Presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), judecatoarea Dana Girbovan (foto), avertizeaza asupra unei decizii luate de Comisia comuna pentru modificarea legilor justitiei care a reintrodus protocoalele si actele secrete in Justitie. A facut-o, potrivit pozitiei facute publice de presedinta Curtii de Apel Cluj, judecatoarea Dana Girbovan, marti, 11 octombrie 2022, prin respingerea amendamentelor propuse de UNJR, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) la viitoarea Lege privind organizarea judiciara (care va inlocui actuala Lege 304/2004), amendamente potrivit carora toate actele extrajudiciare ce privesc sau afecteaza justitia sa fie publice, astfel cum a fost prevazut pana in prezent in Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Prin acte extrajudiciare se intelege "toate actele administrative extrajudiciare emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare, fara exceptie".

Or, prin neadoptarea acestui amendament, atrage atentia judecatoarea Girbovan, vor putea fi reintroduse protocoalele si actele secrete in Justitie, fiind reinviate metehnele din perioada Justitiei totalitare a anilor 2009-2018, "majoritatea parlamentara" transmitand practic mesajul ca "ii este indiferent daca justitia se infaptuieste in numele legii sau si a actelor secrete".

Presedinta UNJR trage astfel un semnal de alarma asupra faptului ca in noua forma, Legea privind organizarea judiciara prevede limitarea caracterului de informatii de interes public doar la actele in care instantele de judecata si parchetele sunt parti, schimband astfel forma Legii din 2018, prin care au fost incluse garantii in "relatia justitie – servicii de informatii, intre acestea fiind garantarea liberului acces al cetatenilor la toate informatiile privind justitia, la toate protocoalele de colaborare si la toate actele administrative extrajudiciare emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare, fara exceptie".

In schimb, actele unilaterale, "precum au fost in trecut deciziile CSAT ce au stat la baza protocoalelor, ordine ale diverselor structuri, protocoale incheiate intre Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu, si servicii de informatii vor ramane secrete, chiar daca privesc sau afecteaza proceduri judiciare".

Vorbim despre amendamentul sustinut de asociatiile UNJR si AMR si deputatul Dumitru Coarna care a fost respins marti, 11 octombrie 2022, de Comisia comuna pentru modificarea legilor justitiei care prevede urmatoarele:

"Orice persoana are garantat accesul liber si neingradit la toate informatiile care privesc statutul judecatorilor si procurorilor organizarea judiciare, organizarea si functionarea CSM, cooperarea institutionala intre instantele judecatoresti si parchete, pe de-o parte si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, precum si celelalte acte administrative extrajudiciare emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare".

In fata Comisiei, judecatoarea Dana Girbovan a explicat care sunt ratiunile pentru care au fost propuse amendamente pentru art. 6 si art. 7 din Legea privind organizarea judiciara (forma noua a Legii 304/2004), vorbind despre necesitatea interpretarii si aplicarii acestuia impreuna cu art. 6 din Legea 303/2004.

Inainte de a prezenta declaratia sustinuta de judecatoarea Girbovan, iata ce prevede Art. 6 si Art. 7, astfel cum au fost propuse de Ministerul Justitiei :

"Art. 6 - Cooperarea institutionala intre instantele judecatoresti si parchete, pe de o parte, precum si intre instantele judecatoresti sau parchete si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, precum si actele administrative extrajudiciare care imbraca aceste forme de cooperare ori care sunt emise unilateral si care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare, se realizeaza, respectiv se incheie si se emit cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali".

"Art. 7 - Existenta si continutul actelor prevazute la art. 6, in care instantele judecatoresti si parchetele sunt parti, sunt informatii de interes public la care accesul liber este garantat, prin derogare de la prevederile art.12 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public".

Judecatoarea Dana Girbovan: "Toate aceste protocoale vor putea exista din nou in secret"

Avand aceste prevederi, judecatoarea Girbovan a opinat ca prin interpretarea si aplicarea celor doua texte de lege s-ar crea posibilitatea aparitiei unor noi protocoale pentru care nu este prevazuta obligatia asigurarii publicitatii lor, nefiind considerate acte emise intre instante si parchete, considerate parti. Or, prin aceasta interpretare sunt excluse de la asigurarea publicitatii actele unilaterale emise de alte autoritati decat instantele si parchetele, precum CSAT, CSM sau SRI, care pot viza sau afecta desfasurarea procedurilor judiciare:

