Lumea Justitiei a dezvaluit in editia din 28 iulie 2022 incidentul petrecut in Curtea de Apel Bucuresti care i-a avut in prim-plan pe judecatorii, colegi de complet la acel moment, Daniela Panioglu si Florin Purigiu, acesta din urma primind un dosar in cap din partea colegei sale, pentru ca a insistat sa redacteze minutele (Click aici pentru a citi). Intamplarea de la acel moment a facut obiectul verificarilor inspectorilor judiciari, care i-au audiat pe cei doi judecatori, cat si pe alti magistrati CAB, actiunea finalizandu-se cu sanctionarea disciplinara a judecatoarei Panioglu cu suspendarea din functie pentru trei luni. Hotararea nr. 8J din 6 aprilie 2017 a Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii pe care am publicat-o in premiera si prin care s-a decis aplicarea acestei sanctiuni fata de judecatoarea Daniela Panioglu (foto) continea insa informatii si detalii legate de "modul de lucru" al judecatoarei Panioglu, evidentiindu-se in continutul Hotararii CSM ca incidentul cu dosarul in cap aruncat judecatorului Purigiu nu a fost unul izolat, Daniela Panioglu fiind cunoscuta de altfel in randul magistratilor, dar si al avocatilor si partilor din dosare pentru stilul sau aparte de a interactiona in timpul sedintelor de judecata, cat si in afara acestora.

Din Hotararea nr. 8J/6.04.2017 a CSM reiese ca nu doar Purigiu sau judecatoarea Raluca Morosanu – pe care Daniela Panioglu a catalogata ca "analfabeta" pentru ca nu redactat cum dorea aceasta o minuta – au fost victime ale lui Panioglu, ci si partile, si avocatii care au avut nenorocul de a fi certati public in timpul sedintelor de judecata pentru "vina" de a nu se exprima asa cum isi dorea judecatoarea Panioglu sau pentru ca faceau cereri care din punctul de vedere al acesteia nu se justificau.

Reiteram mentiunile din articolul "Crizele lui Panioglu (I)" referitoare la scopul acestor dezvaluiri privitoare la modul de interactiune al judecatoarei Daniela Panioglu de la CAB, subliniind ca necesitatea unor astfel de informatii este pentru a pune in dezbatere daca este cazul ca opinia publica sa se ingrijoreze fata de aceste comportamente care au creat situatii tensionate atat in randul colectivului CAB, cat si in randul avocatilor si partilor din dosarele judecata de aceasta. Cu atat mai mult cu cat de acest judecator depind viata si libertatea multor persoane.

Inspectia Judiciara a retinut un limbaj total neadecvat in sala de judecata

Exemplificam astfel in continuare cazul unui inculpat pe care Daniela Panioglu l-a certat ca "a inceput bine" cu o condamnare in minorat, mustrandu-l ca are o concubina, "care maine poate fi alta", in loc sa aiba "o nevasta, copii si un loc de munca", apreciind ca doar astfel ar da "dovada de seriozitate".

Iata fata de acest dosar ce a retinut CSM:

"La fel in sedinta de judecata din 11 mai 2016, in dosarul nr.7249/1748/2015, in care a pus urmatoarele intrebari inculpatului si a formulat urmatoarele aprecieri: 8 clase aveti?... dar de ce ati invatat asa de putin? Nu v-a placut cartea? …Dati vina pe altii? Dati vina pe dumneavoastra nu pe altii. Cine vrea sa invete, invata oricum …. Nu asa se comporta un tata cu minor” ori in sedinta de judecata din data de 5 ianuarie 2015, in dosarul nr.18208/302/2014, in care a facut urmatoarele aprecieri cu privire la inculpat: „aveti 6 amenzi administrative, o condamnare in minorat, ati inceput bine, nu ? perfect. Ce urmeaza, omorurile , genocid, erati copil? si acum ce sunteti? Sa va vina mintea la cap, aveti doua talharii.….asta nu e dovada de seriozitate ca aveti o concubina. Trebuia sa aveti o nevasta, copii si un loc de munca, asta e dovada de seriozitate, nu ca aveti o concubina, care maine poate fi alta.”

