Un mega proiect imobiliar de 260 milioane euro, aflat in stadiu de finalizare in centrul Municipiului Iasi – proiectul Ansamblul Palas, construit de Iulius Group SRL apartinand omului de afaceri Iulian Dascalu – poate fi intarziat si chiar oprit din cauza a doua firme care contesta in toate instantele modul in care Consiliul Local Iasi s-a asociat in participatiune pe acest proiect. Culmea e ca firmele contestatare SC Alimentara SA Iasi si SC Turism Moldova SA Iasi, apartinand omului de afaceri Danut Catalin Prisecariu (cunoscut ca rival al lui Iulian Dascalu), s-au aflat in competitie cu Iulius Group SRL si au ratat negocierile din 2005 ale Municipalitatea Iasi, in urma careia, aceasta s-a asociat in participatiune cu Iulius Group SRL pentru dezvoltarea unui complex comercial si rezidential pe un teren de peste 11 hectare situat in spatele Palatului Culturii. Asociere in participatiune in care Municipalitatea Iasi a venit ca aport cu terenurile, iar investitorul cu banii. Proiectul mai are cateva luni pana va fi inaugurat si, in pofida uriaselor investitii, care vor asigura numeroase locuri de munca si vor schimba fata orasului, exista riscul ca afacerea sa sufere intarzieri si pierderi insemnate deoarece la Curtea de Apel Oradea, in urma unei actiuni initiate de firmele lui Prisecariu, s-a decis la finele anului 2010 anularea hotararilor Consiliului Local Iasi din 2004 si 2005 prin care initial s-au trecut cele 11 hectare din domeniul public, in domeniul privat al Municipiului Iasi, iar apoi s-a decis aprobarea contractului de asociere in participatiune dintre dintre Consiliul local Iasi si Iulius Group SRL. Decizia nr. 976/2010 a Curtii de Apel Oradea – Sectia Comerciala de Contencios (Dosar nr. 3293/35/2006) a fost luata cu doua voturi, la unul (cu opinia separata a judecatorului Ovidiu Blaga, care a demonstrat de ce nu s-a incalcat legea) si dupa ce, la fond, la Tribunalul Bihor, in septembrie 2006 s-a respins actiunea formulata de firmele lui Prisecariu - SC Alimentara SA Iasi si SC Turism Moldova SA Iasi, pe motiv ca aceste societati nu au justificat un interes legitim in cauza si nu s-a dovedit incalcarea legilor in emiterea hotararilor de consiliu local.

Inalta Curte a statuat cu autoritate de lucru judecata ca firmele lui Prisecariu nu au interes legitim si nu puteau avea calitate procesuala

Decizia Curtii de Apel Oradea a surprins prin faptul ca nu a tinut cont de o decizie irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 3511 din 25.11.2008 (Dosar nr. 5402/1/2008) care a statuat ca SC Alimentara SA Iasi nu poate avea calitate procesuala, din lipsa oricarui interes legitim, intr-un alt dosar in care firmele lui Prisecariu au incercat, fara succes, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de asociere in participatiune din 2005 incheiat intre Municipalitatea Iasi si Iulius Group SRL pentru Ansamblul Palas.

Este inexplicabila situata creata: daca instanta suprema a stabilit ca firmele lui Prisecariu nu puteau solicita anularea contractului de asociere, pe lipsa de interes, cum s-a reusit la Curtea de Apel Oradea sa se intoarca cu 180 de grade sentinta de la fond si, gratie a doar doua voturi din cele trei ale completului, sa se admita actiunile celor doua firme si sa se anuleze hotararile de consiliul local!?! Adica nu s-a reusit cu anularea contractului propriu-zis, si s-a reusit anularea hotararilor care au aprobat contractul?

In prezent, pentru a se remedia aceasta situatie, care risca sa afecteze un proiect comunitar de mare anvergura, care mai are putin pana sa fie dat la cheie, Consiliul Local Iasi si SC Iulius Group SRL au formulat o cerere de revizuire a decizie de la CA Oradea, care se va judeca la 2 februarie 2012 la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios (Dosar nr. 1141/35/2010). Prin aceasta revizuire, edilii Municipiului Iasi cer sa se anuleze decizia CA Oradea si sa se mentina solutia de respingere a actiunii firmelor lui Prisecariu, pronuntata de Tribunalul Bihor, pe temeiul autoritatii de lucru judecata a Inalte Curti, care a statuat ca cele firmele lui Prisecariu nu pot avea calitate procesuala, pentru lipsa de interes.

