Dupa ce a reusit sa obtina condamnarea Elenei Udrea la 6 ani inchisoare cu executare prin intermediul a trei hotarari judecatoresti pronuntate de doua complete nelegale ale ICCJ, de un judecator ICCJ fara juramant si cu nerespectarea de catre ICCJ a Deciziei CCR 685/2018 privind nelegala Compunere a Completelor de 5 judecatori, DNA forteaza in prezent o noua condamnare nelegala a Elenei Udrea, tot cu nerespectarea unor decizii obligatorii ale CCR, dar si pentru fapte prescrise inca din 2019. Parchetul anticoruptie o incita pe judecatoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel Bucuresti sa incalce legea si Constitutia Romaniei in dosarul “Hidroelectrica” in care Udrea este judecata pentru trafic de influenta si spalare de bani. Mai exact, DNA ii cere Corinei Ciobanu sa nu aplice Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia, decizii obligatorii potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei.

Astfel, la termenul de joi, 30 iunie 2022, procurorul de sedinta a DNA a depus o cerere de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la cele doua decizii ale CCR (297/2018 si 358/2022) privind prescriptia speciala. Practic, DNA ii solicita judecatoarei Corina Ciobanu sa sesizeze CJUE pentru a se primi unda verde la nerespectarea unor decizii obligatorii ale CCR. O manevra fix ca cea facuta in dosarul “Gala Bute” in care ICCJ a respins contestatia in anulare a Elenei Udrea si a mentinut condamnarea de 6 ani in baza unei decizii CJUE care a indemnat judecatorii sa nu respecte Decizia CCR 685/2018 care obliga Inalta Curte sa desfiinteze condamnarea din “Gala Bute” si sa dispuna rejudecarea apelului.

Judecatoarea Ciobanu comite abatere disciplinara si isi incalca juramantul daca merge pe mana DNA

Admiterea sesizarii CJUE in acest caz nu va reprezenta decat un refuz de aplicare a unor decizii obligatorii ale CCR. Iar prin acest refuz de respectare a unor decizii obligatorii ale CCR, judecatoarea Ciobanu se va face pasibila de comiterea unei abateri disciplinare. Este vorba despre abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“Constitutie abatere disciplinara: nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”.

In plus, prin admiterea cererii DNA de sesizare a CJUE, care implicit inseamna un refuz de aplicare a deciziilor CCR privind prescriptia speciala, obligatorii potrivit Constitutiei, judecatoarea Corina Ciobanu isi va incalca juramantul depus la inceperea activitatii. In acest sens, art. 34 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stabileste ca:

“Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.

Faptele lui Udrea s-au prescris din 2019

Pe de alta parte, foarte important este ca in momentul de fata Elena Udrea continua sa fie judecata in dosarul “Hidroelectrica” pentru niste fapte deja prescrise, conform Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022. Si nu sunt prescrise de ieri, de azi, ci de doi ani. Astfel, termenul prescriptiei generale pentru faptele de trafic de influenta si spalare de bani s-a implinit inca din 2019.

Tocmai de aceea, consideram noi, o eventuala viitoare condamnare a Elenei Udrea si in acest dosar nu va fi vazuta decat ca o noua solutie stramba, contrara legii si Constitutiei, asa cum s-a intamplat si in cazul “Gala Bute”. Caci este limpede, implinirea termenelor de prescriptie pentru cele doua fapte nu poate genera decat o sentinta de incetare a procesului penal.

Evident, aparatorii Elenei Udrea de la termenul de joi, 30 iunie 2022, avocatii Veronel Radulescu si Eliza Ene Corbeanu, au cerut instante sa respinga cererea DNA de sesizare a CJUE.

Altfel, amintim ca la Curtea de Apel Bucuresti a fost deja pronuntata o hotarare prin care s-a facut aplicarea Deciziei CCR 358/2022 privind prescriptia speciala (click aici pentru a citi).

Iata un fragment din cererea DNA de sesizare a CJUE (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Necesitatea interpretarii dreptului Uniunii Europene rezulta din imposibilitatea de a asigura respectarea obiectivelor pe care Romania s-a obligat sa le atinga in contextul aplicarii Deciziei 297/2018 in modalitatea impusa de Decizia 358/2022, fapt care ar conduce la crearea unui risc sistemic de impunitate in toate cauzele penale, inclusiv in cele de coruptie la nivel inalt.

(…)

Or, in acest context faptic si normativ, este evident ca se impune a cunoaste daca o eventuala neaplicare a Deciziei nr. 358/2022 ar fi conforma dreptului comunitar, mai ales ca prin raspunsul formulat la intrebarea nr. 4 in cauza Euro Box Promotion, CJUE a aratat ca 'principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careie instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006.928'.

Avand in vedere atat jurisprundenta CJUE (cauzele Tarico I si II si Euro Bix Promotion la care am facut referire mai devreme), dar si considerentele deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022, apreciem ca se impune sesizarea CJUE cu urmatoarele intrebari preliminare:

1. Daca practica instantelor nationale de a interpreta o decizie obligatorie a Curtii Constitutionale, care declara numai in parte o dispozitie legala ca neconstitutionala (respectiv reglementarea cauzelor de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale), in sensul aplicarii acelei dispozitii in forma indicata de Curtea Constituitionala drept conforma Constitutiei, dar neprevazuta in mod expres in lege, respecta dispozitiile art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si principiul securitatii juridice?

2. Daca Decizia 2006/928 si art. 325 alin. 1 din TFUE trebuie interpretate in sensul ca impun instantei nationale sa nu aplice jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale care schimba modul de aplicare a unei alte decizii anterioare a Curtii (respectiv deciziei din 2018), in sensul nerecunoasterii existentei unor cauze de intrerupere a cursului prescriptiei extinctive si contrar jurisprudentei constante a instantelor nationale care recunostea existenta acestor cauze de intrerupere a cursului prescriptiei in forma apreciata initial de Curtea Constitutionala drept constitutionala, cu consecinta crearii unui risc sistemic de impunitate pentru toate infractiunile privind fraudele cu TVA sau privind fonduri europene, ori infractiunile de coruptie la nivel inalt?

(…)

Avand in vedere faptul ca infractiunile ce fac obiectul cauzei sunt savarsite in cursul anului 2011, iar in eventualitatea admiterii solicitarii de trimitere a intrebarilor preliminare la CJUE, instanta nu se va mai putea pronunta pana la solutionarea acestei sesizari, apreciem ca pentru evitarea curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale, se impune suspendarea cauzei in temeiul art. 2 alin. 3 teza I din Legea 340/2009”.