Prin urmare, caracterul repetat al unor astfel de atitudini adoptate de catre doamna judecator Panioglu Daniela confera faptelor savarsite de aceasta un caracter grav, cu consecinte negative asupra activitatii din instanta, prin crearea unei stari tensionate, lipsite de respect fata de colegi, precum si asupra increderii pe care oamenii o au in integritatea sistemului judiciar, inclusiv a magistratilor, avand un mare potential de afectare a prestigiului justitiei".

Inalta Curte a decis: "Limbajul utilizat, intrebarile si afirmatiile tendentioase au fost de natura a-l pune pe interlocutor intr-o situatie umilitoare si degradanta”

Abordari similiare au fost constatate si in cazul altor inculpati, care au fost certati pentru ca vorbesc "lesinat" si recita "mecanic" faptul ca regreta fapta. De altfel, pentru exemplul pe care il vom prezenta in continuare pe larg, judecatorii Inaltei Curti, care au schimbat sanctiunea disciplinara aplicata de CSM judecatoarei Panioglu, imblanzind-o, au retinut ca "limbajul utilizat, intrebarile si afirmatiile tendentioase” ale acesteia „au fost de natura a-l pune pe interlocutor intr-o situatie umilitoare si degradanta”.

Acest lucru se regaseste in Decizia civila nr. 5/29.01.2018 din dosarul nr. 1874/1/2017 in care Completul de 5 al ICCJ a solutionat recursul formulat de judecatoarea Panioglu impotriva Hotararii nr. 8J/6.04.2017 a CSM:

„Contrar celor retinute in hotararea atacata, Inalta Curte apreciaza ca doar unele dintre atitudinile paratei din timpul sedintei respective se circumscriu abaterii disciplinare, respectiv numai dialogul purtat cu inculpatul in dosarul nr.1960/339/2015, in cadrul caruia limbajul utilizat, intrebarile si afirmatiile tendentioase au fost de natura a-l pune pe interlocutor intr-o situatie umilitoare si degradanta, conduita in mod corect apreciata de instanta de disciplina ca fiind nedemna in sensul art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004”.

Iata dialogul purtat de judecatoarea Panioglu cu unul dintre inculpati in sala de judecata, care a fost relevat conoform ICCJ, ca fiind o atitudine nedemna:

"Pe parcursul dezbaterilor din cauza ce formeaza obiectul dosarului nr.1960/339/2015 a avut loc urmatorul dialog intre presedintele completului de judecata, judecator Panioglu Daniela, si inculpatul Dumitru Silviu Tudor (filele 173 verso-174 vol.I):

Inculpat: Regret fapta.....

Presedinte: Da’ de ce vorbiti asa de....incet, de lesinat, luati microfonul, ca doar a....

Inculpat: Regret ceea ce am facut....

Presedinte: De la tentativa de viol v-ati pierdut fortele, nu? Nu mai aveti nicio vlaga...

Inculpat: Da.

Presedinte: Da. Deci regretati, da?

Inculpat: Da.

Presedinte: Cum regretati?

Inculpat: Regret fapta si.......

Presedinte: Pai nu prea se vede, ca mai mult spuneti mecanic. Cum regretati?

Inculpat: Nu mi-am dat seama ceea ce-am facut....

Presedinte: Cum?

Inculpat: Nu mi-am dat seama ceea ce-am facut....

Presedinte: Eee, nu v-ati dat seama, cum nu v-ati dat seama?"

Avocatii tinuti de Panioglu ca la scoala

Modul de interactiune al judecatoarei CAB Daniela Panioglu care a determinat CSM sa aplice sanctiunea suspendarii din functie pentru trei luni – sanctiune imblanzita de ICCJ cu reducerea indemnizatiei pe trei luni cu pana la 20% din indemnizatia bruta in data de 29 ianuarie 2018 (Hotararea integrala a Inaltei Curti poate fi citita la finalul articolului) – a afectat direct si avocatii, un procuror, un grefier, dar si un medic legist. 

