Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, marti, prin cauzele-pilot Atanasiu si Poenaru si Solon vs Romania, sa avertizeze statul roman sa ia masuri pentru ca, in maximum 18 luni, sa se asigure in mod real respectarea dreptului de proprietate si mai ales durata unui proces avand ca obiect o retrocedare sa fie una rezonabila. Pana la termenul dat de Curte, nicio cauza provenind din Romania care priveste retrocedarile nu va mai fi supusa atentiei magistratilor europeni.

Peste 180.000 de euro despagubiri, numai in doua cauze

CEDO a decis unificarea cauzelor Atanasiu si Poenaru impotriva Romaniei, in care se reclama nerespectarea duratei rezonabile a unui proces cu Solon vs Romania, unde se clama nerespectarea dreptului de proprietate. Ca urmare, statul roman a fost condamnat sa plateasca Mariei Atanasiu si Iulianei Poenaru, 65.000 de euro, in timp ce Ilenei Solon trebuie sa-i plateasca 115.000 de euro, precum si alte peste 3.000 de euro cheltuieli.

Curtea a criticat nelistarea la bursa a Fondului Proprietatea

Judecatorii europeni au criticat desele schimbari de legislatie din tara noastra, precum si lipsa unei limitari in ceea ce priveste despagubirile care pot fi acordate. De asemenea, magistratii au ajuns la concluzia ca, pe langa aceste lipsuri, foarte putine hotarari au fost respectate, in sensul achitarii, de catre statul roman, a despagubirilor obtinute de reclamanti. O alta mare problema observata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost legata de intarzierea listarii la Bursa a Fondului Proprietatea, ceea ce a facut ca actiunile sa nu aiba nicio valoare de piata. Din cauza impredictibilitatii legilor in domeniu, a deciziilor judecatoresti contrare si date dupa multi ani de judecata, din sutele de mii de plangeri facute in tara, numai cateva mii au fost solutionate, ceea ce a dus la un val de plangeri depuse de romani la Strasbourg.

CEDO a cerut o “revizie generala” a legislatiei in domeniu

Judecatorii Curtii au solicitat statului roman o revizie generala a legislatiei in domeniu, care ar duce la crearea de reguli clare si simple pentru procedurile de compensare sau retrocedare, precum si pentru stabilirea unor limite de compensare. In acelasi timp, Curtea a luat act de propunerea inaintata de statul roman, care priveste stabilirea unor limite de timp pentru fiecare pas din procedura administrativa care priveste retrocedarile si compensarile, termene care urmeaza a fi supravegheate de instante.

Romania nu a facut progrese in domeniul retrocedarilor

Curtea a stabilit din februarie 2010 sa avertizeze Romania cu decizii pilot, dupa ce, in ultimii 15 ani, judecatorii europeni au solutionat mii de dosare de retrocedare venite din Romania, si in acest an fusesera inregistrate alte 1.000. "Avand in vedere lipsa unor progrese semnificative ale Romaniei in ceea ce priveste aceasta problema, in ciuda a zeci de decizii ale Curtii in care se face referire la lipsa de eficacitate a mecanismului romanesc de compensatie, Curtea a decis sa aplice procedura hotararilor pilot in aceste cauze, prin doua plangeri care vor fi judecate cu prioritate, in speranta ca aceasta noua initiativa va duce la luarea de masuri pentru a rezolva aceasta problema".

Asociatia pentru Proprietate Privata: “Romania risca excluderea din Consiliul Europei daca in 18 luni nu gaseste solutii concrete pentru rezolvarea problemei imobilelor nationalizate”

Imediat dupa aflarea verdictului CEDO, Asociatia pentru Proprietate Privata a dat un comunicat de presa prin care anunta la randul ei: “Pentru esecul autoritatilor romane de a restitui imobilele nationalizate sau de a plati despagubiri pentru proprietatile care nu mai pot fi retrocedate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat astazi statul roman sa rezolve in 18 luni problema proprietarilor care asteapta despagubiri de peste 18 ani. Astazi instanta europeana s-a pronuntat in doua cauze pilot, conexate sub numele Atanasiu si altii contra Romaniei. Statul roman a fost obligat sa ia masuri urgente pentru solutionarea adecvata a problemei proprietatilor confiscate abuziv de statul roman in perioada comunista. Aceste masuri, care potrivit Curtii trebuie sa garanteze protectia efectiva a dreptului de proprietate si a dreptului la un proces echitabil si in situatia altor persoane in cauze asemanatoare celor solutionate astazi de CEDO, trebuie adoptate si puse in aplicare in termen de 18 luni de la ramanerea definitiva a hotararii pilot.

