Inspectia Judiciara a declansat cercetarea disciplinara impotriva judecatoarelor Daniela Panioglu (foto) si Alina Nadia Gulutanu de la Curtea de Apel Bucuresti. Acuzatiile vizeaza operatiunea de condamnare a dr. Lucian Duta, fost sef al CNAS, caruia Panioglu si Gulutanu i-au facut proces de intentie cum s-ar fi aflat in complicitate cu procurorii Teodor Nita si Gigi Valentin Stefan de la Parchetul Curtii de Apel Constanta. De altfel, cercetarea disciplinara a fost inceputa ca urmare a plangerii formulate la Inspectia Judiciara de cei doi procurori.

Concret, judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu sunt cercetate disciplinar pentru comiterea a doua abateri disciplinare (vezi facsimil 1). Este vorba despre:

-”utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat” (abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. s din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor);

-”exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala” (abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. t din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).

Stupefianta motivare

Dosarul disciplinar priveste motivarea Deciziei penale nr. 1049/A pronuntate in 25 iulie 2022 in dosarul 45188/3/2018 prin care judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu l-au condamnat pe fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, dr. Lucian Duta, la 6 ani inchisoare cu executare. In cuprinsul deciziei, asa cum Lumea Justitiei a prezentat in exclsivitate, Panioglu si Gulutanu au comis insa un adevarat linsaj judiciar la adresa procurorilor Teodor Nita si Gigi Valentin Stefan, acesta din urma procuror general al Parchetului Curtii de Apel Constanta. Astfel, cu de la sine putere, fara a fi investite sa investigheze si sa aprecieze activitatea profesionala a celor doi procurori, Panioglu si Gulutanu au redactat un veritabil rechizitoriu impotriva lui Nita si Stefan, pe care i-au declarat nici mai mult, nici mai putin drept complici ai dr. Duta, acuzandu-i ca au actionat in scopul favorizarii acestuia, prin compromiterea si hartuirea martorilor denuntatori Irina Socol si Radu Enache, prin “aberatii de drept si monstruozitati juridice”.

Contextul in care judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Gulutanu au facut aceste remarci total nepotrivite a fost urmatorul. Dupa cum Lumea Justitiei a dezvaluit in editia din 15 februarie 2022, procurorul constantean Teodor Nita a inceput urmarirea penala impotriva denuntatorilor de serviciu ai DNA, Irina Socol si Radu Enache, pentru pentru fapte de trafic de influenta, inselaciune si folosirea creditului societatii in interes personal (click aici pentru a citi). S-a retinut din declaratiile date de-a lungul anilor de cei doi denuntatori, ca acestia au vehiculat niste sume de ordinul milioanelor de euro despre care nu au putut marturisi catre cine anume s-au dus, legat de afacerea informatizarii CNAS pentu care a fost condamnat Lucian Duta. Intrucat nu exista niciun dubiu ca aceasta informatizare a fost facuta sub controlul SRI, rezolutia de incepere a urmaririi penale impotriva denuntatorilor arunca practic in aer intregul dosar imptoriva dr. Duta, fabricat aproape exclusiv pe cele doua denunturi. Aparea riscul iminent sa se descopere faptul ca, foarte posibil credem noi, ca multe milioane de euro scurse cu titlul de “comision” in aceasta afacere au ajuns la anumiti generali din SRI care au supervizat afacerea. Cu atat mai mult cu cat e greu de admis ca fostul presedinte CNAS a luat mita cata vreme caietul de sarcini al licitatiei a fost intocmit de ofiteri ai SRI, iar implicarea directa si personala a unor generali SRI a fost dovedita printr-o serie de declaratii.

Ce s-a intamplat la scurt timp dupa ce procurorii PCA Constanta au dispus inceperea urmaririi penale a celor doi denuntatori? Dosarul a fost luat la PICCJ de procurorul general Gabriela Scutea (semnatara protocolului nelelgal cu SRI din 2009) si pasat la DNA la procurorul Mihai Pruna (fratele fostei ministrese a Justitiei Raluca Pruna) si la procurorul Paul Dumitriu (fost consilier al ex-ministresei Monica Macovei), care in doi timpi si trei miscari au infirmat rezolutia de incepere a urmaririi penale emisa de PCA Constanta. De pe coltul mesei, fara sa faca niciun act de urmarire penala, dar avand grija ca exact cu o zi inainte de pronuntarea initiala anuntata in cazul dr. Duta sa trimita judecatoarelor Panioglu si Gulutanu, la dosar, ordonanta de infirmare a urmaririi penale prin care denuntatorii Socol si Enache au fost reabilitati (click aici pentru a citi).