Fara alte comentarii publicam in continuare mai multe situatii retinute in Hotararea CSM, astfel cum au fost descoperite in urma cercetarilor efectuate de Inspectia Judiciara:

"In acest sens, probele administrate in cauza releva faptul ca tipul de conduita fata de avocati, adoptat de doamna judecator Panioglu Daniela, in sedinta din data de 16 martie 2016, nu este unul singular, fiind intalnit si in alte sedinte de judecata prezidate de aceasta. Spre exemplu, in sedinta de judecata din data de 28 octombrie 2015, in dosarul nr.6490/2/2013, cand doamna judecator Panioglu a apostrofat avocatul care a solicitat acordarea unui alt termen „ce vreti sa facem…sa stam dupa programul dumneavoastra, sa ne puneti la dispozitie agenda cu vreo cateva saptamani inainte, ca sa stim cum dam termenele?” si in dosarul nr.33984/3/2015/a2, cand a apostrofat avocatul pentru ca nu ar sti cum se raspunde la apel „…va spun eu formula si sa o tineti minte. Asistati juridic de catre aparator din oficiu sau ales. Da? Asa se raspunde.” sau in sedinta din 11 mai 2016, in dosarul nr.218/299/2014, cand si-a manifestat aceeasi nemultumire fata de un alt avocat „Ales, da? Asta vrem sa auzim… in fiecare sedinta spunem de cate 20 de ori media. Va solicitam acest lucru si inca nu ati invatat sa raspundeti la apel”, ori, in aceeasi sedinta, in dosarul nr.52586/3/2011*, cand a atras atentia avocatului inculpatilor „Nu puneti dumneavoastra in vedere, numai curtea pune in vedere. A avut in vedere, da? Noi punem in vedere., Atentie la limbaj”.

La fel, in sedinta din data de 5 ianuarie 2015, in dosarul nr.25503/3/2014, cand a reprosat avocatului absent, care formulase o cerere de amanare, faptul ca inculpatii pe care-i apara sunt arestati preventiv, iar acesta se afla la tropice, in vacanta, sau in dosar nr.25503/372014, cand i s-a adresat avocatului astfel: „doamna avocat stiti ce ati spus ? nu mai stiti. Incepeti sa cantati, sa recitati, ca de obicei. Revocarea inseamna sa dispara temeiurile, inlocuirea este altceva, sunt institutii separate. …Vrem sa va dezobisnuim sa mai cantati si sa constientizati ceea ce spuneti, pentru ca noi va raspundem in scris la toate lucrurile astea, mai mult sau mai putin cantat. … Spuneti ceva, faceti aparare.”ori, in aceeasi sedinta, in dosar nr.22102/29972013, cand a apostrofat avocatul „Ce faceti domnul avocat? Suntem ghiseu de primit acte? Administratia financiara? Aveti rabdare sa discutam probele. Nu exista contradictorialitate?”.

Acelasi comportament se regaseste si in sedinta din 30 martie 2015, cand, la inceputul sedintei, i-a adresat cuvinte jignitoare unuia dintre avocatii aflati in sala „unde ati facut cei 7 ani de acasa, doamna avocat?... Acasa, da? Asa ne-am obisnuit, sa nu mai avem bun simt fata de nimeni.” ori in aceeasi sedinta, in dosarul nr.554/116/2014, in care doamna judecator Panioglu i-a atras atentia avocatului „Nu doamna avocat, nu pastrati limitele sesizarii, da? Eu inteleg, clientul are voie sa bata campii, dar dumneavoastra nu…”sau, in aceeasi sedinta, in dosarul nr.2903/93/2004, in care a catalogat-o ca fiind „rapace” pe doamna avocat Malos Letitia.