Pentru a evita aglomerarea rolului Curtii Europene cu dosare asemanatoare, avand ca obiect incalcarea dreptului de proprietate in situatia imobilelor nationalizate, CEDO a hotarat sa suspende aceste cauze timp de 18 luni de la ramanerea definitiva a hotararii. Decizia devine definitivă conform dispozitiilor prevăzute de articolul 44 alineatul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dacă părţile declară că nu cer retrimiterea dosarului la Marea Cameră, după trei luni dacă nu s-a cerut retrimiterea sau atunci când o eventuală cerere este respinsă de Colegiul Marii Camere.

Modul in care sunt puse in executare hotararile CEDO este urmarit de Comitetul ministrilor, organism politic al Consiliului Europei; acesta examineaza rapoartele statelor condamnate privitoare la executarea hotararilor si decide prin rezolutii, interimare sau definitive. Daca statul roman nu va executa aceste hotarari, el isi va asuma raspunderea politica in fata organelor Consiliului Europei, Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, putand risca suspendarea sau chiar excluderea din Consiliul Europei.

Inainte de pronuntarea acestei hotarari CEDO a constatat, in mai multe hotarari de condamnare a statului roman, faptul ca mecanismul de retrocedare a proprietatilor sau de acordare a despagubirilor pentru bunurile preluate in perioada comunista este extrem de lent si nu functioneaza in mod efectiv. Prin trei hotarari pronuntate impotriva Romaniei la sfarsitul anului 2008 (Viasu) si la inceputul anului 2009 (Faimblat si Katz) CEDO a constatat ca sistemul de despagubiri instituit prin Fondul Proprietatea este ineficient, dar in ciuda acestui semnal de alarma tras de instanta europeana autoritatile din Romania nu au realizat nici un demers pentru schimbarea acestei stari de fapt.

Statul roman in situatia in care CEDO a constatat incalcarea dreptului de proprietate intr-un anume caz ar fi trebuit sa ia toate masurile necesare pentru ca o situatie asemanatoare sa nu mai ajunga in fata instantei europene. Fata de pasivitatea statului roman, CEDO a decis sa ia aceasta masura radicala de pronuntare a unei hotarari pilot care cuprinde dispozitii nu numai referitoare la partile din aceste cauze ci si pentru solutionarea in acelasi mod si a altor spete similare.

De data aceasta, spre deosebire de atatea alte situatii similare cand Romania a fost obligata sa plateasca sume de bani celor care au chemat in judecata statul roman, autoritatile au fost obligate prin hotararea de astazi ca in termen de 18 luni de cand ramane definitiva aceasta hotarare sa adopte masuri legislative concrete pentru rezolvarea problemei proprietatii.

Astfel cum rezulta din cuprinsul hotararii pronuntata astazi, statul roman trebuie sa garanteze prin masuri legislative si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate al tuturor persoanelor aflate intr-o situatie similara reclamantilor din cauza pilot. “Aceste obiective ar putea fi atinse, de exemplu, prin imbunatatirea mecanismului de restituire actual, considerat de Curte ca fiind inadecvat si prin reglementarea si punerea in aplicare de urgenta a unor proceduri simplificate si eficiente bazate pe masuri legislative si administrative coerente, care pot asigura un just echilibru intre interesul general si cel particular”

Asociatia pentru Proprietate Privata - membra a Uniunii Internationale a Proprietatii Imobiliare a formulat o cerere de interventie la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in aceste doua cauze pentru a semnala anumite aspecte privind nerespectarea dreptului de proprietate in Romania:

• Cadrul legislativ referitor la restituirea proprietatilor este inconsistent, contradictoriu si neomogen, reprezentand rezultatul politicii diferitelor guverne care s-au succedat din 1990 si pana astazi;

• Caracterul neunitar al practicii instantelor judecatoresti investite cu solutionarea unor actiuni in revendicare, tergiversarea deliberata a proceselor prin acordarea unor termene de judecata la intervale foarte lungi si de multe ori cu trimiteri spre rejudecare precum si intarzierea redactarii hotararilor de catre judecatori;

• Modul defectuos in care sunt solutionate (sau, mai bine zis, este impiedicata solutionarea) notificarile de catre autoritatile administrative, coruptia generata de nerestituirea proprietatilor;

• Caracterul ineficient al mecanismului de acordare a despagubirilor, faptul ca Fondul Proprietatea nu este functional, etc.

Datorita deficientelor enumerate mai sus, Romania ocupa un loc de frunte in statisticile Curtii Europene a Drepturilor Omului, fiind invocata in mod special incalcarea dreptului de proprietate. Astfel, in anul 2008 Romania a fost condamnata sa plateasca despagubiri in valoare de 12.000.000 euro, mai mult decat oricare alta tara membra a Consiliului Europei.”