Beauty – 290 si 270 lei, o plata catre Orange – 1.614 lei, o plata catre Luisavi (site produse fashion) – 6.044 lei si o plata catre J&M – 265 lei (vol. 13, f. 225 verso).

In consecinta, in acord cu instanta de fond, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori considera ca, materialul probator administrat in cauza, astfel cum a fost redus prin inlaturarea prin prezenta decizie a probelor considerate ca fiind administrate cu incalcarea dispozitiilor legale, sunt apte sa rastoarne prezumtia de nevinovatie, dovedind activitatea infractionala a inculpatului Tudorache Daniel si folosul injust insusit de acesta, respectiv a sumei de 56.820 lei.

In ceea ce priveste individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Tudorache Daniel pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, prevazuta de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, precum si individualizarea modalitatii de executare, instanta de control judiar apreciaza ca aceasta nu este adecvata pentru indeplinirea scopului pedepsei.

Astfel, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca individualizarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci reprezinta rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probator, studiat dupa reguli si criterii precis determinate. Ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real, persoana inculpatului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.

Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, vazand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savarsirea de infractiuni.

Tinand cont de aceste criterii, se constata ca inculpatul Tudorache Daniel, prin savarsirea infractiunii de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, a adus atingere relatiilor sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, a prestigiului si increderii de care trebuie sa se bucure autoritatile locale.

Potrivit art. 49 din Codul penal, ' (...) complicele la o infractiune savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 74'.

Potrivit art. 291 alin. (1) din Codul penal, infractiunea de trafic de influenta se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Incidenta art. 6 din Legea nr. 78/2000, nu modifica aceste limite de pedeapsa (infractiunile de luare de mita, prevazuta la art. 289 din Codul penal, dare de mita, prevazuta la art. 290 din Codul penal, trafic de influenta, prevazuta la art. 291 din Codul penal, si cumparare de influenta, prevazuta la art. 292 din Codul penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege.

Autorul infractiunii de trafic de influenta, inculpatul Nita Ion a fost condamnat, prin sentinta nr. 251 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 26 aprilie 2023 in dosarul nr. 455/1/2022, definitiva prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori, la pedeapsa de 2 ani inchisoare, in conditiile in care a invocat procedura simplificata, limitele de pedeapsa reducandu-se, potrivit art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala, cu o treime.

Reevaluand particularitatile cauzei prin raportare la criteriile prevazute in art. 74 din Codul penal, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine imprejurarile concrete in care a fost desfasurata activitatea infractionala, mijloacele folosite, starea de pericol creata prin comiterea actelor de complicitate, valoarea redusa a folosului necuvenit primit, dar si circumstantele personale pozitive ale inculpatului, cu precadere nivelul inalt de educatie si situatia sa sociala.

Punand in balanta ansamblul tuturor criteriilor de individualizare judiciara pentru stabilirea tratamentului sanctionator eficient scopului, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca o pedeapsa orientata catre minim, in cuantum de 3 ani inchisoare, constituie un tratament sanctionator ce, in ansamblul sau, va fi suficient si rezonabil atingerii scopului sanctiunii.

Activitatea infractionala desfasurata de inculpatul Tudorache Daniel, pentru care va fi pronuntata o solutie de condamnare, demonstreaza o nedemnitate in exercitarea drepturilor de natura electorala, astfel incat instanta de control judiciar va mentine fata de acesta pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si k) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public, aplicate de catre instanta de fond.

In acelasi continut cu pedepsele complementare, aplicate pe o perioada determinata, se vor aplica inculpatului pedepsele accesorii.

Retinand circumstantele reale ale comiterii faptelor, scopul urmarit, precum si circumstantele personale ale inculpatului Tudorache Daniel, nivelul de educatie si pregatirea sa profesionala, instanta de control judiciar apreciaza ca o justa individualizare a executarii pedepsei presupune suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei inchisorii.

Durata unui termen de supraveghere stabilit in conformitate cu dispozitiile art. 92 din Codul penal, ca si masurile de supraveghere la care inculpatul Tudorache Daniel va fi supus pentru acea perioada de timp potrivit art. 93 din Codul penal, precum si munca in folosul comunitatii la care va fi obligat, se constituie in garantii ca scopul pedepsei va fi atins.

In acelasi sens vor actiona dispozitiile art. 96 din Codul penal privind posibilitatea revocarii suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, in cazurile reglementate de lege, daca inculpatul Tudorache Daniel nu va avea un comportament conform legii.

