Lumeajustitiei.ro va prezinta in exclusivitate hotararea CSM prin care judecatoarea Camelia Bogdan (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti a fost zburata din magistratura. Este o hotarare devastatoare pentru vestita Camelie, prin care judecatorii din CSM au constatat incompatibilitatea acesteia, atunci cand a luat bani de la un SRL contractat de Ministerul Agriculturii, in timp ce judeca dosarul “Telepatia”, in care parte vatamata era chiar Ministerul Agriculturii.

Motivarea Hotararii nr. 1J din 8 februarie 2017 a Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara din CSM explica faptul ca judecatoarea Bogdan a afectat increderea cetatenilor in Justitie, iar prin conduita ei s-au creat premisele unei indoieli in ceea ce priveste integritatea si impartialitatea magistratilor. De asemenea, judecatorii din CSM devoaleaza ca Bogdan a prevazut rezultatul actiunilor sale si a acceptat posibilitatea ca ar putea incalca legea. Mai mult, aceeasi Camelie a incercat, sustin membrii CSM, sa isi preconsitituie aparari in situatia in care s-ar pune in discutie starea de incompatibilitate in care s-a aflat.

Nu in ultimul rand, membrii CSM care au hotarat sa o dea afara din magistratura pe Camelia Bogdan arata ca judecatoarea a apelat actiuni prin care ar fi urmarit sa ii intimideze pe toti cei implicati in cazul sau. Concret, Bogdan ar fi trimis inscrisurile din dosarul disciplinar inclusiv la DNA, modalitate prin care, afirma CSM, aceasta a sugerat probabil posibilitatea sesizarii din oficiu.

Cert este ca in final s-a tras o singura concluzie: Camelia Bogdan nu mai corespunde exigentelor inpuse de functia de judecator.

Prezentam cateva fragmente din Hotararea CSM, care este atasata la finalul articolului:

“In speta, parata judecator Camelia Bogdan a participat ca formator-lector la o activitate de instruire extrajudiciara initiata de Unitatea de Management a Proiectului Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeana pentru Restructurarea Agriculturii in Romania (UMP-CESAR), structura din cadrul acestui minister, incasand pentru serviciile prestate suma de 10.048 lei.

Relevant este faptul ca, la momentul la care a primit invitatia de a participa la aceasta activitate, doamna judecator Camelia Bogdan avea cunostinta despre imprejurarea ca activitatea extrajudiciara mentionata avea ca obiect instruirea unor functionari publici din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, aspect ce rezulta din inscrisurile pe care aceasta le-a transmis la data de 11.07.2014, prin intermediul postei electronice, Agentiei Nationale de Integritate si care poarta antetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Apararea paratei in sensul ca a fost invitata sa participe la aceasta activitate in calitate de expert al Comisiei Europene nu poate fi primita in lipsa unor dovezi in acest sens. Astfel, la dosarul cauzei nu exista niciun inscris doveditor care sa confirme sustinerile acesteia, iar in urma accesarii bazei de date a expertilor Comisiei Europene nu a putut fi identificat numele doamnei judecator in listele existente. Inscrisul depus de doamna judecator la fila 275 vol. I dosar nu dovedeste calitatea de expert TAIEX, ci doar faptul ca parata a participat la un seminar organizat de aceasta structura din cadrul Comisiei Europene.

(…)

Existenta sau inexistenta unui raport de evaluare intocmit de catre Agentia Nationala de Integritate nu constituie un impediment pentru declansarea procedurii disciplinare in conditiile Legii 317/2004, republicata. Astfel, Inspectia Judiciara este singura autoritate competenta sa efectueze cercetarea disciplinara si sa dispuna exercitarea actiunii disciplinare, chiar si atunci cand sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii se realizeaza de catre Agentia Nationala de Integritate.

Mai mult, in considerarea rolului sau de instanta de judecata, definit in art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 republicata, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara va proceda la o apreciere a intregului probatoriu administrat in cauza, inclusiv a raportului ANI, care constituie mijloc de proba in conditiile legii, fara a avea o valoare probatorie prestabilita.

De asemenea, Sectia nu este tinuta in luarea unei decizii doar de concluziile Agentiei Nationale de Integritate, opinia pe care instanta si-o formeaza in urma analizei complexe a probelor neputand fi cenzurata de deciziile administrative emise de alte autoritati publice, in conditiile in care singura autoritate competenta a se pronunta cu privire la abaterile disciplinare savarsite de judecatori este Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii.

(…)

Activitatea prestata de doamna judecator in cadrul acestui program cu finantare externa nu s-a circumscirs niciuneia dintre exceptiile expre prevazute de lege si nici situatiilor de interpretare extinsa expuse in practica administrativa anterioara a Consiliului Superior al Magistraturii, ci reprezinta o activitate incompatibila cu functia de magistrat.

