La scurt timp dupa ce Traian Basescu a scapat in 2005 de dosarul penal „Flota” de la ICCJ, inventandu-i-se o imunitate de catre fostul sef al DNA Daniel Morar, in Romania s-a dat liber la practica promovarii de la statutul de procuror PICCJ, la cel de judecator de Inalta Curte, care este unul „contra naturii”. Scopul acestei „transhumante” este unul cu substrat politic si anume „intarirea” Sectiei penale a ICCJ cu judecatori proveniti din randurile procurorilor si astfel anumite dosare sa fie anume solutionate.

Pentru ca aceasta „moda” sa fie stopata este nevoie ca Legea 303/2004 sa fie schimbata prin eliminarea din Constitutie a statutului de magistrat al procurorului intrucat toata aceasta manevra a pornit de la o decizie a Curtii Constitutionale din 2006, care invoca egalitatea dintre procuror si judecator, din cauza numelui de magistrat pe care il au reprezentantii celor doua profesii in legea romana.

Va prezentam azi Decizia nr. 866 din 28 noiembrie 2006, prin care judecatorii Curtii Constitutionale au admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 aliniat 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ridicata de magistratul Victor Cornoiu-Jitarasu (foto) in dosarul 14.446/1/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie-Sectia de contencios administrativ si fiscal. De mentionat ca in urma cu cativa ani, fostul procuror Cornoiu a folosit acest culoar procuror-judecator pe linia Inaltei Curti, pentru a se face notar. Cornoiu Jitarasu a stat doar cateva luni judecator la ICCJ, a comis un mare pocinog penal - intrand in dosare inainte de a fi eliberat din functia de procuror si numit in cea de judecator - dupa care a parasit scaunul de judecator pentru a se face notar profitand de legea care prevede ca un judecator ICCJ poate deveni automat notar, daca opteaza pentru aceasta profesie la incheierea activitatii de magistrat.

Subliniem inca o data ca pentru a se stopa efectele nocive ale acestei promovari din procuror direct in scaun de judecator suprem (traiect care pune egal in mod nepermis intre puterea judecatoreasca si reprezentantii Ministerului Public) este nevoie de eliminarea din Constitutie a statutului de magistrat al procurorului si modificarea ulterioara a Legii 303/2004. In alta ordine de idei, ideea ca procurorul si judecatorul au statut egal, incalca dreptul la aparare, intrucat un procuror trebuie sa fie egal al avocatului si nu al judecatorului.

CCR nu a tinut cont de opinia Guvernului si a Avocatul Poporului, care au sustinut ca exceptia nu se sustine!

La data de 28 noiembrie 2006, judecatorii CCR au pus in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate ridicata in dosarul sus-mentionat de catre Victor Cornoiu Jitarasu. Procurorul atacase la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in recurs, o hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii si a Sectiei pentru judecatori care ii respinsese candidatura pentru functia de judecator la Inalta Curte, cu motivarea ca nu indeplinea conditiile prevazute de lege.

La acea data, procurorul Cornoiu-Jitarasu a sustinut ca dispozitiile legale contravin principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, intrucat „conditia suplimentara introdusa dupa republicarea Legii nr.303/2004, si anume aceea de a fi judecator timp de cel putin 2 ani anterior depunerii candidaturii pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, este o conditie discriminatorie, deoarece elimina dreptul procurorilor de cariera, in functie, de a promova in functia de judecator la instanta suprema, „judecatorii fiind tratati mai favorabil decat procurorii”. Totodata arata ca, avand in vedere ca, la data introducerii acestei conditii, la Inalta Curte de Casatie si Justitie erau in functie judecatori care au indeplinit anterior numai functia de procuror, discriminarea opereaza si in ceea ce-i priveste pe acestia, pe de-o parte, si pe procurorii care, ulterior modificarii legii, nu mai au posibilitatea de a deveni judecatori la instanta suprema, pe de alta parte”. La acea data, Inalta Curte de Casatie isi exprimase opinia potrivit careia ”dispozitiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu in cariera profesionala a magistratilor, ci stabilesc regulile pentru accederea in functia de judecator la inalta Curte de Casatie si Justitie, reguli pe care legiuitorul are dreptul sa le instituie„. De asemenea, Guvernul s-a exprimat pe aceasta exceptie, sustinand ca ea este neintemeiata, intrucat conditia ocuparii cel putin in ultimii 2 ani a functiei de judecator la tribunale sau curti de apel se inscrie in regulile pe care legiuitorul este in drept sa le fixeze pentru promovarea unui magistrat intr-o asemenea functie. Nici Avocatul Poporului nu a sustinut exceptie, subliniind ca dispozitiile de lege nu contravin articolului 16 din Constitutie. In mod ciudat, cele doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat CCR-ului puncte de vedere asupra acestei neconstitutionalitati.

Cititi decizia contra naturii!

Ei bine, judecatorii CCR (Ioan Vida-presedinte, Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar, Koszsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Tudorel Toader si Ion Tiuca-procuror si Ioana Marilena Chiorean-magistrat asistent) au admis aceasta exceptie in ciuda pozitiilor transmise de Guvern si de Avocatul Poporului.