III.3. Infractiunea de spalare a banilor retinuta in sarcina inculpatilor Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina

III.3.1. Prin apelul formulat, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a criticat gresita achitare a inculpatilor Tudorache Daniel (autor) si Tudorache Constanta Adina (sub forma participatiei penale a complicitatii) pentru infractiunea de spalare a banilor, prevazuta de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, respectiv art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 si gresita neaplicare a dispozitiilor privind confiscarea extinsa.

Conform art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, 'Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: [...] b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi, a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni; (...)'.

Din continutul normativ al infractiunii rezulta ca infractiunea de spalare a banilor trebuie sa fie precedata de savarsirea infractiunii din care provin banii sau bunurile ilicite. Aceasta din urma infractiune constituie situatia premisa a infractiunii de spalare a banilor. Caracterul subsecvent al infractiunii de spalare a banilor rezulta fara putinta de tagada din continutul normei de incriminare, care foloseste sintagma 'cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni'.

In acest sens este decizia nr.16/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in M.Of. nr.654 din data de 25 august 2016, prin care s-a statuat ca, in situatia in care nu exista o hotarare de condamnare pentru infractiunea din care provin bunurile, instanta investita cu solutionarea cauzei privind infractiunea de spalare de bani, nu trebuie doar sa suspecteze ca bunurile provin din activitate infractionala, ci si sa aiba certitudini in acest sens.

Asadar, chiar daca nu ar exista o hotarare de condamnare pentru infractiunea premisa, instanta sesizata cu infractiunea de spalare a banilor, indiferent ca este sau nu investita cu acuzatia privind comiterea infractiunii principale, anterior condamnarii pentru infractiunea de spalare a banilor trebuie sa stabileasca in mod cert ca in lumea obiectiva s-a comis infractiunea din care se pretinde ca rezulta bunurile ce se presupune ca reprezinta obiect al spalarii banilor.

Infractiunea de spalare a banilor are un caracter corelativ derivat, presupunand preexistenta unei infractiuni predicat din care provin fondurile ilicite, ajungandu-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operatiuni complexe juridice, economice sau financiare.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de spalare de bani se comite cu vinovatie sub forma intentiei directe, calificata prin scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a bunurilor provenite din infractiunea premisa, ceea ce inseamna ca autorul prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale si urmareste producerea lui prin comiterea acesteia.

Legiuitorul a facilitat probarea formei de vinovatie a intentiei, instituind o prezumtie simpla in actul normativ, conform careia 'cunoasterea provenientei bunurilor sau scopul urmarit poate fi dedusa/dedus din circumstantele faptice obiective'. Asadar, elementul subiectiv poate fi demonstrat prin orice mijloc de proba, dar, in acelasi timp, imprejurarea ca autorul infractiunii de spalare a banilor cunostea originea ilicita a fondurilor poate fi stabilita, dincolo de orice dubiu rezonabil, doar pe baza prezumtiilor deduse din circumstantele faptice ale cauzei.

Totodata, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in considerentele deciziei nr. 16/2016, publicata in Monitorul Oficial, nr. 654 din 25 august 2016, a statuat ca, 'infractiunea de spalare de bani nu trebuie retinuta automat in sarcina autorului infractiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt ca in activitatea sa infractionala s-a realizat si una dintre actiunile proprii elementului material al infractiunii de spalare de bani, pentru ca aceasta ar lipsi infractiunea de spalare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide in situatii concrete daca infractiunea de spalare de bani este suficient de bine individualizata in raport cu infractiunea din care provin bunurile si daca este cazul sa se retina un concurs de infractiuni sau o unica infractiune'.

Pornind de la aceste consideratii de ordin teoretic, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori, in acord cu instanta de fond, apreciaza ca, in cauza, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor.

Astfel, probele administrate in fata instantei de apel nu sunt de natura a schimba concluzia la care a ajuns instanta de fond, in sensul ca nu s-a dovedit provenienta ilicita a sumelor de bani, in cauza fiind dovedit faptul ca anumite sume de bani nu au putut fi justificate, fara insa a se dovedi ca acestea au provenit din savarsirea de infractiuni.

Desi infractiunea de spalare a banilor este o infractiune autonoma, aceasta este conditionata de existenta unei infractiuni predicat (situatie premisa) din care sa se fi obtinut fonduri ilicite (bani sau bunuri mobile ori imobile), ajungandu-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operatiuni legitime.

In speta, acuzarea a sustinut ca autorul infractiunilor predicat (infractiuni de coruptie) este si autorul infractiunii de spalare a banilor, in sensul ca, in perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpatul Tudorache Daniel a ascuns, a disimulat originea sumelor pe care le-a obtinut din infractiunile de coruptie savarsite in perioada in care a ocupat functii publice prin interpunerea fostei sotii Tudorache Constanta Adina, cu scopul ca, prin intermediul acesteia, sumele sa fie introduse in circuitul civil.