Ei bine, referindu-se la dosarul deschis fata de denuntatorii Irina Socol si Radu Enache, in decizia de condamnare a lui Lucian Duta judecatoarele CAB Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu fac un proces de intentie fostului sef CNAS si procurorilor Nita si Stefan, pe care ii acuza ca ar fi actionat in complicitate, pentru favorizarea lui Lucian Duta, prin compromiterea si hartuirea martorilor denuntatori, prin “aberatii de drept si monstruozitati juridice”.

Sesizarea procurorilor

In urma aparitiei deciziei de condamnare a lui Duta, procurorii Teodor Nita si Gigi Valentin Stefan au depus o sesizare la Inspectia Judiciara in care au reclamat ca judecatoarele Panioglu si Gulutanu au avut un comportament nedemn la adresa lor prin comentariile facute in legatura cu dosarul instrumentat de cei doi procurori, dosar total diferit fata de cauza pe care judecatoarele o aveau spre solutionare.

De asemenea, Nita si Stefan acuza ca limbajul folosit de judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu este unul in masura sa afecteze demnitatea functiei de magistrat.

Nu in ultimul rand, foarte important, procurorii Teodor Nita si Gigi Valentin Stefan atentia ca este de datoria oricarui procuror sa solutioneze plangerile primite, iar judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu au avut cunostinta despre stadiul dosarului privind pe denuntatorii dr. Lucian Duta, stiind ca acesta nu a fost deschis in urma unei sesizari din oficiu astfel incat sa poata fi interpretat drept o intentie de a a-l ajuta pe fostul sef CNAS.

In cazul in care, dupa finalizarea cercetarii judiciare, vor fi trimise in judecata disciplinara de Inspectia Judiciara, judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu de la Curtea de Apel Bucuresti risca cea mai dura sanctiune constand in excluderea din magistratura.

Prezentam pasajul din decizia de condamnare a lui Lucian Duta in care judecatoarele Panioglu si Gulutanu au comis in adevarat linsaj judiciar impotriva procurorilor Teodor Nita si Gigi Valentin Stefan (vezi facsimil 2):

“In apel, constata ca apelantul-intimat-inculpat a optat pentru o maniera neloiala, pe care nu a ezitat sa o foloseasca, in scopul de a obtine exonerarea sa de raspundere penala. In paralel cu esecul cererilor de recuzare si de stramutare, apelantul-intimat-inculpat si-a schimbat domiciliul in judetul Constanta, municipiul Mangalia, (...), fiindu-i emisa cartea de identitate, seria (...), nr. (...), de catre SPCJEP Constanta, la data de 24.V.2021 (fila 152, volumul II, dosar de apel). Dupa numai doua zile de la obtinerea noului act de identitate, cu noul domiciliu, pe data de 26.V.2021, inculpatul a formulat un denunt fata de martorii Enache Radu si Socol Irina din acest dosar, pe care l-a depus, nu intamplator, in raza teritoriala a unitatilor de parchet din municipiul Constanta, judetul Constanta. Potrivit art.41, alin.1, Cod de procedura penala, care prevede competenta alternativa a organelor judiciare, inculpatul nu putea depune denuntul pe raza teritoriala a unitatilor de parchet de pe raza municipiului Constanta decat in situatia in care isi avea domiciliul in unitatea teritoriala respectiva. Prin urmare, inculpatul si-a ales, practic, locul in care sa depuna denuntul, iar, din modul in care aveau sa actioneze organele judiciare investite in aceasta maniera, rezulta ca denuntul nu a avut ca scop tragerea la raspundere penala a autorilor unor infractiuni si obtinerea, in acest mod, de catre autorul denuntului a cauzei speciale de reducere a limitelor de pedeapsa, ci s-a urmarit compromiterea, cu complicitatea organelor judiciare anume alese, a unei parti importante din proba testimoniala din acest dosar, in care inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea unei infractiuni de coruptie. In opinia sa, apelantul-intimat-inculpat a avut convingerea ca autorul unei infractiuni nu mai poate prezenta credibilitate in afirmatiile sale cu privire la altii.