Aceeasi atitudine de superioritate a fost uneori manifestata si fata de procurorul de sedinta sau grefierul de sedinta. Spre exemplu, in sedinta de judecata din data de 28 octombrie 2015, in dosarul nr.3742/2/2014, in care procurorul a fost apostrofat „Sesizati dumneavoastra, ca sunteti parchet… Doamna procuror, am consemnat in incheierea de sedinta, credeti ca nu se consemneaza, se consemneaza, dar incetati va rog cu stilul acesta…” si in dosarul nr.6490/2/2013, in care grefierul a fost corectat „Nu este inculpat, este condamnat-persoana transferabila, da? Asa se numeste, condamnat-persoana transferabila”.

Totodata, acelasi gen de comportament fata de justitiabili ori fata de reprezentantii altor institutii, a fost adoptat de doamna judecator Panioglu si in alte sedinte conduse de aceasta. Spre exemplu in sedinta de judecata din data de 11 mai 2016, in dosarul nr.2188/299/2014, cand doamna judecator a apreciat ca medicul legist „raspunde obraznic”, sau in sedinta de judecata din data de 2 februarie 2016, in care a pus urmatoarea intrebare cu privire la contestator „Are probleme psihice? Domnul de la garda, explicati…are probleme psihice? si a facut urmatorul comentariu „va e dor de izolare…”.

ICCJ: "Un comportament cu conotatii negative, de o gravitate sporita, care nu se situeaza la inaltimea asteptarilor si este contrara standardelor de conduita pretinse unui magistrat”

In urma sanctiunii aplicate de CSM, judecatoarea Daniela Panioglu a formulat recurs la Inalta Curte, instanta suprema solutionand la data de 29 ianuarie 2018 cauza, retinand ca, intr-adevar, unele dintre comportamentele retinute in cazul lui Panioglu sunt nedemne, in vreme ce altele pot fi considerate ca discutii pe procedura.

Redam in continuare pasaje din Decizia civila nr. 5 din dosarul nr. 1874/1/2017 solutionat de ICCJ:

„In cauza, paratei judecator ii este imputata savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004, constand in „atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii”.

Sub aspectul laturii obiective a abaterii disciplinare, prin prisma probatoriului administrat, este necesar a se constata ca magistratul a avut o atitudine nedemna in exercitarea atributiilor de serviciu – in sensul de atitudine cu conotatii negative, care nu se situeaza la inaltimea asteptarilor, nevrednica, de neiertat, dezonoranta – iar, sub aspectul laturii subiective, atitudinea nedemna este necesar a se demonstra ca a fost asumata de magistrat in mod constient si voit sau acceptat.

Se circumscriu notiunii de „atitudine nedemna” acele manifestari comportamentale de o anumita gravitate contrare standardelor de conduita stabilite prin legi si regulamente in sarcina magistratilor.

Din perspectiva abaterii disciplinare analizate, in mod corect instanta de disciplina a retinut aplicabilitatea dispozitiilor art.4 alin.(1) si art.90 alin.(2) din Legea nr.303/2004, art.5 alin.(2) lit.b), lit.d) si lit.e) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1375/2015 si art.17 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2005.

Circumscris abaterii disciplinare, in sensul celor retinute in hotararea atacata, paratei judecator Panioglu Daniela i se reproseaza, pe de o parte, atitudinea fata de parti sau aparatorii acestora in unele dintre dosarele aflate pe rol in sedinta publica din 16 martie 2016.

Contrar celor retinute in hotararea atacata, Inalta Curte apreciaza ca doar unele dintre atitudinile paratei din timpul sedintei respective se circumscriu abaterii disciplinare, respectiv numai dialogul purtat cu inculpatul in dosarul nr.1960/339/2015, in cadrul caruia limbajul utilizat, intrebarile si afirmatiile tendentioase au fost de natura a-l pune pe interlocutor intr-o situatie umilitoare si degradanta, conduita in mod corect apreciata de instanta de disciplina ca fiind nedemna in sensul art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004.

