Continua atacul asupra Constitutiei Romaniei. Judecatorii si procurorii care refuza sa puna in aplicare deciziile obligatorii ale CCR primesc o mana de ajutor din partea guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciuca (foto dreapta). Stupefiant: Executivul este de acord ca abaterea disciplinara cauzata de nerespectarea deciziilor CCR sa fie desfiintata. O afirma cat se poate de clar intr-un document oficial, emis in legatura cu un proiect de lege. In plus, ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto stanga) pregateste eliminarea din Legile Justitiei a abaterii disciplinare constand in ignorarea deciziilor CCR, obligatorii potrivit art. 147 alin. 2 din Constitutia Romaniei.

Situatia reiese din punctul de vedere emis de Guvern cu privire la deja-celebrul proiect legislativ prin care 30 de deputati si senatori USR – in frunte cu fostul ministru al Justitiei Stelian Ion – vor sa elimine o abatere disciplinara din art. 99 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Este vorba despre abaterea de la litera ș), constand in „nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”.

Lumea Justitiei a prezentat atat expunerea de motive a USR-istilor, cat si avizul negativ al CSM (Consiliul Superior al Magistraturii propunand mentinerea abaterii si extinderea domeniului ei de aplicare asupra sanctionarii nerespectarii deciziilor CJUE – click aici pentru a citi) si recentul raport de respingere dat de Comisia juridica a Camerei Deputatilor (click aici pentru a citi). De data aceasta, veti vedea punctul de vedere emis de catre cabinetul Ciuca in data de 4 mai 2022.

Guvernul Ciuca face sluj in fata CJUE

Oricat pare de neverosimil, punctul de vedere este unul favorabil. Da, ati citit bine: guvernul Nicolae Ciuca este de acord ca judecatorii si procurorii sa incalce decizii ale CCR sau RIL-uri si sa scape nepedepsiti. In schimb, cabinetul Ciuca pune semnul egal intre abaterea disciplinara de la litera ș) si cea de la litera t), respectiv „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Or, asa ceva este o aberatie in plus, intrucat pe de o parte litera t) presupune un grad sporit de subiectivitate fata de litera ș), iar pe de alta parte judecatorul sau procurorul cercetat disciplinar se poate apara, pretextand ca a fost vorba doar despre rationamentul juridic, nu despre incalcarea vreunei proceduri si pe cale de consecinta nu poate fi tras la raspundere.

Executivul isi motiveaza punctul de vedere invocand asa-zisa suprematie a dreptului Uniunii Europene. Totusi, Palatul Victoria trece sub tacere faptul ca art. 20 alin. 2 din Constitutie vorbeste despre suprematia dreptului UE asupra legislatiei, nu asupra Constitutiei Romaniei.

Iata intregul text al art. 20 din legea fundamentala:

„Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

Ciuca il da de gol pe Predoiu

Nu in ultimul rand, in acelasi punct de vedere, premierul Nicolae Ciuca dezvaluie faptul ca, in momentul elaborarii viitoarelor proiecte de legi ale justitiei, Ministerul Justitiei va propune abrogarea abaterii disciplinare de la litera ș). Pana acum, in proiectul de lege privind statutul magistratilor (publicat de MJ in septembrie 2020, cand Catalin Predoiu era ministru in guvernul Ludovic Orban), Predoiu propunea abrogarea partiala a abaterii disciplinare – mai exact, doar in cazul in care era vorba despre nesocotirea CCR sau a ICCJ sub pretextul respectarii unei decizii a CJUE. Amintim ca in acelasi proiect, Catalin Predoiu elimina interdictia ca serviciile secrete sa racoleze judecatori si procurori (click aici pentru a citi).

Redam forma abaterii disciplinare de la lit. ș) propusa de Predoiu:

„Constituie abateri disciplinare: (...) ignorarea sau neaplicarea, in mod nejustificat, a deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii, cu exceptia cazului in care hotararea a fost motivata de aplicarea dreptului Uniunii Europene”.

Prezentam principalul pasaj din punctul de vedere al Guvernului fata de proiectul de lege al USR (vezi facsimil):

„Mentionam ca propunerea Ministerului Justitiei cu ocazia elaborarii viitoarelor proiecte ale legilor justitiei va fi in sensul abrogarii abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Subliniem ca o astfel de propunere are in vedere jurisprudenta recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, in hotararea pronuntata in data de 21 decembrie 2021 in cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, Euro Box Promotion si altii, CJUE a retinut ca 'principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale nationale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE sau articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/928'.

In situatia in care CJUE pronunta o hotarare prin care constata ca dreptul Uniunii Europene se opune unei legislatii interne, autoritatile nationale cu atributii de reglementare in domeniul vizat ar trebui sa ia masurile pentru asigurarea respectarii dreptului UE.

Subliniem ca persoanele private pot angaja in fata instantelor nationale raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate de nerespectarea dreptului UE. Principiul suprematiei dreptului UE nu exonereaza statele membre de obligatia de a elimina din ordinea lor juridica interna dispozitiile incompatibile cu dreptul UE.

Prin urmare, in vederea punerii de acord a legislatiei cu hotararea CJUE mentionata, sustinem abrogarea lit. ș) a art. 99, cu mentiunea ca va ramane in vigoare abaterea disciplinara prevazuta la art. 99 lit. t) din aceeasi lege, care sanctioneaza conduita unui magistrat care isi exercita functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”.