In ziua urmatoare inregistrarii denuntului, adica pe data de 27.V.2021, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta a dispus, prin ordonanta din Dosarul nr.584/II/3, preluarea cauzei, inregistrata sub nr.928/P/2021, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. Mai departe, procurorul Nita Teodor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta – Sectia urmarire penala, in Dosarul nr.226/P/2021, prin Ordonanta data de 11.VI.2021, prin urmare dupa numai 12 zile lucratoare de la introducerea denuntului, a dispus inceperea urmaririi penale fata de martorii Enache Radu si Socol Irina din acest dosar, iar, prin Ordonanta din data de 17.IX.2021, a dispus extinderea urmaririi penale cu privire la infractiunile de trafic de influenta, prev. de art.291, Cod penal, si de inselaciune, prev. de art.244, alin.1, Cod penal, schimbarea incadrarii juridice a uneia dintre faptele penale din infractiunea de delapidare, prev. de art.295, Cod penal, in infractiunea de folosirea creditului societatii comerciale in interes personal, prev. de art.272, alin.1, litera b din Legea nr.31/1990, retinandu-se ca suspectul Enache Radu a primit sume de bani in cuantum neprecizat, dar care 'urmeaza si trebuie sa fie stabilite', pentru a le remite denuntatorului Duta Nicolae-Lucian, iar, in calitatea sa de administrator al 'Quebec International Group' Ltd., a folosit societatea comerciala ca vehicul juridic pentru a primi banii, cu titlu de pret al traficului de influenta, dar pe care si i-a insusit in interes personal, 'la o data si intr-un cuantum ce urmeaza si trebuie sa fie stabilit(e)', si, totodata, la o data care urmeaza sa fie stabilita, l-a indus in eroare pe denuntator, prezentandu-i, ca adevarata, o situatie inexistenta cu privire la o promisiune de afaceri mincinoasa, dupa care a dispus continuarea urmaririi penale fata de suspectul Enache Radu, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, prev. de art.291, Cod penal, de inselaciune, prev. de art.244, alin.1, Cod penal, si de folosirea creditului societatii comerciale in interes personal, prev. de art.272, alin.1, litera b din Legea nr.31/1990, toate cu aplicarea art.38, Cod penal, precum si fata de suspectul Socol Irina, pentru comiterea infractiunii de complicitate la trafic de influenta, prev. de art.48, alin.1, Cod penal raportat la art.291, Cod penal (filele 2-7, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17). Mai constata ca, pe data de 30.VI.2021, au fost audiati, in calitate de martor, Enache Radu (filele 8-10, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17) si Socol Irina (filele 13-15, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17), pe urma, la data de 20.IX.2021, a fost audiat Enache Radu, in calitate de suspect (filele 11 si 12, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17), iar, pe data de 28.IX.2021, Socol Irina, in aceeasi calitate de suspect (filele 16 si 17, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17). Prin adresa din data de 20.IX.2021, din