Acuzatii de fatada, pentru blocarea unei investitii dorite de ieseni

Firmele lui Prisecariu nu au putut dovedi vreo vatamare a intereselor lor, fapt retinut in primul proces finalizat la Inalta Curte in care nu au reusit anularea contractului de asocierere, insa in cel de-al doilea proces, finalizat la CA Oradea, in care au cerut anularea hotararilor de consiliul local, au acuzat ca s-ar fi incalcat legea la momentul schimbarii regimului juridic al terenului si cu privire la o pretinsa “clauza leonina” din contractul de asociere in participatiune.

S-a facut insa abstractie de faptul ca, legea permite consiliilor locale sa procedeze la schimbarea regimului terenurilor detinute, din proprietatea publica, in cea privata, functie de interesul comunitatii. Iar in cazul de fata, imobilele vechi care s-au aflat pe terenul pe care s-a ridicat Ansamblul Palas, cladiri extrem de uzate, au fost demolate (dezafectate) cu acte in regula, astfel incat ele nemaiexistand, terenul putea fi schimbat ca regim, intr-un scop cu adevarat util comunitatii. In plus, terenul aportat de CL Iasi in asociere, nu a fost instrainat cum se sustine, el aflandu-se neintrerupt in proprietatea Municipalitatii Iasi, indiferent de cum s-ar schimba regimul sau juridic – public sau privat. Ar mai fi de adaugat ca in actiunile lor, pe langa anularea hotararilor de consiliu, cele doua firme au cerut si obligarea CL Iasi sa emita hotarare de aprobare a unei noi selectii de investitori, ceea ce denota ca nu Ansamblul Palas in sine ii deranja cu “problemele” sale de asociere, ci faptul ca nu au fost ele cele agreate in afacere.

Cat priveste acuzatia privind “clauza leonina” (in contractul de asociere in participatiune s-a stabilit ca indiferent de cota de 10% din profit revenita Consiliului Local Iasi, ea nu poate fi mai mica de “105.000 euro/an cota minima de profit garantat”, iar art 1513 din Codul civil arata ca este nul actul prin care unul sau mai multi asociati sa fie de la a participa la pierderi”) aceasta dovedeste necunoasterea specificului contractelor de asociere in participatiune. Evident ca daca nu va exista profit, nu se va da nimanui nimic (nici nu s-ar putea financiar/contabiliceste) cota minima de 105.000 euro/an operand doar in cazul inregistrarii unui profit, si asta prin eventuala diminuare a cotei de profit a asociatului Iulius Group SRL, pana la acoperirea sumei minime stabilite, indiferent de procentele de participare la benefii stabilite in contractul de asociere.

Uniunea Europeana ne critica pentru felul in care unele instante blocheaza proiecte de investitii

Lumeajustitiei.ro va reveni pe acest caz, de maxim interes pentru locuitorii Municipiului Iasi, care in urma unui sondaj de opinie si-au exprimat in majoritate dorinta de a avea un centru comercial de tinuta in centrul orasului, care va stimula agreementul, comertul si va crea locuri de munca.

A devenit o moda in Romania ca la orice proiect de anverguraa, sa apara imediat firmulite concurente, care sa conteste in intante, pana in panzele albe, investitiile, doar doar sa le opreasca. Din cauza acestui fenomen, multe proiecte se pierd, mai ales cu fonduri europene. De ani de zile investitorii, in special cei straini se plang de acest lucru - mai nou si Uniunea Europeana ne-a avertizat - in special de anumite instante de judecata care in loc sa urmareasca interesele comunitatii, interpreteaza legile in fel si chip pentru a da satisfactie unor contestatori de profesie, care daca sunt luati la verificari dupa cifra de afaceri, nici nu ar putea justitica pertinent cum ar putea adjudeca asemenea investitii.

* Cititi aici decizia Inaltei Curti, care a stabilit inca din 2008, irevocabil ca firma lui Prisecariu nu poate justifica interes legitim in contestarea proiectului din Iasi

* Cititi aici opinia separata a judecatorului Ovidiu Blaga, care nu a fost de acord cu colegii lui care au anulat hotararile de consiliu local, in 2010