(…)

Activitatea prestata de catre doamna judecator Camelia Bogdan nu a presupus o activitate didactica similara cu activitatea desfasurata in cadrul institutiilor de invatamant superior, al Institutului National al Magistraturii sau al Scolii Nationale de Grefieri si nu a vizat pregatirea unor practicieni ai dreptului, asa cum s-a aratat deja, programul nefiind destinat sistemului justitiei in general.

Din aceasta perspectiva, apararile paratei judecator nu sunt apte sa acopere nici situatia concreta in care s-a aflat judecatorul si nici consecinta directa si imediata a incalcarii obligatiilor profesionale, doamna judecator Camelia Bogdan ignorand, prin conduita adoptata, dispozitiile legale privind regimul incompatibilitatilor si interdictiilor impuse magistratilor.

In concluzie, prin participarea doamnei judecator Camelia Bogdan, in calitate de lector-formator, la o activitate de pregatire profesionala a unor functionari publici din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, activitate pentru care a fost remunerata substantial raportat la veniturile salariale ale unui magistrat cu grad de curte de apel la nivelul anului 2014, cat si ale unui lector universitar doctor in cadrul Facultatii de Drept si care nu s-a circumscris niciuneia dintre exceptiile prevazute de lege, concomitent cu detinerea si exercitarea functiei de judecator se realizeaza continutul laturii obiective a abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sub aspectul laturii subiective a incalcarii normelor legale, Sectia retine ca vinovatia este o conditie obiectiva indispensabila pentru angajarea raspunderii juridice.

(...)

In acest context, Sectia retine ca vinovatia paratei judecator Camelia Bogdan in savarsirea faptei este dovedita si rezulta din faptul ca, desi stia ca statutul de magistrat ii impunea o anumita conduita, totusi modul in care aceasta a actionat a fost de natura a afecta increderea cetatenilor in sistemul judiciar, relevand existenta factorului intelectiv si a celui volitional, deci a vinovatiei in sens disciplinar.

Probele administrate au relevat ca parata a comis abaterea disciplinara retinuta cu intentie indirecta. Astfel, doamna judecator Camelia Bogdan a acceptat invitatia transmisa de FDI Top Consult SRL de a participa la activitatea extrajudiciara vinitiata de Unitatea de Management a Proiectului 'Completarea Sorijinului Financiar acordat de Uniunea Europeana pentru Restructurarea Agriculturii in Romania (UMP-CESAR)', activitate remunerata substantial si care nu viza pregatirea unor practicieni ai dreptului, programul nefiind destinat sistemului justitiei in general.

Doamna judecator Camelia Bogdan a prevazut rezultatul actiunii sale si, desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea incalcarii prevederilor legale privitoare la incompatibilitati si interdictii.

In acest context, relevant sub aspectul laturii subiective este faptul ca parata judecator Camelia Bogdan a avut indoieli in legatura cu posibilitatea participarii in calitate de lector in cadrul programului mentionat anterior, motiv pentru care a adresat la data de 11.07.2014 o solicitare Agentiei Nationale de Integritate.

Mai mult, ulterior demararii cercetarii disciplinare, a formulat o cercetare prin care a solicitat Agentiei Nationale de Integritate verificarea eventualei situatii de incompatibilitate in care s-ar fi aflat la momentul la care a participat in calitate de lector in cadrul programului mentionat anterior.

(...)

Prin prisma acestor dispozitii legale speciale, nu poate fi acceptata maniera informala in care un magistrat a inteles sa lamureasca eventuale indoieli referitoare la o situatie care ar fi fost de natura sa genereze o stare de incompatibilitate.

Astfel, la data de 11.07.2014, doamna judecator Camelia Bogdan nu s-a adresat oficial Agentiei Nationale de Integritate, ci a transmis un e-mail personal domnului Horia Georgescu, la acel moment presedintele institutiei mentionate, solicitand sa i se comunice daca exista o stare de incompatibilitate prin exercitarea simultana a calitatii de magistrat si a celei de formator in cadrul proiectului.

Modul familiar de adresare folosit de doamna judecator in cuprinsul e-mail-urilor transmise domnului Horia Georgescu, respectiv, 'va multumesc frumos, am vorbit cu Ioana', sugereaza faptul ca parata a intentionat sa obtina un raspuns rapid, fara ca solicitarea sa se urmeze procedura de verificare institutia prin Legea nr. 176/2010. De remarcat este si faptul ca doamna judecator Camelia Bogdan a transmis aceasta solicitare in data de 11.07.2014 (intr-o zi de vineri), iar raspunsul Agentiei Nationale de Integritate a fost emis in data de 14.07.2014 (intr-o zi de luni).

