“Campul tactic” din Justitie se va reface intr-o forma mult mai grava decat cea care a existat pana in 2018. Se va intampla daca noua Lege privind organizarea judiciara va fi votata in comisia speciala parlamentara in forma adoptata deja de Camera Deputatilor, o forma care elimina garantiile impotriva imixtiunii serviciilor de informatii in Justitie.

La o zi dupa ce a dezvaluit riscul revenirii protocoalelor secrete in Justitie (click aici pentru a citi), presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatoarea Dana Girbovan (foto), sefa Curtii de Apel Cluj, atrage atentia asupra votului pe care comisia parlamentara speciala care dezbate noile Legi ale Justitiei il va da miercuri, 12 octombrie 2022, pe viitoarea Lege privind organizarea judiciara. In acest sens, Girbovan avertizeaza ca daca amendamentele propuse de asociatiile profesionale – Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – vor fi respinse, atrunci legea va permite interferenta serviciilor in justitie prin ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori, totul urmand sa fie mult mai grav decat in perioada “campului tactic”.

Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, de miercuri, 12 octombrie 2022, Dana Girbovan prezinta si cateva consecinte concrete. Astfel, daca noua Lege privind organizarea judiciara va trece in forma adoptata de Camera Deputatilor, atunci grefierii si personalul auxiliar vor avea voie sa fie ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii. De asemenea, se va abroga infractiunea constand in recrutarea si tentativa de recrutare a magistratilor de catre serviciile secrete. Nu in ultimul rand, controlul efectiv si eficient al CSAT asupra judecatorilor si procurorilor in legatura cu calitatea acestora de lucratori operativi, acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor va fi diminuat.

Iata avertismentul sefei UNJR, judecatoarea Dana Girbovan:

“Comisia speciala comuna pentru examinarea initiativelor legislative din domeniul justitiei va vota azi mentinerea sau, dimpotriva, golirea de substanta a garantiilor legate de interferenta serviciilor de informatii in justitie.

Ieri, 11.10.2022, Comisia speciala a votat posibilitatea reintroducerii protocoalelor si actelor secrete in justitie, asa cum am aratat in postarile anterioare.

Azi, 12.10.2022, se discuta al doilea set de garantii existente in legea in vigoare, ce privesc problema lucratorilor acoperiti din justitie. Daca Comisia va respinge amendamentele UNJR, AMR si AJADO, legea va permite interferenta serviciilor in justitie prin ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori, intr-o maniera mult mai grava chiar fata de cea din perioada 'campului tactic' din justitie.

In concret, proiectul trecut de Camera Deputatilor elimina din legea privind statutul judecatorilor si procurorilor 3 garantii extrem de importante ca serviciile nu pot interfera in justitie, pe care le enumar mai jos.

1. Personalul auxiliar si conex vor putea fi lucratori operativi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii

Textul adoptat de Camera Deputatilor si supus dezbaterilor in Comisia comuna la Senat exclude grefierii si tot restul personalului instantelor – cu exceptia judecatorilor si procurorilor – de la interdictia de a fi ofiter acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informatii.

Aceasta interdictie a fost instituita prin legea privind statutul judecatorilor si procurorilor in 2005, pentru tot personalul instantelor, nefiind cuprinsa in legea privind statutul personalului auxiliar, in vigoare in acest moment.

Practic, din momentul in care va intra in vigoare aceasta lege si pana, eventual, se va adopta aceasta interdictie printr-o alta lege, grefierilor si celorlalte categorii de personal le va fi permis sa fie ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii.

Grefierul este cel care sprijina judecatorul, este persoana cea mai apropiata de acesta, prin specificul muncii sale, iar increderea pe care judecatorul o are in grefier este esentiala.

Aceasta modificare va distruge aceasta incredere, dincolo de faptul ca increderea in actul de justitie in sine se va prabusi, cata vreme nu vom mai stii, in instante si parchete, cine ce calitate are.

2. Se abroga infractiunea ce consta in recrutarea si tentativa de recrutare a judecatorilor si procurorilor de catre serviciile de informatii

Acest text avea un puternic caracter desuasiv si proteja justitia de tentativele de interferenta ale serviciilor de informatii. Textul nu a avut nici o problema de constitutionalitate, iar argumentul ca locul lui nu este in aceasta lege a fost sustinut si in 2018, nefiiind insa validat de Curtea Constitutionala.

3. Diminuarea garantarii unui control efectiv si eficient al CSAT privind calitatea de lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informatii.

Legea in vigoare obliga CSAT sa iti asume rezultatul verificarilor si sa ateste ca judecatorii si procurorii NU au calitatea amintita.

Reamintesc ca, in 2016, cand UNJR si AMR au cerut CSAT sa faca public rezultatul verificarilor, ni s-a spus ca nici un judecator sau procuror nu este ofiter acoperit. Am cerut in perioada respectiva, in mod sustinut, o copie dupa un act oficial ce atesta rezultatul, asumat de CSAT sub semnatura. Nu am primit niciodata un raspuns, pentru ca, in realitate, CSAT nu isi asuma raspunderea pentru astfel de raspunsuri.

Acesta a fost scopul reglementarii din 2018, ce prevedea ca 'rezultatul verificarilor facute de CSAT se comunica din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorului sau procurorului vizat, precum si, la cerere, oricarei persoane.

Actul Consiliului Suprem de Aparare a tarii prevazut la alin. (5) poate fi contestat in instanta, in termen de 3 luni de la data la care a luat la cunostinta, de catre orice persoana care justifica un interes legitim'.

Modificarea propusa si votata de Camera Deputatilor goleste de continut eficienta controlului CSAT, acesta trebuind sa trimita un raspuns scris si asumat doar atunci cand constata calitatea de ofiter acoperit, colaborator sau informator al unui secret, nu si atunci cand atesta ca un judecator sau procuror anume NU este ofiter acoperit.

Voi sustine azi, alaturi de doamna judecator Andreea Ciuca, presedinte AMR, amendamentele formulate de trei asociatii ale magistratilor – AMR, UNJR si AJADO – in scopul prezervarii independentei justitiei”.