In aceste zile, magistratii reclama presiunea politica asupra propriului statut. Fenomenul nu este nou. S-a resimtit, mai mult sau mai putin evident, sub aproape toate guvernarile care s-au succedat in ultimii 30 de ani.

Mostenind o traditie cu vechi accente autoritariste, cei mai multi detinatori ai puterii politice din Romania au avut constant reflexul de a-si largi prerogativele in detrimentul celorlalte puteri fundamentale si al democratiei, in general.

Insa, incepand cu anul 2005, cu primul mandat al lui Basescu Traian, ingerintele politicului asupra justitiei s-au generalizat. In regimul protocoalelor secrete, s-a creat un intreg sistem de presiune asupra independentei magistratilor. In presa s-au dezbatut cazuri concrete in care magistratii primeau “indicatii” asupra solutiilor care “se potriveau” cu interesele puterii politice.

De altfel, inregistrarea audio, necontestata nici macar de protagonist, prin care Basescu Traian povesteste cum “dezbatea” solutia “dosarului Voiculescu”, cu judecatorul de caz si seful unui serviciu secret, constituie o proba coplesitoare referitoare la interventia politicului in justitie. Dincolo de orice simpatii si antipatii politice, intr-un stat democratic serios o astfel de dovada ar fi declansat un veritabil cutremur institutional.

In mod evident, cazul invocat nu a fost o exceptie. Intre 2005 si 2014 s-a creat si s-a consolidat precedentul suprematiei politicului in raport cu Justitia. Iar rezultatele se vad inclusiv in aceste zile cand, intr-un consens parlamentar rarisim, pensiile magistratilor au fost reduse semnificativ.

Intelegand necesitatea corectarii discrepantelor din sistemul public de pensii, este, totusi, inacceptabil ca eliminarea pensiilor speciale sa se aplice, izolat, doar in cazul anumitor categorii profesionale, in timp ce altele continua sa beneficieze de un statut aparte. Sau, daca anumite categorii profesionale merita o reglementare speciala, de ce nu s-ar incadra si magistratii intre acestea?

Poate ca, la Curtea Constitutionala, eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor va fi respinsa. Dar chiar si asa, daca nu va avea loc o schimbare fundamentala, atat la nivelul mecanismelor institutionale, cat si la nivelul mentalitatilor, echilibrul dintre justitie si politic nu va fi restabilit.

O ultima precizare. Aceasta analiza nu este menita “sa apere” pe nimeni. In cele din urma, cred ca magistratii vor gasi solutiile optime pentru a-si promova eficient drepturile. Iar din perspectiva mea, particulara, consecintele presiunilor politice asupra justitiei si-au facut deja efectul.

Insa, daca ne raportam obiectiv la prezentul si viitorul societatii noastre, avem responsabilitatea de a combate raul, de a nu accepta, fara reactie, inca un precedent negativ ale carui efecte le vom suporta toti, mai devreme sau mai tarziu.

Sursa: danvoiculescu.net