Relevanta este si imprejurarea ca doamna judecator nu a transmis Agentiei Nationale de Integritate toate informatiile legate de activitatea extrajudiciara la care intentiona sa participe, ci doar a indicat denumirea programului de pregatire profesionala si calitatea in care urma sa participe la aceasta activitate.

(…)

Cu toate acestea, parata a inteles sa ignore avertizarea pe care aceasta institutie i-a transmis-o si a decis sa participe la sesiunea de instruire a functionarilor publici din cadrul APIA, fiind remunerata pentru activitatea prestata, desi avea obligatia sa manifeste prudenta si sa se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii, cum de altfel si alti magistrati aflati in situatii similare au procedat.

(…)

Mai mult, domna judecator Camelia Bogdan nu s-a adresat nici colegiului de conducere al instantei in conditiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor pentru a lamuri situatia concreta in care se afla, asa cum rezulta din cuprinsul adresei nr. 3/2924/C din 9.03.2016 emisa de Curtea de Apel Bucuresti.

(…)

Urmarea produsa prin savarsirea acestei abateri disciplinare consta in deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca sistem si serviciu in apararea ordinii de drept. Astfel, prin conduita paratei judecator s-au creat premisele unei indoieli cu privire la integritatea si impartialitatea magistratilor, precum si a intregului sistem judiciar, in conditiile in care informatiile referitoare la situatia concreta in care s-a aflat doamna judecator au ajuns la cunostinta opiniei publice.

(…)

Toate aceste aspecte contureaza faptul ca parata a intentionat sa participe la aceasta activitate, incercand sa isi preconstituie aparari in situatia in care s-ar fi pus in discutie o eventuala stare de incompatibilitate.

(…)

La individualizarea sanctiunii, Sectia va avea in vedere imprejurarile, gravitatea concreta precum si consecintele faptei savarsite de parata, care, in calitate de judecator, prin actiunile sale, a afectat prestigiul si imaginea justitiei, ca serviciu public, fapta fiind de natura a conduce la decredibilizarea justitiei.

(…)

In procesul de individualizare a sanctiunii este relevanta si atitudinea paratei pe parcursul efectuarii actelor de cercetare disciplinara. Astfel, aceasta a manifestat un comportament neconform statutului de magistrat, concretizat in formularea repetata de sesizari si plangeri impotriva persoanelor abilitate legal sa desfasoare activitati specifice cercetarii disciplinare si exercitarii actiunii disciplinare (inspectorii judiciari carora li s-a repartizat lucrarea, inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare), precum si impotriva conducerii Curtii de Apel Bucuresti.

In plus, inscrisrurile transmise de parata prin intermediul postei electronice au fost adresate nu numai organelor care efectuau cercetarea disciplinara, ci si altor institutii din interiorul si din afara sistemului judiciar (Presedintele Romaniei, Comisia Europenea, Ministrul Justitiei, Prim-Ministru al Romaniei, Agentia Nationala de Integritate), inclusiv unor organe de cercetare penala cum ar fi Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie, suferand, probabil, posibilitatea sesizarii din oficiu, aceasta activitate continuand si in faza de judecata a actiunii disciplinare.

Astfel de actiuni pot fi interpretate ca presiuni indirecte exercitate asupra tuturor celor implicati in desfasurarea procedurii disciplinare, inspectori judiciari si membri ai Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara. Aceasta, in conditiile in care parata cunostea, din activitatea de judecator, ce inseamna exercitarea unor presiuni in dosarele pe care le instrumenteaza un magistrat si intelegea mai bine decat oricine scopul unor astfel de actiuni.

Aceasta imprejurare denota faptul ca parata nu a inteles gravitatea faptei, importanta normelor ce reglementeaza regimul incompatibilitatilor si interdictiilor si, nu in ultimul rand, consecintele actiunilor sale asupra imaginii justitiei.

(…)

Urmarea faptelor savarsite de parata este certa si consta intr-un prejudiciu de imagine, credibilitate si reputatie ce afecteaza in mod direct imaginea justitiei care, pentru o functionare adecvata, trebuie sa se bucure de increderea deplina a opiniei publice.

Tinand cont de toate aceste imprejurari, care, in mod obiectiv, trebuie avute in vedere la individualizarea sanctiunii aplicate, retinand gravitatea deosebita a faptei astfel cum a fost descrisa anterior, vinovatia paratei, circumstantiata si de intentia de a-si preconstitui justificari pentru o fapta despre care stia ca ar putea genera urmarile retinute, precum si legatura de cauzalitate, Sectia apreciaza ca parata judecator nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de judecator“.

*Cititi aici integral hotararea CSM privind excluderea din magistratura a judecatoarei Camelia Bogdan