Coruptia din Justitie si predilectia unor judecatori de a pronunta cum doresc anumite hotarari, stiiind ca nu raspund si ca prin manopere abuzive pot promova mai usor in cariera ori obtine avantaje personale, a fost rezolvata exemplar de tara noastra sora – Republica Moldona. In anul 2002, ca urmare a confruntarii cu un fenomen similar cu cel care dainuie de zeci de ani in justitia noastra damboviteana (in care unii magistrati pronunta hotararile dupa cum au cheful sau interesul), Parlamentul Republicii Moldova a rezolvat exemplar problema si a emis un articol de lege prin care stopat arbitrariul din justitie. Este vorba de art. 307 din Codul penal al R. Moldova care a prevede: “Pronuntarea cu buna-stiinta de catre judecator a unei hotarari, sentinte, decizii sau incheieri contrare legii se pedepseste cu amenda in suma de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina la 5 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de pina la 5 ani.”

In pofida faptului ca unii judecatori au sarit ca arsi si au atacat textul de lege la Curtea Constitutionala, articolul 307 a fost declarat perfect constitutional la 28 martie 2017. Si nu oricum, ci dupa ce Curtea Constitutionala a solicitat opinia Comisiei de la Venetia, care a raspuns ca: “Oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor in exercitiul functiei lor judiciare, ea nu exclude tragerea la raspundere a acestora”.

In data de 23 august 2017, UNBR – Bota, condus de avocatul Pompiliu Bota (foto) a adresat MJ si Parlamentului Romaniei o cerere de instituire in legislatia romana o prevedere similara cu cea din celebrul articol 307 din Codul penal al Republicii Moldova, care s-a dovedit ca functioneaza in tara vecina, unde a limitat drastic apetitul judecatorilor care si-au imaginat ca pot face orice doresc. A functionat pentru ca in orice tara in care nu exista pedepse pentru incalcari grave ale Drepturilor Omului sub pretextul independentei judecatorilor, e ca si cand ai transmite invitatii la incalcarea legii.

Cititi cererea UNBR – Bota cu istoricul articolului 307, care a facut curat in justitia Republicii Moldova.

Catre:

Ministerul Justitiei

Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor

Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului

Consiliului Superior al Magistraturii

Subscrisa, UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA, prin presedinte de onoare Bota Pompiliu, solicitam sa transmiteti Parlamentului spre dezbatere si adoptare urmatoarele:

I). Instituirea in Codul penal a unui articol privind raspunderea penala a judecatorilor, similar cu art. 307 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova:

Articolul 307. Pronuntarea unei sentinte, decizii incheieri sau hotariri contrare legii:

“(1) Pronuntarea cu buna-stiinta de catre judecator a unei hotarari, sentinte, decizii sau incheieri contrare legii se pedepseste cu amenda in suma de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina la 5 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de pina la 5 ani.”

Prevederile Art. 307 din Codul penal al Republicii Moldova au fost declarate constitutionale la 28 martie 2017 cand Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate si a recunoscut constitutional articolul 307 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, in masura in care judecatorii din cadrul judecatoriilor, Curtilor de apel si Curtii Supreme de Justitie pot fi trasi la raspundere penala doar pentru pronuntarea cu intentie a unei hotarari, sentinte, decizii sau incheieri contrare legii.

Hotararea Curtii Constitutionale este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a solicitat opinia Comisiei de la Venetia.

La 13 martie 2017, Comisia de la Venetia a comunicat Curtii Constitutionale opinia sa Amicus Curiae, adoptata in cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare: intrebarile adresate de catre Curtea Constitutionala a Republicii Moldova Comisiei de la Venetia in vederea oferirii acestei opinii amicus curiae cu privire la articolul 307 din Codul penal al Republicii Moldova sunt:

(1) Daca este posibila tragerea la raspundere penala in cazul unui judecator, pentru interpretarea legii, stabilirea faptelor sau evaluarea probelor de catre acesta, atunci cand judeca un caz din fata sa ?

(2) Daca este posibil ca o casare a hotararii unei instante inferioare de catre o instanta superioara sa serveasca drept motiv pentru stabilirea ilegalitatii acelei hotarari ?

(3) Daca prevederea contestata asigura independenta si impartialitatea judecatorilor intr-un stat guvernat de preeminenta dreptului ?

Raspunsul Comisiei de la Venetia la aceste intrebari:

,,Oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor in exercitiul functiei lor judiciare, ea nu exclude tragerea la raspundere a acestora.