In schimb, in ceea ce priveste celelalte atitudini ale paratei din timpul sedintei respective, retinute in hotararea recurata, inalta Curte constata ca limbajul, tonul si asertiunile reliefate de probatoriul administrat nu sunt de natura a crea unor observatori rezonabili perceptia unei depasiri a puterii pe care legea o confera magistratului de o maniera care sa reprezinte, in sensul celor expuse anterior, o atitudine nevrednica, de neiertat, dezonoranta, care sa poata fi circumscrisa abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004. Spre exemplu, aspectele retinute de instanta de disciplina in sensul ca parata judecator a facut aprecieri in sedinta publica care au fost de natura a crea partilor impresia ca solutia era deja luata anterior administrarii probelor si ascultarii partilor nu pot fi privite ca elemente constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004, intrucat asemenea elemente ar putea eventual evidentia o situatie de incompatibilitate a judecatorului in privinta careia legea reglementeaza alte remedii procesuale si abateri disciplinare. De asemenea, nu reflecta o atitudine nedemna nici dialogurile purtate de parata judecator cu avocatii pe tema aplicarii legii penale mai favorabile ori cu privire la motivarea cererilor adresate instantei si nici faptul ca judecatorul atrage atentia participantilor la judecata ca, prin conduita lor, afecteaza buna desfasurare a sedintei de judecata.

In consecinta, pentru argumentele expuse anterior, se apreciaza ca numai atitudinea mentionata la pct.55 se circumscrie laturii obiective a abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004. Cu toate acestea, chiar daca celelalte aspecte extrase din inregistrarea sedintei publice din 16 martie 2016 si retinute in hotararea recurata nu reflecta stricto sensu o atitudine nedemna in sensul art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004, nu poate fi negat faptul ca magistratului ii este pretinsa o conduita verbala si non-verbala cvasi-ireprosabila, caracterizata de respect, buna-credinta, decenta, demnitate, ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor, calm, rabdare si politete.

In acord cu instanta disciplinara, Inalta Curte retine ca se circumscrie abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004 atitudinea paratei judecator Panioglu Daniela, reliefata de faptul ca, pe fondul unei atmosfere tensionate, in timpul deliberarilor ulterioare sedintei din 16 martie 2016, s-a adresat pe un ton foarte ridicat si a aruncat cu un dosar spre judecatorul Purigiu Florin care participa la deliberari. Veridicitatea conduitei reprobabile este confirmata prin coroborarea probelor administrate in cauza, respectiv declaratiile judecatorului Purigiu Florin, declaratiile judecatoarelor Gaina Carmen Veronica si Costache Elena Raluca si continutul inregistrarii cu telefonul mobil efectuate de judecatorul Purigiu Florin, din cuprinsul careia rezulta ca parata recunoaste implicit atitudinea nedemna ce ii este reprosata.

In acest context, se retine ca atitudinea paratei judecator Panioglu Daniela fata de judecatorul Purigiu Florin se circumscrie laturii obiective a abaterii disciplinare, intrucat reflecta un comportament cu conotatii negative, de o gravitate sporita, care nu se situeaza la inaltimea asteptarilor si este contrara standardelor de conduita pretinse unui magistrat in acord cu dispozitiile art.4 alin.(1) si art.90 alin.(2) din Legea nr.303/2004 si art.5 alin.(2) lit.b) si lit.d) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1375/2015 coroborate cu art.14 si art.17 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2005.

Sub aspectul laturii subiective, in mod corect a retinut instanta de disciplina vinovatia paratei sub forma intentiei indirecte, intrucat, chiar daca nu a urmarit, a acceptat producerea rezultatului conduitei sale.

In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii, Inalta Curte apreciaza ca se impune aplicarea unei sanctiuni mai usoare, respectiv sanctiunea disciplinara constand in „diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de 3 luni”, prevazuta de art.100 lit.b) din Legea nr.303/2004 (...)”.

Redam in continuare Hotararea CSM nr. 8J/16.04.2017:

*Cititi aici Hotararea ICCJ