Iata cum suna motivarea Deciziei nr. 866/28.11.2013 care a permis, din 4 ianuarie 2007, ca procurorii sa devina, pe banda, judecatori supremi fara a face un stagiu minimal la instantele inferioare:

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.51 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Ca urmare a republicarii acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, art.51 alin.(1) a devenit art.52 alin.(1) si are urmatorul cuprins: „Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit functia de judecator in ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, au obtinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 12 ani.” Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca dispozitiile art.52 alin.(1) din Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt neconstitutionale in masura si in sensul celor ce se vor arata in continuare. Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 si art.132 din Constitutia Romaniei, ca o magistratura componenta a autoritatii judecatoresti, avand rolul de a reprezenta in activitatea judiciara interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Procurorii au, ca si judecatorii, statut constitutional de magistrati, prevazut expres in art.133 si art.134 din Legea fundamentala. Astfel, potrivit art.133 alin.(2) lit.(a) din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii este compus din doua sectii, una din 9 judecatori, iar cea de a doua din 5 procurori, alesi si unii si ceilalti in adunarile generale ale magistratilor. in acelasi sens, Curtea Constitutionala retine ca procurorii sunt numiti in functie, ca si judecatorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii si ca acelasi organ al autoritatii judecatoresti indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor. In sfarsit, Curtea constata ca statutul juridic constitutional al procurorilor este identic cu cel al judecatorilor in ceea ce priveste incompatibilitatile stabilite in aceiasi termeni in art.125 alin.(3) si, respectiv, art.132 alin.(2), conform carora functia de procuror, ca si aceea de judecator, este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Aplicand principiile constitutionale evocate, legiuitorul a stabilit, prin Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, norme identice sau similare privind incompatibilitatile si interdictiile aplicabile functiilor de procuror si de judecator, admiterea in magistratura si formarea profesionala a judecatorilor si procurorilor, numirea judecatorilor si procurorilor, accesul procurorilor la functia de judecator si al judecatorilor la functia de procuror, drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor, raspunderea juridica a acestora. In ceea ce priveste dispozitiile art.52 alin.(1) din Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca aceste dispozitii nu tin seama de statutul de magistrat al procurorilor si incalca principiul egalitatii in drepturi prevazut de art.16 alin.(1) din Constitutie, prin tratamentul discriminator ce le este impus acestora la promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, stabilind pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie conditia de vechime de 12 ani in functia de judecator sau procuror, textul de lege analizat adauga conditia exercitarii in ultimii 2 ani a functiei de judecator la tribunale sau la curtile de apel. Aceasta din urma conditie are ca efect admisibilitatea promovarii numai a magistratilor judecatori si excluderea posibilitatii promovarii magistratilor procurori. Discriminarea este cu atat mai evidenta in situatia unui procuror care solicita sa fie promovat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, luand in considerare faptul ca mai inainte de a fi numit in functia de procuror indeplinise timp de peste 12 ani functia de judecator la tribunale sau la curtile de apel; aplicand prevederile art.52 alin.(1) din Legea nr.303/2004, cererea va fi respinsa ca inadmisibila, pentru singurul motiv ca la data cererii solicitantul este procuror si ca, deci, nu a indeplinit in ultimii 2 ani functia de judecator la tribunale sau la curtile de apel. Asa cum s-a statuat constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, principiul constitutional al egalitatii in drepturi se traduce prin reglementarea si aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate in situatii juridice similare. in cauza, se constata ca judecatorii si procurorii se afla in aceeasi situatie juridica prin statutul lor constitutional similar. In plus, prin conditia de baza formulata de textul analizat pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – conditia vechimii de 12 ani in functia de judecator sau de procuror – , procurorii si judecatorii sunt, de asemenea, asezati intr-o situatie juridica identica. Raportata la aceste premise ale egalitatii de tratament juridic, exigenta indeplinirii functiei de judecator in ultimii doi ani si, implicit, si la data cererii de promovare constituie o rupere nejustificata a echilibrului in sanul celor doua categorii de magistrati sau, cum deja s-a aratat, o discriminare contrara Constitutiei. Curtea urmeaza, in consecinta, sa constate ca dispozitia legala analizata este neconstitutionala in partea care conditioneaza promovarea in functia de judecator la inalta Curte de Casatie si Justitie de indeplinirea functiei de judecator in ultimii 2 ani. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit. A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA in numele legii DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art.52 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in partea care conditioneaza promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie de indeplinirea functiei de judecator in ultimii 2 ani, sunt neconstitutionale, exceptie ridicata de Victor Cornoiu Jitarasu in Dosarul nr.14.446/1/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal. Definitiva si general obligatorie. Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. Pronuntata in sedinta publica din data de 28 noiembrie 2006”.

Aceasta este decizia care tine loc de „partie” de la Parchete spre Inalta Curte de Casatie, pentru ca procurori fara nici cea mai minima pregatire in profesia de judecator (si cu grava deformare profesionala spre acuzare) sa ajunga peste noapte sa dea verdicte in dosare grele, in conditiile in care solutiile de la acest nivel pecletluiesc definitiv soarta atator justitiabili. Faptul ca mentalitatea de procuror nu poate fi stearsa cu buretele si, mai mult, un procuror nu are habar cum se face o motivare, o dovedesc zeci si zeci de solutii date de fosti procurori deveniti, peste noapte, judecatori supremi.

* Cititi aici decizia CCR