Cum a devenit Inalta Curte de Casatie si Justitie slujnica SRI
Sub semnul Operatiunii Deschiderea unor supape, pentru ca altfel sare in aer intreaga dracovenie, cu noi cu tot, SRI a desecretizat un nou Protocol anticonstitutional din vremea Dictaturii sergentilor majori mesianici: PROTOCOL DE COOPERARE intre Serviciul Roman de Informatii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale incheiat in august 2009.
Pe vremuri angajamentul pe care informatorul trebuia sa-l semneze era actul prin care respectivul devenea sluga Securitatii. Demn continuator al Securitatii, SRI-ul a nascocit Protocolul de cooperare pentru a face din mai toate institutiile statului de drept spalatoarele de obiele ale sergentilor majori mesianici de la Baneasa.
Din cele peste 60 de protocoale anuntate ca incheiate la vremea pe vremea Dictaturii SRI au fost desecretizate doar cateva. Mult mai important, desecretizarea nu e urmata de nici o masura. Vegheaza sa nu li se intample ceva celor care au incalcat Legea din fostul regim Klaus Iohannis, cel care a preluat Sistemul institutiilor de forta si l-a folosit si-l foloseste pentru interesele sale particulare. Astfel ca si noul moment din ceea ce Divizia Presa alinta drept schimbarile democratice de la SRI si SIE din regimul Klaus Iohannis s-a consumat la fel cum s-au consumat si celelalte momente ale acestui hrusciovism parsiv al Statului paralel:
Trecerea sub tacere de catre UM din Presa, preluate de la vechea conducere a SRI si usor modificate, prin trecerea in rezerva a unor catane compromise si convocarea altora, in adanca acoperire pana acum, discutii pe cat de zgomotoase, pe atat de sterile la televiziunile anti-Binom, concentrarea atentiei pe amanunte colaterale, cum ar fi, de exemplu, daca fostul Presedinte al ICCJ a semnat sau nu documentul.
Ipostaza de independenta a judecatorului e o conditie respectata pana si in regimurile de autoritate. In sedinta de Consiliu de Ministri din 27 noiembrie 1941, venind vorba de un caz ajuns pe masa judecatorului, Maresalul Ion Antonescu declara raspicat ca refuza sa intervina, justificandu-se astfel:
„Nu ma amestec in Justitie pentru nimic in lume, desi sunt de multe ori amarat de sentintele date. Am fost uneori alarmat, am vrut sa iau masuri, dar am avut taria sa ma abtin. N-am luat masuri nici contra justitiei militare, unde eram mai in drept s-o fac. Am spus: unde merg, daca pedepsesc pe judecatori? Niciun judecator nu va mai judeca ....”
In noiembrie 1941 Romania se gasea in plin razboi. Era de la sine inteles ca pericolele care o pindeau vizau chiar supravietuirea ca natie. Cu toate acestea Maresalul Antonescu proclama dreptul judecatorului de a fi independent in orice speta, inclusiv in cele tinand de spionaj, tradare, diversiune, dezertare.
Protocolul dintre SRI, Parchetul General si Inalta Curte de Casatie si Justitie vizeaza mandatele de siguranta nationala.
Ce sunt mandatele de siguranta nationala?
Aprobari date de un judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca un cetatean sa fie supus supravegherii tehnice sub suspiciunea ca atenteaza la siguranta nationala. Potrivit Codului de procedura penala, supravegherea tehnica e o grava restringere a dreptului individului la viata privata. Una dintre cauzele prabusirii comunismului a fost si violarea vietii private a cetateanului prin supraveghere din partea Securitatii: interceptari, filaje, turnatorii, fotografieri, deschideri de corespondenta. Plecand de la axioma care guverneaza progresul omenirii – triumful individului fata de statul prin esenta sa represiv – democratiile au introdus prevederi drastice menite a limita posibilitatile legale de supraveghere a individului, altfel spus de violare a vietii sale private.
Respectand Constitutia Romaniei care proclama respectarea drepturilor si libertatilor individuale drept esenta a societatii postdecembriste, Codul de procedura penala prin articolul 139 impune conditii drastice pentru acceptarea de catre judecatorul de drepturi si libertati a cererii de supraveghere tehnica. Printre altele, dispunerea de supraveghere tehnica doar cand „probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.”
Articolul 139 stipuleaza de asemenea si infractiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnica, intre acestea la loc de frunte situandu-se infractiunile tinand de siguranta nationala.
Mandatul de siguranta nationala e cerut de SRI prin intermediul Parchetului General unui judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru investigarea suspiciunilor ca un cetatean a comis sau e pe cale sa comita o infractiune la siguranta nationala. Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014, prevede la articolul 13, ca „in situatiile prevazute la art. 3 organele cu atributii in domeniul securitatii nationale pot, in conditiile legii privind organizarea si functionarea acestora: (...) sa efectueze activitati specifice culegerii de informatii care presupun restringerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale”. Articolul 3 trece in revista ceea ce se numesc „amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei”. Sunt precizate 12 tipuri de amenintari precum spionaj, tradare, atentate, sabotaj, atentate teroriste.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Boby 21 June 2018 13:48 +12
# Sorin 21 June 2018 13:57 +4
# societatea, statul, cetateanul capturati de SRI, colonia 21 June 2018 15:01 +6
# ?????? 21 June 2018 15:54 -12
# Capac 21 June 2018 17:09 +8
# ?????? 21 June 2018 18:44 -7
# Capac 21 June 2018 19:23 +5
# Dragos 21 June 2018 20:35 +4
# Gilu 23 June 2018 12:04 0
# livia 25 June 2018 18:20 0