"Ideea este de a garanta accesul a tot ceea ce inseamna acte unilaterale si bilaterale care afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare. Daca Legea va trece in forma in care ati adoptat-o la Camera Deputatilor vom avea din nou posibilitatea de a avea acte unilaterale si dau cu titlu de exemplu cu ce s-a intamplat in trecut: Decizii ale CSAT, secrete, dar care sa vizeze functionarea justitiei. Cu alte cuvinte vom avea din nou o Justitiei paralela, secreta. Pe de alta parte, modul in care este formulat acum textul, limiteaza accesul la informatii de interes public doar intre actele in care instantele si parchetele, nu sau parchetele, ci si parchetele sunt parti. Adica vom avea ca informatii publice doar protocoalele incheiate intre instante si parchete. Dar noi nu am avut niciodata problema cu asta, am avut problema cu protocoalele fie instantele, fie parchetele sau CSM, Inspectia Judiciara le-a incheiat cu SRI. Toate aceste protocoale vor putea exista din nou in secret, daca legea este adoptata. Noi din 2015 pana in 2018 ne-am batut pentru a exclude interferenta serviciilor de informatii in justitie. Daca modul in care este formulat amendamentul este prea greoi, noi va sugeram si o varianta mai simpla.

Lasati art. 6 asa cum este, iar la art. 7 scoateti doar virgulele, scoateti limitarea" (...)

Cum sa fie instantele parti in hotararile CSAT? Cum sa fie instantele parti in hotararile intre CSM si SRI? Hotararile CSAT sunt acte extrajudiciare, administrative, unilaterale care au afectat procedurile judiciare. Va reamintesc ultima decizie CCR nr. 55/2022 in care se spune ca printr-o hotarare a CSAT a fost infiintat acest Centru de Interceptari si ca nu este normal si ca afecteaza principiul legalitatii si ca nu este normal ca un centru facut printr-un act secret unilateral sa fie folosit in procedurile judiciare. Nu are o problema CCR nu avem nici noi sa fie folosit in procedurile judiciare. Pe noi ne intereseaza partea de justitiei, iar pe partea de justitie nu poti sa ai nimic, nici macar hotarari ale CSAT care sa reglementeze chestiuni de justitie".

Interesant este ca fata de aceasta chestiune Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut nicio pozitie!

Redam in continuare avertismentul judecatoarei Dana Girbovan, publicat pe Facebook:

"Comisia comuna a votat azi reintoarcerea protocoalelor si actelor secrete in justitie

Comisia comuna pentru modificarea legilor justitiei a votat pe data de 11 octombrie 2022 reintroducerea protocoalelor si actelor secrete in justitie, readucand justitia in perioada totalitara, pe care am experimentat-o si in ultimii ani, cand justitia s-a facut pe acte si protocoale secrete.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale a confirmat si cenzurat existata unor astfel de situatii, ce au incalcat grav principii esentiale ale statului de drept (cum a fost cazul deciziilor CSAT analizate in decizia CCR 55/2022, par. 204).

Concret, amendamentele propuse de UNJR, AMR si AJADO, ca toate actele extrajudiciare ce privesc sau afecteaza justitia sa fie publice, exact cum e prevazut in actuala Lege 303/2004, au fost respinse de catre comisie, cu 18 abtineri!!

Mesajul transmis astazi de majoritatea parlamentara este ca acesteia ii este indiferent daca justitia se infaptuieste in numele legii sau si a actelor secrete.

In 2017-2018 am participat la lucrarile comisiei comune speciale de la acea vreme de modificare a legilor justitiei cu scopul principal de a sustine introducerea in lege a unor garantii pentru independenta judecatorilor care sa nu mai permita interventia in cariera acestora sau intruziunea in proceduri a nici unui serviciu, organism sau institutii din afara sistemului judiciar.

Va reamintesc ca din 2015 am luptat pentru a dovedi, apoi pentru a inlatura intruziunea serviciilor de informatii in justitie. Demersul a fost privit initial cu circumspectie, cu ironie uneori, am fost ignorati, apoi tinta a numeroase atacuri, insa, din pacate, si subliniez, din pacate, dezvaluirile ulterioare au fost mult mai grave decat ne imaginam.