In perioada 2004 – 2008, inculpatul Tudorache Daniel a ocupat urmatoarele functii publice: a fost consilier general in Consiliul General al Municipiului Bucuresti; in perioada 2008 – 2011, a fost viceprimar al Sectorului 1; intre anii 2012-2016, a fost deputat in Parlamentul Romaniei; in perioada 2016-2020, a fost primar al Sectorului 1 Bucuresti.

Sustinerea acuzarii ca inculpatii Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina, in perioada ianuarie 2008 – martie 2019, au beneficiat de sume importante de bani, in numerar, pe care cei doi nu le pot justifica, raportat la veniturile licite obtinute de acestia care sunt mult inferioare, nu este suficienta pentru a se concluziona ca diferenta de bani dintre veniturile celor doi inculpati si sumele de bani rulate in conturile bancare folosite pentru cumpararea unor imobile, bijuterii ori alte bunuri si servicii ce au o valoare mare, provine din infractiunile de coruptie savarsite de inculpatul Tudorache Daniel.

Perioada, in care se sustine ca au fost savarsite infractiunile predicat, este foarte mare, ceea ce ar inseamna ca inculpatul Tudorache Daniel a desfasurat o activitate infractionala (fapte de coruptie) prelungita, din care a obtinut sume foarte mari de bani si a reusit sa mascheze aceasta activitate.

In cursul cercetarilor penale efectuate in prezenta cauza, inculpatul Tudorache Daniel a fost subiectul unor masuri de supraveghere tehnica, incuviintate de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti, insa singura infractiune, descoperita si probata, este cea de complicitate la trafic de influenta, pentru care inculpatul a fost condamnat in prima instanta, condamnare care se va mentine si prin prezenta decizie. De asemenea, inculpata Tudorache Constanta Adina a fost subiect al masurilor de supraveghere tehnica, insa nu au fost descoperite alte fapte de coruptie la care sa fi participat inculpatul Tudorache Daniel.

Desi prin actul de sesizare a instantei se face referire la multiple tranzactii efectuate de catre inculpata Tudorache Constanta Adina in perioada de referinta, prin intermediul carora se presupune ca sumele de bani obtinute in mod ilicit de catre inculpatul Tudorache Daniel au fost spalate, acuzarea nu a evidentiat si nu a probat existenta unor elemente sau fapte apte sa conduca la identificarea infractiunilor de coruptie pretins savarsite de acest inculpat in virtutea functiilor publice detinute.

In contextul in care din materialul probator administrat in cauza nu rezulta indicii clare ca inculpatul Tudorache Daniel a savarsit anumite fapte de coruptie sau care sa fie circumscrise sferei ilicitului penal si prin care sa fi obtinut bani sau bunuri, nu se poate retine de catre instanta infractiunea de spalarea banilor, intrucat nu exista situatia premisa, respectiv preexistenta unei infractiuni predicat din care sa provina fondurile ilicite.

Asadar, desi instanta de apel retine existenta unei disproportii intre veniturile inculpatilor si sumele indicate de acuzare prin analiza tranzactiilor efectuate de acestia in perioada de referinta, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori constata ca in absenta unor probe administrate in faza de urmarire penala sau in cea a judecatii din care sa rezulte elemente concrete referitoare la comiterea unor infractiuni predicat, prezumtia de liceitate a obtinerii fondurilor de bani aflate la dispozitia inculpatilor nu a fost rasturnata si nu pot fi retinute actiuni care sa se circumscrie elementului material specific infractiunii de spalare a banilor.

Singura certitudine este aceea ca inculpatul Tudorache Daniel a savarsit infractiunea de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, in urma careia acesta a obtinut suma de 56.820 lei, astfel cum rezultata din probele administrate in prezenta cauza. Insa, din actele si lucrarile dosarului (rapoartele financiare efectuate de catre specialistii Directiei Nationale Anticoruptie), precum si din sustinerile acuzarii rezulta ca inculpatul Tudorache Daniel a cheltuit aceasta suma pentru achizitionarea alimentelor, carburantului, articolelor de imbracaminte, serviciilor turistice, sau altor serviciii sau produse necesare asigurarii unui nivel decent de viata, fara a fi ascunsa sau supusa unor opreatiuni financiare de natura a disimula provenienta acesteia.

