Lumea Justitiei prezinta in premiera dovada de necontestat care arata ca in Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptata o hotarare fara stiinta membrilor acestui for. Si mai mult, adoptarea acestei hotarari s-a facut in baza invocarii unor buletine de vot care nu au fost niciodata discutate si mai ales votate de membrii Consilului. Gravitatea celor petrecute in Consiliului Superior al Magistraturii – garant al independentei justitiei – este monumentala si necesita o ancheta de urgenta pentru a se afla cum a fost posibil ca in acest for sa se adopte o hotarare fara stire membrilor si mai ales, cine a fost in spatele unei astfel de lucraturi care a transformat Consiliu in maidan. Este de nepermis ca un intreg sistem judiciar sa inchida ochii in fata unei situatii petrecute in urma cu circa trei saptamani ale carei efecte se vor vedea timp de cel putin 6 ani. Este, din punctul nostru de vedere, un atentat nu doar la adresa CSM si a bunei functionari a Justitiei, ci la adresa democratiei.

Din informatiile facute publice de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii inca din 20 iulie 2022 (click aici pentru a citi), aceasta situatie nu ar fi una singulara, „misculatii" pe marginea voturilor avand loc frevent. Ce este scandalos acum insa este faptul ca vorbim despre o hotarare a Consiliului care a fost adoptata contrar Legii 317/2004, contrar Deciziei CCR nr.374/2016 si contrar Constitutiei Romaniei cu afectarea directa chiar, credem noi, a legitimitatii alegerilor pentru viitoarea componenta a Consiliului Superior al Magistraturii 2023-2028.

Buletinele de vot demasca CSM

Acest lucru reiese fara tagada din cuprinsul buletinelor de vot pe care membrii CSM le-au avut in fata la sedinta Plenului din 19 iulie 2022, in cadrul careia au fost decise respingerea sau admiterea unor contestatii pentru unii dintre candidati si organizarea unui tur al II-lea de scrutin. Atentie, doar aceste teme au existat pe buletinul de vot, nu si ceea ce a aparut ulterior in minuta sedintei Sectiei Plenului CSM din 19 iulie 2022, respectiv faptul ca „Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la care nu au fost formulate contestatii si declararea ca alesi a acestora, precum si efectuarea demersurilor ulterioare prevazute de dispozitiile legale si regulamentare".

Aceasta din urma mentiune aparuta din neant in minuta sedintei Plenului din 19 iulie 2022 a stat la baza adoptarii Hotararii nr. 114/2022 a CSM, contestata in prezent, pe buna dreptate, de opt dintre membrii Consiliului care au denuntat faptul ca nu s-a discutat si mai ales nu s-a votat niciodata asa ceva.

Dupa cum veti vedea, printre buletinele de vot pe care membrii CSM le-au avut in sedinta din 19 iulie 2022 – pe langa buletinele de vot privind contestatiile care se regasesc si in minuta sedintei Plenului – se aflau si buletinele de vot 8 si 9 unde sunt prevazute situatiile de urmat in caz „de admitere a contestatiilor", ori „de respingere a contestatiilor" (vezi facsimil).

In cazul buletinului nr. 8, conform documentului era prevazuta: „Aprobarea, partiala, a listelor separate, pentru fiecare dintre categoriile de instante si parchete, indicand in ordine crescatoare numarul de voturi obtinute de fiecare candidat in adunarile generale”, in timp ce pe buletinul nr. 9 era prevazuta „aprobarea listelor separate, pentru fiecare dintre categoriile de instante si parchete, indicand in ordine crescatoare numarul de voturi obtinute de fiecare candidat in adunarile generale".

Atentie, niciunul dintre cele doua buletine de vot, care se exclud reciproc, de vreme ce doua dintre contestatii au fost admise, iar alte doua respinse, nu prevedea „legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la care nu au fost formulate contestatii si declararea ca alesi a acestora, precum si efectuarea demersurilor ulterioare prevazute de dispozitiile legale si regulamentare". Aceasta solutie nu stim cum a fost integrata in minuta sedintei Plenului CSM din 19 iulie 2022, de catre cine (dar cu siguranta ca trebuie aflat) intrucat consecinta a fost evidenta: aparitia Hotararii Plenului CSM nr. 114/2022 (niciodata votata si discutata de membrii CSM) prin care membri alesi in cadrul alegerilor pentru noul CSM, impotriva carora nu au fost formulate contestatii, au fost practic validati partial. Mai pe scurt, pusi la adapost.

Publicam in exclusivitate buletinele de vot din sedinta din 19 iulie 2022 a Plenului CSM, cu precizarea ca am anonimizat atat reprezentantul CSM, cat si votul exprimat, relevante in acest caz fiind mentiunile de pe fiecare buletin de vot:

Iata ce au denuntat imediat dupa sedinta Plenului CSM din 19 iulie 2022 judecatorii Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan si procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Tatiana Toader, carora li s-a alaturat si Procurorul General al Romaniei Gabriela Scutea:

„Pe de o parte, se combina continutul buletinelor nr. 8 si 9, cu structura de vot diferita si cu consecinte total diferite in ansamblu, iar, pe de alta parte, se mentioneaza ca „Totodata, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la care nu au fost formulate contestatii si declararea ca alesi a acestora, precum si efectuarea demersurilor ulterioare prevazute de dispozitiile legale si regulamentare. (majoritate: 15 voturi DA, 4 voturi NU)”, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.