Protocoalele secrete incheiate de SRI cu PICCJ, ICCJ, IJ, CSM au avut efecte de o gravitate de neimaginat nu doar asupra dreptului cetatenilor la un proces echitabil, ci si un efect devastator asupra increderii cetatenilor in justitie, dar si asupra increderii intre magistrati, intre judecatori si procurori, intre acestia si institutiile ce ii reprezentau sau conduceau. Falia aceasta si criza de incredere nu este inca vindecata.

In acest context, legile din 2018 au inclus garantii importante in relatia justitie – servicii de informatii, intre acestea fiind garantarea liberului acces al cetatenilor la toate informatiile privind justitia, la toate protocoalele de colaborare si la toate actele administrative extrajudiciare emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare, fara exceptie.

Noua formulare din lege – ce limiteaza caracterul de informatii de interes public doar la actele in care instantele de judecata si parchetele sunt parti!!! - goleste de continut aceasta garantie.

Actele unilaterale, precum au fost in trecut deciziile CSAT ce au stat la baza protocoalelor, ordine ale diverselor structuri, protocoale incheiate intre Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu, si servicii de informatii vor ramane secrete, chiar daca privesc sau afecteaza proceduri judiciare.

Imediat ce se va afisa inregistrarea acestei sedinte, voi posta extrasul din aceasta pentru a vedea fiecare roman cum sunt aparate drepturilor lor in Parlamentul Romaniei si cat de putin conteaza transparenta si independenta justitiei!

Daca textul va trece si de Plenul Senatului in forma adoptata de comisie, vom cere Presedintelui tarii, Presedintelui ICCJ, Avocatului Poporului si Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sesizarea Curtii Constitutionale cu aceasta problema ce aduce o grava atingere independentei justitiei.

De asemenea, vom sesiza TOATE organismele internationale, deoarece nu vom permite ca, sub pretextul conformarii unor recomandari externe, justitia din Romania sa fie iar influentata de serviciile de informatii sau acte ce nu sunt publice.

Am luptat din 2015 pentru a scapa de legislatii paralele si secrete, specifice perioadei sovietice de trista amintire, iar acesta lupta o vom continua, pentru a ne asigura ca toti cetatenii Romaniei sunt judecati conform legii, nu protocoalelor sau actelor secrete".

ACTUALIZARE 12.10.2022

Miercuri, 12 octombrie 2022, presedinta UNJR Dana Girbovan a publicat un nou mesaj pe Facebook pe aceeasi tema a protocoalelor secrete din justitie, anexand inregistrarea momentului din sedinta comisiei parlamentare speciale in care membrii comisiei au ignorat amendamentele propuse de catre asociatiile magistratilor AMR, UNJR si AJADO.

Redam a doua postare a judecatoarei Girbovan (vezi video):

„Inregistrarea sedintei Comisiei comune privind modificarea legilor justitiei, ce a votat ieri, 11 octombrie 2022, posibilitatea reintroducerii protocoalelor si actelor secrete in justitie, demonstreaza ca dezbaterile din aceasta comisie sunt un dialog al surzilor, in care esti lasat sa vorbesti, dar nu esti ascultat.
In cadrul sedintei de ieri am argumentat pe larg, alaturi de doamna judecator Andreea Ciuca, care este pericolul textului adoptat de Camera Deputatilor, ce va permite atat incheierea de protocoale, cat si de acte juridice extrajudiciare secrete, cum au fost in trecut deciziile CSAT ce au creat practic o legislatie paralela secreta.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului au depus amendamente ce corectau acest text si garantau caracterul de informatie de interes public a tuturor actele extrajudiciare ce privesc sau afecteaza justitia.
Am explicat pe larg, in postarea anterioara, riscurile la adresa independetei justitiei si, implicit, la adresa drepturilor si libertatilor fundamentale ale fiecarui cetatean, generate de textul votat de Camera Deputatilor:
https://www.facebook.com/dana.girbovan.5/posts/pfbid0zz9z3aDL5VB3UX7UADFSuWbEbvMsPZdYxcsn7B59e7PN4nF2Z1ZBJAZXuy6tCd51l
Asa cum dovedeste inregistrarea atasata, argumentele noastre au fost absolut indiferente marii majoritati a membrilor Comisiei, care au refuzat practic sa sustina transparenta in justitie.
Astfel, cu doar 2 voturi pentru si 18 abtineri amendamentul nostru care prevedea ca toate actele extrajudiciare ce privesc sau afecteaza justitia sunt informatii de interes public a fost respins, ramanand textul votat de Camera Deputatilor, ce va permite reintroducerea protocoalelor secrete”.