Astfel, din analiza financiara a conturilor inculpatului Tudorache Daniel, a rezultat ca, in perioada in care inculpatul Nita Ion i-a dat, in numerar, o parte din banii primiti de la martorul Sovar Constantin Bogdan, nu s-au facut plati semnificative din conturile personale, inculpatul Tudorache Daniel folosind banii proveniti din infractiune pentru achizitionarea produselor necesare traiului zilnic.

In acord cu aspectele retinute de instanta de fond, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori retine ca indiferent de modalitatea de savarsire a infractiunii de spalarea banilor, aceasta cuprinde trei faze: a) plasarea banilor; b) stratificarea; c) integrarea. Ele pot fi regasite in toate situatiile sau pot avea o alta configuratie ori pot fi comprimate in una sau doua dintre fazele mentionate. Toate insa au o caracteristica comuna, fictivitatea, ascunderea originii bunurilor, fabricarea unei aparente de provenienta legala a bunurilor achizitionate in mod nelegal, camuflarea.

In faza plasarii, bunurile provenite din savarsirea de infractiuni sunt introduse in circuitul civil prin crearea unei circulatii fictive, iar in faza integrarii, denumita si reciclare, se realizeaza fabricarea unei aparente de provenienta legala.

Actiunea de ascundere sau disimulare a naturii reale infractionale a bunului, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora consta in mascarea provenientei sau situatiei juridice, de regula prin operatiuni juridice complexe, economice sau financiare, cum ar fi de pilda operatiuni prin care se efectueaza plati fara contraprestatie.

Or, in raport cu imprejurarea ca suma de bani de 56.820 lei, obtinuta de catre inculpatul Tudorache Daniel prin savarsirea infractiunii de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, a fost folosita de acesta pentru propriile nevoi, nefiind supusa unor manevre de ascundere, de disimulare, instanta constata ca activitatea inculpatului Tudorache Daniel nu se circumscrie scopului avut in vedere de legiuitor cu ocazia reglementarii infractiunilor de spalare a banilor, respectiv acela de a disimula provenienta bunurilor obtinute din infractiuni.

In acest sens, Curtea Constitutionala a aratat, prin Decizia nr. 418/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 625 din 19 iulie 2018, par.28, ca ' prin natura sa, activitatea de folosire a unor bunuri de catre persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, in scopul obtinerii acestor bunuri, este o activitate mai degraba fireasca, ce nu presupune, in sine, existenta unei noi rezolutii infractionale. Aceasta, intrucat, in mod logic, de regula, dobandirea licita sau ilicita a unor bunuri se face in vederea folosirii lor. Prin urmare, simpla folosire a bunurilor rezultate din comiterea unei infractiuni de catre subiectul activ al infractiunii savarsite nu corespunde de plano scopului avut in vedere de legiuitor cu ocazia reglementarii infractiunilor de spalare a banilor, acela de a disimula provenienta bunurilor obtinute din infractiuni'.

III.3.2. Cu privire la aceeasi infractiune, inculpatii Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina, prin apelurile formulate, au solicitat schimbarea temeiului achitarii din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala in art. 16 alin. (1) lit.a) din Codul de procedura penala.

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori considera ca este neintemeiata aceasta critica, in contextul in care achitarea inculpatilor a intervenit ca urmare a neidentificarii in cauza a situatiei premisa, respectiv a infractiunii predicat din care au provenit sumele de bani ce au fost supuse circuitelor financiare evidentiate de probele administrate in cauza.

Analizand cele doua cazuri de casare, instanta de control judiciar constata ca acestea vizeaza aspecte diferite. Astfel, dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala (a caror aplicare o solicita inculpatii) vizeaza situatia in care, in urma analizarii materialului probator, se stabileste cu certitudine ca fapta ce formeaza obiectul acuzatiei penale nu exista, in materialitatea ei, pe cand, achitarea in temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala (in baza carora instanta de fond a pronuntat solutia de achitare a inculpatilor pentru infractiunea de spalarea banilor) se dispune atunci cand se constata ca fapta exista dar nu este prevazuta de legea penala. Aceasta din urma dispozitie legala se refera, exclusiv, la identitatea intre fapta comisa si elementele de tipicitate ale infractiunii. Or, in cazul lipsei situatiei premisa, infractiunea de spalare a banilor nu intruneste elementele de tipicitate.

