Statul Roman a fost condamnat recent la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza "Romania vs. Valentino Acatrinei", fiind obligat de judecatorii de la Strasbourg la plata sumei de 4.500 de euro, reprezentand daune morale pentru judecatorul Valentino Acatrinei (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti. In cazul judecatorului Valentino Acatrinei, condamnat in anul 2003 la 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta si dare de mita, CEDO a constatat incalcarea dreptului la respectarea vietii private si de familie.

Acatrinei a intentat, in anul 2004, proces impotriva Statului Roman, acuzand ca a fost interceptat ilegal, ca i-au fost incalcate mai multe articole din Conventia EDO, printre care articolul 8 care se refera la dreptul la respectarea vietii private si de familie, dar si articolul 6, privind dreptul la un proces echitabil. Pentru acesta din urma CEDO a statuat ca nu i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil si prin urmare a respins actiunea.

Lumeajustitiei.ro va prezinta Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din data de 25 iunie 2013, prin care Statul Roman a fost condamnat la plata a 4.500 de euro pentru incalcarea dreptului la respectarea vietii private si de familie in cazul fostului judecator de la CAB Valentino Acatrinei.

In Hotararea CEDO in cauza Valentino Acatrinei vs. Romania, judecatorii de la Strasbourg arata ca este stiut faptul ca in Romania sunt intreprinse interceptari ale convorbirilor telefonice in temeiul protejarii securitatii nationale, cazul judecatorului CAB nefiind primul de acest tip reclamat la CEDO.

CEDO: "Curtea apreciaza ca, in cauza in speta, Art. 8 al Conventiei a fost incalcat intrucat procedura privind interceptarile telefonice efectuate in temeiul protejarii securitatii nationale este lipsita de garantii”

Potrivit documentului, fostul judecator Valentino Acatrinei, reprezentat la CEDO de avocatul Petre Buneci, a acuzat incalcarea art. 8 din Conventie, sustinand ca interceptarile telefonice realizate de SRI in anul 2000, in baza carora a fost condamnat la 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta, complicitate la dare de mita si facilitarea savarsirii de infractiuni, sunt ilegale. Fostul magistrat a reclamat faptul ca informatiile scoase la iveala de interceptarile telefonice i-au afectat viata privata si a reiterat ca, in ciuda faptului ca acestea nu erau autentice si originale, inregistrarile au fost folosite in procesul penal care i-a fost intentat, ceea ce echivaleaza cu incalcarea dreptului sau la respectarea vietii private.

In acest caz, judecatorii de la Strasbourg au retinut ca converatiile dintre judecatorul Acatrinei si L.P. au fost inregistrate in iunie 2000 in baza unui mandat emis de procuror si inaintat SRI in conformitate cu Legea privind securitatea nationala: „Instanta retine ca, la inceput, conversatiile telefonice sunt acoperite de notiunile de viata privata si corespondenta conform prevederilor Art. 8 (a se vedea Craxi impotriva Italiei (nr. 2), nr. 25337/94, § 57, 17 iulie 2003 si Draksas impotriva Lituaniei, nr. 36662/04, § 52, 31 iulie 2012). Instanta retine, de asemenea, ca, in cazul in speta, converatiile dintre reclamant si L.P. au fost inregistrate in iunie 2000 in baza unui mandat emis de procuror si inaintat SRI in conformitate cu Legea privind securitatea nationala. Instanta reitereaza ca a examinat deja chestiunea privind respectarea prevederilor Art. 8 din Conventie in situatia in care in Romania sunt intreprinse interceptari ale convorbirilor telefonice in temeiul protejarii securitatii nationale (a se vedea cauza Dumitru Popescu, citata mai sus, precum si cauza Calmanovici impotriva Romaniei, nr. 422250/02, §§ 120-126, 1 iulie 2008). Instanta a hotarat ca: sistemul din tara noastra nu oferea garantii corespunzatoare si, astfel, incalca prevederile Art. 8 din Conventie in masura in care procurorul care autoriza urmarirea nu era independent de puterea executiva (vezi Cauza Dumitru Popescu, citata mai sus, § 71); o persoana care a suferit din cauza urmaririi nu putea ataca in instanta fondul interceptarii (idem, § 74); si ca legea nu mentiona circumstantele in care se puteau distruge inregistrarile de pe casete. Curtea retine ca faptele din cauza in speta sunt similare cu cele examinate in cauza Dumitru Popescu si ca, in acest caz, se aplica aceleasi legi. De asemenea, Curtea retine ca in cazul in speta reclamantul a beneficiat de opinia unui expert cu privire la autenticitatea si originalitatea casetelor (vezi, a contrario, cauza Dumitru Popescu, citata mai sus, § 21). Oricum, neajunsurile identificate de instanta in sistemul din Romania au avut un efect clar asupra drepturilor reclamantului. In baza acestui temei, in lumina jurisprudentei instantei si tinand cont de observatiile trimise de parti in aceasta cauza, Curtea gaseste ca nu are de ce sa formuleze alte concluzii decat cele formulate in cauza Dumitru Popescu, citata mai sus, cu atat mai mult cu cat aceleasi legi fac obiectul cauzei anterioare. in consecinta, Curtea apreciaza ca, in cauza in speta, Art. 8 al Conventiei a fost incalcat intrucat procedura privind interceptarile telefonice efectuate in temeiul protejarii securitatii nationale este lipsita de garantii”.