Trebuie asigurat un echilibru intre imunitatea lor, ca mijloc de protectie impotriva presiunilor nepotrivite si a abuzului din partea altor puteri ale statului sau din partea persoanelor (imunitatea functionala) si ideea ca un judecator nu este deasupra legii (raspundere);

De vreme ce judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru interpretarea unei legi, stabilirea faptelor sau evaluarea probelor, o asemenea raspundere opereaza doar in cazurile in care exista:

- rea-credinta

- si, daca se poate demonstra, neglijenta grava;

Judecatorii nu ar trebui trasi la raspundere pentru erorile judiciare care nu presupun existenta relei-credinte si pentru diferentele de interpretare a dreptului. Remediul principal pentru asemenea erori il reprezinta procedura de contestare;

- raspunderea penala si cea disciplinara nu se exclud reciproc: sanctiunile disciplinare pot fi potrivite, totusi, in cazul in care exista o achitare in materie penala; de asemenea, imprejurarea ca procedurile penale nu au fost initiate din cauza esecului de a stabili vinovatia penala sau faptele unui caz penal nu presupune ca judecatorul in discutie nu a comis o incalcare disciplinara, in special din cauza caracterului diferit al acestor tipuri de raspundere;

- daca conduita gresita a judecatorului este apta sa submineze increderea publica in judiciar, este in interesul public sa se instituie proceduri disciplinare impotriva acelui judecator. Totusi, procedurile penale nu au in vedere aspectul disciplinar special al conduitei gresite, ci vinovatia penala;

- in concluzie: doar esecurile provocate cu intentie, printr-un abuz deliberat sau, daca se poate demonstra, printr-o neglijenta grava, repetata si serioasa ar trebui sa dea nastere actiunilor disciplinare si sanctiunilor, raspunderii penale sau raspunderii civile.

in fine, raspunderea penala a judecatorilor poate fi compatibila cu principiul independentei judecatorilor, insa numai in conformitate cu legea. Legea in discutie nu trebuie sa vina in conflict cu principiul de baza al independentei judecatorilor. Aceasta reprezinta o problema in privinta careia trebuie sa se pronunte Curtea Constitutionala insasi.,,

Hotarari contrare legii se pot considera in primul rand cele care cauzeaza condamnari ale Statului Roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului sau la C.J.U.E.:

a) Cauza Tudor Tudor vs Romania (M. Of. nr. 778 din 13/11/2009):

- este obligatorie respectarea jurisprudentei instantei de ultim grad de jurisdictie

b) Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni vs Romania (M. Of. nr. 420/2010):

- se interzice aplicarea jurisprudentei in dezavantajul acuzatului.

- doctrina (teoria) nu se poate substitui jurisprudentei.

c) Cauza Caraian vs Romania din 23 iunie 2915:

- in caz de interventie a prescriptiei se interzice respingerea cererii inculpatului de achitare prin continuarea procesului penal.

d) Cauza Bulfinsky vs Romania (M. Of. nr. 21 din 10 ianuarie 2011):

- Instantele sunt obligate sa raspunda cererilor apararii de a se administra probe, sa analizeze sau cel putin sa ofere explicatii mai detaliate cu privire la motivul respingerii celorlalte cereri de administrare de probe.

e) Cauza Beian vs Romania (M. Of. nr. 616 din 21.08.2008):

- este obligatorie respectarea principiului securitatii juridice.

f) Cauza Calmanovici vs Romania (M. Of. nr. 283/30.04.2009:

- este interzisa condamnarea inculpatului fara ca el sa fie audiat personal

- nu se poate aplica interzicerea dreptului de vot pentru infractiuni care nu au legatura cu legea electorala.

g) Cauza Moinescu vs Romania, Cauza Gutau vs Romania:

- dupa achitarea pe fond este interzisa condamnarea inculpatului direct in apel fara a se administra probe noi.

h) Cauza Beraru vs Romania (M. Of. nr. 944 din 23.12.2014)- este obligatorie reaudiarea martorilor daca s-a modificat componenta completului de judecata.

i) Hotararea CEDO Lungu vs Romania din 21.10.2014- o amenda contraventionala, administrativa sau fiscala impiedica condamnarea.

j) HOTARAREA CURTII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE (Camera a patra) din 5 iunie 2014 si Hotararea CEDO Zolotoukhine vs Rusia:

"O ordonanta de netrimitere in judecata care impiedica o noua urmarire penala pentru aceleasi fapte trebuie considerata ca fiind o hotarare definitiva care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleiasi persoane pentru aceleasi fapte."

"CEDO a decis cu valoare de principiu ca art. 4 din Protocolul nr. 7 din Conventie trebuie inteles in sensul ca el interzice urmarirea ori judecarea unei persoane pentru o a doua „infractiune”, in masura in care aceasta are la origine fapte identice sau fapte care sunt, in substanta, aceleasi.”

,,Interpretarea principiului in discutie trebuie sa fie favorabila autorului actelor comise ceea ce semnifica imprejurarea ca odata ce el a fost scos de sub urmarire penala, sa nu mai aiba temerea ca va fi din nou pus sub urmarire penala pentru aceleasi fapte.”

II). Instituirea unui articol in Codul penal privind raspunderea penala a procurorilor pentru incalcarea cu rea-credinta, intentie sau grava neglijenta a prevederilor:

- Constitutiei Romaniei,

- pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte

- hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului

- hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Bucuresti, 23.08.2017