Or, prin actul de sesizare a instantei, acuzarea a evidentiat mai multe operatiuni financiare care aveau natura unor activitati ce pot fi circuscrise elementului material al infractiunii de spalarea banilor, respectiv:

- depunerea de sume de bani in numerar de catre inculpatul Tudorache Daniel prin intermediul inculpatei Tudorache Constanta Adina si al menajerei Jurowska Stefana, in conturi bancare deschise pe numele acestora – in total 3.255.465 lei si 231.117 euro;

- folosirea de catre inculpati a cardurilor bancare ale martorei Jurowska Stefana;

- achizitionarea de bunuri imobile pe numele inculpatei Tudorache Constanta Adina in suma totala de 305.000 euro si 470.000 lei, sume platite de asemenea in numerar;

- acordarea unui imprumut de catre inculpatul Tudorache Daniel, tot in numerar, catre Bucur Constantin in cuantum de 920.000 de euro prin intermediul inculpatei Tudorache Constanta Adina;

- achizitionarea de catre inculpatii Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina de bijuterii, inclusiv diamante, in valoare totala de 9.784.295 lei;

- restituirea, in perioada 2010-2012, pe parcursul unui an si jumatate, in mai multe transe, in numerar, a sumei de 240.000 de lei imprumutata in data de 13.09.2010 de la martorul Fodoriu Cosmin Marius, prin intermediul inculpatei Tudorache Constanta Adina, in contul careia a fost transferata suma imprumutata si care a fost utilizata in data de 15.09.2010 pentru achizitionarea, pe numele inculpatei Tudorache Constanta Adina, a unui autoturism de lux marca Infiniti G37 Cabrio A/T GT Premium, in valoare de 59.494 euro.

Aceste operatiuni financiare sunt confirmate de catre situatiile financiare efectuate in cauza, in acest sens fiind intocmite mai multe procese verbale de catre ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Compartimentul de investigatii financiare, dupa cum urmeaza:

- proces-verbal din data de 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145 – 184 – privind tranzactiile financiare aferente perioadei 01.01.2007-10.10.2018;

- proces-verbal din data de 14.05.2021 – vol. 37, fil. 4-56 – privind tranzactiile financiare efectuate in perioada 01.01.2007-10.10.2018, datele corespunzatoare aferente perioadelor 2000-2007 si 2018-2020, care au fost obtinute ulterior;

- proces-verbal din data de 11.01.2022 – vol. 50, fil. 58-67.

De altfel, prin declaratiile date in cursul procesului penal, inculpatii nu au infirmat efectuarea operatiunilor financiare ci au incercat sa creeze o nota de normalitate la momentul incheierii acestora.

Astfel, in raport cu imprejurarea ca, din probele administrate in cauza rezulta ca sumele de bani mentionate anterior nu au o provenienta cunoscuta, iar inculpatii Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina nu au propus administratrea unor probe apte sa dovedeasca provenienta acestora ci doar de a crea o aparenta de liceitate, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori considera ca operatiunile financiare care au avut ca obiect aceste sume de bani ar putea in mod obiectiv sa constituie elementul material al infractiunii de spalarea banilor, insa, asa cum a retinut si instanta de fond, infractiunea de spalarea banilor nu poate fi retinuta in sarcina inculpatilor intrucat in cauza nu s-a dovedit existenta unor infractiuni predicat savarsite de catre inculpatul Tudorache Daniel din care sa fi rezultat sumele de bani si nici indicii care sa conduca la stabilirea cu certitudine ca au fost savarsite astfel de infractiuni.

In acest context, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca solicitarea inculpatilor Tudorache Daniel si Tudorache Constanta Adina privind schimbarea temeiul achitarii din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala in art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala este neintemeiata.

III.3.3. Referitor la solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de a se dispune confiscarea extinsa ca urmare a condamnarii inculpatului Tudorache Daniel pentru infractiunea de trafic de influenta, sub forma participatiei penale a complicitatii, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori o considera neintemeiata, deoarece acuzarea nu a solicitat o asemenea masura prin actul de sesizare, nici pe parcursul cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor in fata instantei de fond, ci aceasta a fost formulata, pentru prima data, prin motivele de apel.

In atare situatie, avand in vedere faptul ca masura mentionata constituie prin prisma criteriilor ce se desprind din jurisprudenta CtEDO o 'pedeapsa', in cauza nu poate fi dispusa masura de siguranta a confiscarii extinse prevazuta de art.1121 din Codul penal, in raport cu solutia de condamnare a inculpatului Tudorache Daniel pentru savarsirea infractiunii de complicitate la trafic de influenta prevazuta de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, intrucat s-ar incalca principiul dublului grad de jurisdictie”.

* Cititi aici intreaga hotarare definitiva a ICCJ

* Cititi aici concluziile scrise ale avocatului Mihai Dragan