Dosarul nr.226/P/2021, procurorul general Stefan Gigi-Valentin al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta a incunostintat instanta de apel ca urmarirea penala se efectueaza inclusiv cu privire la infractiunile de evaziune fiscala, prev. de art.9, litera c din Legea nr.241/2005, si de spalarea banilor, prev. de art.49, alin.1, litera a din Legea nr.129/2011, in conditiile in care, in ordonanta procurorului de caz, emisa cu doar trei zile inaintea adresei, nu se face vorbire de aceste infractiuni, si a mai aratat ca 'denuntul raspunde rigorilor impuse de art.19 din Legea nr.682/2002…' (fila 22, volumul III, dosar de apel). Toate aceste aberatii de drept si monstruozitati juridice construite de procurorul de caz au fost analizate, in mod riguros si obiectiv, in urma preluarii dosarului de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Ordonanta din data de 22.X.2021 a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Dosarul nr.1878/C/2021. Constata ca, prin Ordonanta din data de 3.II.2022, din Dosarul nr.21/II-1/2022, procurorul-sef al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a dispus infirmarea Ordonantei din data de 17.IX.2021, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta – Sectia urmarire penala, in Dosarul nr.226/P/2021, pentru o serie de motive de nelegalitate, si anume incalcarea competentei materiale de catre organul de urmarire penala, in conditiile in care, desi nu s-a precizat nici o suma, din probe rezulta ca obiectul material al infractiunii de coruptie depaseste echivalentul in lei al sumei de 10.000 euro, caz in care, potrivit art.13, alin.1, litera a din O.U.G. nr.43/2002, competenta materiala revine Directiei Nationale Anticoruptie, incalcarea termenelor de prescriptie generala a raspunderii penale pentru infractiunea de trafic de influenta, care s-a implinit cel tarziu la sfarsitul lunii iunie a anului 2020, cu peste 1 an inainte de emiterea ordonantei, pentru infractiunea de inselaciune, care s-a implinit cel tarziu la sfarsitul lunii iunie a anului 2017, cu peste 4 ani inainte de emiterea ordonantei, si pentru infractiunea de folosire a creditului societatii comerciale in interes personal, care s-a implinit cel tarziu la sfarsitul anului 2019, cu peste 1 an inainte de emiterea ordonantei, precum si incalcarea dispozitiilor art.118, Cod penal, referitoare la dreptul martorului de a nu se autoacuza (filele 197-202, volumul III, dosar de apel). Prin Ordonanta din data de 14.III.2022, din Dosarul nr.634/C/2022, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie a respins, ca neintemeiata, plangerea impotriva Ordonantei din data de 3.II.2022 a procurorului-sef al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, din Dosarul nr.21/II-1/2022, formulata de apelantul-intimat-inculpat din acest dosar (filele 212-215, volumul III, dosar de apel).

Avand in vedere toate aceste documente, Curtea constata ca actiunea procurorului de caz, sustinut de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, a dobandit un vadit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al indeplinirii deliberat defectuoase a atributiilor sale de serviciu, dar si prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a ingreuna tragerea sa la raspundere penala. Intentia directa a procurorului de caz in a-si pastra o competenta materiala pe care era constient ca nu o detine si, totodata, de a trece peste impedimentul procedural de la art.16, alin.1, litera f, Cod de procedura penala, privind prescriptia generala a raspunderii penale, rezulta din ascunderea, la prezentarea situatiei de fapt, a obiectului material al infractiunii de trafic de influenta, care determina competenta materiala, precum si a datei de comitere a fiecareia dintre faptele penale, de la care incepe sa curga termenul de prescriptie generala a raspunderii penale, astfel ca expunerea sa, ca fiind situatia de fapt, este deliberat precara si evaziva. Toate acestea au mai fost comise cu intentia de a-i hartui pe martorii Enache Radu si Socol Irina din acest dosar, ale caror declaratii constituie fundamentul materialului probator.

(…)

Referitor la reindividualizarea judiciara a pedepsei inchisorii, solicitata de apelantul-intimat-inculpat si din oficiu, ca urmare a schimbarii de incadrare juridica a faptei penale, Curtea are in vedere limitele speciale prevazute de legea penala, cuprinse intre 3 ani inchisoare si 10 ani inchisoare, fara a putea fi retinuta cauza de reducere la jumatate a limitelor speciale prevazuta de art.19 din Legea nr.682/2002, din motivele deja expuse. Mai are in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.74, alin.1 din noul Cod penal, si anume gravitatea deosebit de ridicata a faptei penale, prin numarul actelor materiale si suma totala de 6.300.000 euro, primita cu titlu de mita, pe o perioada de aproximativ 1 an si 5 luni, cat timp a fost presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, si care a fost suportata din bugetul de stat, fiind, in mod premeditat, introdusa in pretul contractelor si al actelor aditionale care au fost incheiate, persoana inculpatului, in varsta de 40 de ani la data faptei penale, este divortat din anul 2009, intretine o relatie de concubinaj, este medic, la Spitalul Universitar Bucuresti, nu este cunoscut cu antecedente penale si nu numai ca a avut o atitudine procesuala nesincera, dar, mai ales, a incercat sa compromita probatoriul, prin metode neloiale, cu sprijinul unor organe judiciare”.