Judecatoarea CCR Livia Stanciu (foto) – fosta presedinta a ICCJ – poate dormi linistita: Curtea Europeana a Drepturilor Omului nici gand sa se atinga de ea. Joi, 4 noiembrie 2021, CEDO i-a respins lui Liviu Dragnea actiunea prin care fostul presedinte al PSD s-a plans ca Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a incalcat dreptul la un proces echitabil prin faptul ca a lasat nesemnata de catre doi dintre cei cinci judecatori ai completului hotararea de condamnare definitiva din dosarul „Referendumul”. Ne referim la magistratele supreme Livia Doina Stanciu si Luminita Livia Zglimbea, care tocmai se pensionasera, in locul lor semnand judecatoarea Cristina Tarcea, presedinta ICCJ de la acea vreme, care insa nu facuse parte din completul cauzei vizandu-l pe Dragnea (click aici pentru a citi).

Inainte de a va prezenta argumentatia cel putin indoielnica a CEDO, mentionam ca Liviu Dragnea a reactionat pe Facebook, scriind ca dosarul a fost unul cu dedicatie la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in sensul ca judecatoarea Iulia Motoc (reprezentanta Romaniei la CEDO) s-ar fi laudat ca urma sa se ocupe personal ca actiunea lui Dragnea sa fie trantita.

Iata mai intai principalele pasaje din comunicatul CEDO (vezi facsimil):

„Curtea a reiterat ca partea penala a articolului 6 din Conventie era aplicabila procedurilor penale privind remediile catalogate drept extraordinare in dreptul intern, in cazul in care instanta nationala a fost chemata sa stabileasca acuzatia penala. [CEDO] a observat ca in cazul de fata, examinarea de catre Inalta Curte a obiectiei reclamantului s-a limitat la a se stabili daca faptul ca doi dintre cei cinci judecatori ai completului nu semnasera hotararea de condamnare a acestuia (n.r. a lui Dragnea) a constituit motiv de impiedicare a aplicarii hotararii. Prin urmare, in hotararea sa din 24 aprilie 2017, Inalta Curte nu a stabilit 'acuzatia penala' impotriva reclamantului, ci pur si simplu a decis ca motivul invocat de domnul Dragnea in sustinerea obiectiei sale nu a actionat ca motiv de impiedicare, in conformitate cu Codul de procedura penala, a executarii hotararii definitive din 22 aprilie 2016 de condamnare a acestuia. Prin urmare, plangerea reclamantului era incompatibila ratione materiae cu articolul 6 din Conventie si a fost respinsa. (...)

Curtea a precizat ca obiectul cererii il constituie procedura care a condus la hotararea Inaltei Curti din 24 aprilie 2017 cu privire la obiectia reclamantului la aplicarea pedepsei, si nu procedura care s-a incheiat cu hotararea definitiva a Inaltei Curti din 22 aprilie 2016 privind condamnarea reclamantului.

Curtea a adaugat ca sarcina sa este sa examineze daca plangerea reclamantului este compatibila ratione materiae cu articolul 6, alineatul 1 din Conventie. Ea a observat in aceasta privinta ca partea penala a articolului 6 din Conventie este aplicabila procedurilor penale referitoare la cai de atac calificate drept extraordinare in dreptul intern, in care instanta nationala a fost chemata sa stabileasca acuzatia penala.

Curtea a retinut ca, in dreptul penal roman, o contestatie la executare nu are caracterul juridic de cale de atac ordinara sau extraordinara care sa permita redeschiderea unui dosar care fusese definitiv solutionat, iar o 'acuzatie penala' sau 'legalitatea' unei condamnari sa fie stabilite din nou, ci este legata doar de incidente care ar putea impiedica aplicarea unei hotarari definitive de condamnare a invinuitului si ca aceasta a produs efecte in faza de punere in aplicare a unei hotarari definitive.

In speta, reclamantul a ales sa se planga, prin contestatie la executare, de nereguli presupus savarsite cu ocazia semnarii hotararii definitive de condamnare din 22 aprilie 2016. CEDO a retinut ca examinarea de catre Inalta Curte a obiectiei reclamantului s-a limitat la a stabili daca faptul ca doi dintre cei cinci judecatori ai completului nu au semnat hotararea de condamnare a acestuia constituia un temei care impiedica executarea hotararii.

Prin urmare, chiar si presupunand ca aceasta ar fi fost o cale de atac extraordinara, in hotararea sa din 24 aprilie 2017, Inalta Curte nu a stabilit 'acuzatia penala' impotriva reclamantului, ci a decis pur si simplu ca motivul pe care acesta l-a invocat in sustinerea obiectiei sale nu a constituit caz de impiedicare a executarii hotararii definitive de condamnare a acestuia, in sensul Codului de procedura penala.

Avand in vedere considerentele de mai sus si sfera controlului efectuat de instanta care examineaza obiectia la executare, Curtea a constatat ca aceasta plangere este incompatibila ratione materiae cu articolul 6 din Conventie in sensul articolului 35 alin. 3 lit. (a) si a respins-o in conformitate cu articolul 35 alin. 4 din Conventie”.

Prezentam si postarea lui Dragnea de pe Facebook:

„Decizia venita astazi de la CEDO, din pacate, imi confirma si ne confirma ca institutiile din justitie sunt un instrument politic cumplit care calca in picioare ORICE. Libertatea, demnitatea, dreptatea. Nu aveam nicio asteptare, recunosc, pentru ca am renuntat de mult la naivitatea de a mai crede in institutiile europene politizate pana la ultima fibra si pana la ultimul functionar.

Intelegem cu totii astazi ca strainii nu aveau cum sa intoarca o decizie instrumentata si decisa de mult, pe alte meleaguri. Ma asteptam la asa ceva, inca de cand Iulia Motoc (judecatorul roman de la CEDO) s-a laudat ca – indiferent de argumentele mele! – actiunea mea va fi respinsa, iar ea se va ocupa personal de asta.

Dragi romani, nu ma mai mira nimic si nu mai astept nimic. Ca si in cazul dosarului DGASPC Teleorman, si in cazul Referendumului exista incalcari de procedura, exista inconsistente si brese in argumentatie. Nu i-a interesat, nu le-a pasat. Miza ramane, comanda primeaza. Iar miza a fost ca eu sa fiu precum cei pe care ii vedeti astazi in fruntea tarii: predati, vanduti, slugarnici. NICIODATA!

Stiu ca sunt multi cei ce vor sa fiu redus la tacere. Nu doar aici, in Romania. Insa a fost un risc pe care mi l-am asumat din prima zi cand am decis sa lupt pentru tara asta. Nu a fost o decizie pe care am luat-o cu inima usoara, dar a fi patriot inseamna sa iti asumi ca vor fi momente cand va trebui sa alegi intre tine si interesul tarii. Iar ce nu au inteles ei este ca eu nu sunt de vanzare si nici destinul acestui popor.

Mergem inainte, pana la capat, dragi romani, dragi patrioti”.