CEDO a respins acuzatia lui Acatrinei privind incalcarea dreptului la un proces echitabil, motivand ca modul in care s-au obtinut probele, a fost echitabil

In ceea ce priveste presupusa incalcare a art. 6 din Conventia EDO, privind dreptul la un proces echitabil, fostul judecator Valentino Acatrinei a argumentat ca procurorul nu a respectat procedura de punere sub acuzare, atragand atentia atat asupra nerespectarii regulamentelor pentru punere sub acuzare, cat si asupra absentei unor aprobari din partea Ministerului de Justitie. In acelasi timp, judecatorul a evidentiat ca probele obtinute prin interceptari telefonice au fost ilegale, in masura in care au fost stranse inainte de inceperea procesului penal si fara a se respecta procedura in speta; Totodata, fostul judecator CAB s-a plans ca tribunalul de fond a modificat incadrarea juridica a faptelor presupuse a fi fost comise, fara a permite partilor sa discute situatia nou creata.

In acest caz, CEDO a stabilit ca nu are competenta de a judeca o reclamatie care pleaca de la presupunerea ca instantele din Romania au comis erori de drept sau de fapt: „Curtea reitereaza ca nu are competenta de a judeca o reclamatie care pleaca de la presupunerea ca instantele nationale au comis erori de drept sau de fapt, cu exceptia cazului in care reclamantul considera ca aceste erori ar fi reprezentat o incalcare a drepturilor si libertatilor prevazute in Conventie (a se vedea Bykov impotriva Rusiei (GC), nr. 4378/02, § 88, 10 marite 2009). in plus, Curtea nu are rolul de a analiza legislatia in abstracto, ci de a evalua masura in care legislatia l-a afectat pe reclamant. (...) In consecinta, Curtea nu are rolul de a stabili, ca principiu, daca anumite probe – de exemplu, probele obtinute ilegal in materie de drept intern – sunt sau nu admisibile sau daca reclamantul a fost sau nu vinovat. Chestiunea asupra careia Curtea se poate pronunta este daca procesul per ansamblu, inclusiv modul in care s-au obtinut probele, a fost echitabil. Aceasta implica: examinarea „ilegalitatii” in chestiunea adusa in discutie, respectiv necesitatea de a stabili daca a mai fost incalcat si alt drept prevazut de Conventie si, daca da, necesitatea de a preciza natura acestei incalcari. (...) Concluzie: Curtea isi exprima satisfactia cu privire la faptul ca instantele nationale si-au fondat deciziile pe un numar considerabil de probe: instantele au audiat marturiile catorva martori ai acuzarii si apararii, au analizat toate detaliile si le-au explicat in contextul cazului in speta. De aceea, Curtea gaseste ca, per ansamblu, procesul reclamantului a fost echitabil. Rezulta ca nu se poate vorbi despre o incalcare a Art. 6 §§ 1 si 3 (d) din Conventie”.

*Cititi aici integral Hotararea CEDO in cauza „Romania vs. Acatrinei” in care Statul Roman a fost condamnat la plata a 4.500 de euro daune morale fostului judecator CAB Valentino Acatrinei