In aceasta modalitate s-a denaturat sensul votului nostru, noi votand impotriva admiterii contestatiilor, declarand in sedinta Plenului ca nu este posibila constatarea legalitatii alegerii doar a unei parti dintre membrii viitorului Consiliu si demararea etapelor necesare validarii ulterioare partiale a Consiliului, in conformitate cu Decizia CCR nr. 374/2016, potrivit cu care mandatul este al organului colegial.

Atragem atentia ca intreaga procedura de votare a acestui punct inscris pe ordinea de zi ne indreptateste sa consideram ca s-a urmarit sa se hotarasca, in contra dispozitiilor legale, validarea partiala a acestor alegeri, ceea ce, de altfel, s-a si intamplat".

Care a fost scopul adoptarii Hotararii nr. 114/2022? Daca nu este o validare partiala si daca nu se trimite la Senat, conform procedurii prevazute legal, care mai este rolul Hotararii 114? Raspunsul ar putea veni tot din partea celor opt membri care au semnalat nelegalitatea din sedinta Consiliului din 19 iulie 2022, subliniind faptul ca in cursul dezbaterilor din CSM s-a conturat ideea ca „viitorul Consiliu ar putea functiona si in lipsa celor doi membri pentru care s-a decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, intrucat ar fi asigurat cvorumul legal de desfasurare a sedintelor prin numarul celor ce urmeaza a fi validati partial impreuna cu cei doi reprezentanti ai societatii civile". Daca este asa, este grav si profund nelegal.

Ialta Curte „a rezolvat" problema: constata „lipsa calitatii procesuale active" oricui ataca Hotararea CSM, fara sa mai intre pe fondul cauzei

Ce este si mai grav este faptul ca aceasta hotarare a fost deja "rezolvata" de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin solutia pronuntata miercuri, 3 august 2022, de completul format din judecatoarele Mihaela Ivanovici, Mihaela Tabarca si Adina Georgeta Ponea (aceasta din urma venita de la SCAF pentru a asigura permanenta la Sectia I civila) in dosarul nr. 1670/1/2022 privind contestatia pe care a formulat-o procurorul general al Romaniei Gabriela Scutea impotriva Hotararii CSM nr. 113/2022 (prin care s-a decis organizarea unui tur II de scrutin pentru cel de-al treilea membru judecator din partea curtilor de apel si pentru cel de-al doilea membru judecatori din partea tribunalelor) si a Hotararii CSM nr. 114/2022 (prin care Plenul a constatat legalitatea procedurii de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestatii), PICCJ solicitand prin actiunea sa anularea integrala a Hotararii CSM nr. 114/2022 si a articolului 3 din Hotararea nr. 113/2022 (privitor la respingerea contestatiilor procurorilor Sorin Lia si Sorin Flonta).

In motivare actiunii sale la PICCJ (click aici pentru a citi), Scutea a aratat ca „prin Hotararea nr. 114, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestatii si declararea ca alesi a acestora, precum si efectuarea demersurilor ulterioare prevazute de dispozitiile legale si regulamentare, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot", subliniind ca „practic, prin modul in care au fost intocmite buletinele de vot si mai ales modul in care s-a reflectat rezultatul votarii in Hotararea nr. 114 din 20 iulie 2022, votul a fost orientat spre o anumita solutie care nu figura in lucrarile initiale ale Plenului, contrar principiului legalitatii si al transparentei".

Inalta Curte insa nu a catadicsit sa intre pe fondul cauzei si sa analizeze aspectel reclamate de Gabriela Scutea, solutia ICCJ fiind de constatare a „lipsei calitati procesuale active".

Ca atare, nu este exclus de acum ca oricine va contesta cele doua Hotarari sa fie trimis la plimbare doar pentru ca ICCJ nu vede „calitatea procesuala activa", in acest caz a unui membru de drept al Consiliului care a participat la sedinta si a votat buletinele de vot denuntate astazi ca au stat la baza unei Hotarari niciodata discutate si votate!

Validarea partiala cu nerespectarea dispozitiilor CCR

Trebuie precizat ca intr-o astfel de procedura Legea 317/2004 prevede clar la articolul 18 alin. 1 ca CSM "alcatuieste lista finala" a candidatilor, nicaieri in lege nefiind prevazuta o lista partiala a magistratilor impotriva carora nu au fost formulate contestatii, astfel cum se prevede prin Hotararea nr. 114/2022.

Totodata, o astfel de solutie precum cea prevazuta in Hotararea 114/2022 niciodata votata in CSM contravine flagrant si Deciziei nr. 374/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei care prevede ca alegerile se desfasoara simultan pentru toti candidati, iar rezultatul trebuie sa includa toti magistrati care au candidat in CSM:

Iata ce prevede Decizia nr. 374/20166 a CCR:

paragraful 44: „Din analiza sistematica a dispozitiilor legale rezulta ca procedura de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii este o procedura unitara, care se desfasoara simultan pentru toate categoriile de judecatori si procurori, in functie de instantele sau parchetele corespunzatoare”;

paragraful 48: „Legiuitorul reitereaza intreaga componenta a Consiliului ca rezultat al voturilor exprimate in cadrul alegerilor, tocmai pentru a sublinia caracterul unitar si simultan al procedurii si caracterul general al alegerilor, aspecte importante in calificarea duratei de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului ca fiind inerenta organului colectiv”.