Citesc cu multa surprindere si mirare un articol scris de Doamna Judecatoare Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucuresti, doctor in Drept, si publicat pe site-ul www.juridice.ro (Camelia Bogdan, "Magistrati. Incompatibilitate. Valente. Forta juridica a unui act administrativ individual. Despre obligatia judecatorilor de a-si motiva hotararile pronuntate in lumina principiilor statuate in lumina (sic!) forului de contencios constitutional", articol datat 14.02.2018, postat pe site-ul www.juridice.ro si accesat ultima data la 24.02.2018, link https://www.juridice.ro/562767/magistrati-incompatibilitate-valente-forta-juridica-a-unui-act-administrativ-individual-despre-obligatia-judecatorilor-de-a-si-motiva-hotararile-pronuntate-in-lumina-principiilor-statuate-in-lumi.html).

Una dintre problemele de drept analizate de Doamna Judecatoare este redactarea (motivarea) deciziei Completului de 5 judecatori civil (in materie disciplinara) al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a solutionat propriul recurs impotriva hotararii Sectiei pentru judecatori (ca instanta de judecata in materie disciplinara) a Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna Judecatoare arata ca decizia a fost redactata de un magistrat asistent, iar nu de un judecator. In opinia Doamnei Judecatoare, acest fapt este ilegal, neconventional si neconstitutional, justificand exercitarea unei cai extraordinare de atac.

Argumentele Doamnei Judecatoare sunt trei:

- chestiunea nelegalitatii: s-a incalcat art. 426 alin. (1) C.pr.civ., care dispune ca hotararea judecatoreasca se motiveaza de un judecator care a solutionat procesul, singura exceptie expres prevazuta de text (motivarea de un asistent judiciar) neputand fi extinsa la magistratii asistenti de la ICCJ; un Regulament de ordine interioara care ar permite judecatorului de la ICCJ sa delege unui magistrat asistent rolul de motivare a hotararii judecatoresti ar contraveni ierarhiei actelor normative (piramida kelseniana); redactarea hotararii de un magistrat asistent nu are temei in nicio dispozitie legala;

- chestiunea neconventionalitatii: potrivit jurisprudentei CEDO, motivarea unei hotarari judecatoresti (in cazul pensionarii judecatorului care a solutionat cauza) de un judecator care nu a fost in niciun fel implicat in solutionarea cauzei, mai ales in conditiile in care elemente importante, chiar determinante pentru solutie au fost reprezentate de mijloace de proba ce reclama perceptia personala, nemijlocita, a judecatorului, violeaza dreptul la un proces echitabil;

- chestiunea neconstitutionalitatii: potrivit jurisprudentei CCR, este neconstitutionala posibilitatea redactarii proiectelor de hotarari judecatoresti de fosti magistrati, pensionati si reincadrati special in acest scop, intrucat acestia nu sunt judecatori si nu au participat la dezbateri si la deliberare.

Analiza noastra va fi facuta strict in limita acestor coordonate fixate de Doamna Judecatoare.

Sub aspectul legalitatii, sunt perfect de acord: ca art. 426 alin. (1) C.pr.civ. impune redactarea hotararii de un judecator (regula) si permite (exceptia) delegarea redactarii catre un asistent judiciar; ca exceptia este de stricta interpretare si nu poate fi extinsa la un magistrat asistent de la ICCJ; ca un eventual regulament de ordine interioara care ar permite delegarea redactarii catre un magistrat asistent ar viola norma legislativa, cu forta superioara.

DAR .....

Sub aspectul legalitatii, Doamna Judecatoare omite complet existenta unei norme LEGISLATIVE care permite magistratilor asistenti de la ICCJ sa redacteze hotararile judecatoresti. Astfel, art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede ca "Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie redacteaza incheierile, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarari, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata".

Rezulta ca, in mod contrar celor sustinute de Doamna Judecatoare, nu exista doar o singura norma legislativa aplicabila pentru redactarea hotararilor judecatoresti civile (art. 426 alin. (1) C.pr.civ.), intrucat exista si art. 71 din Legea nr. 303/2004, text a carui existenta a fost complet ignorata de Doamna Judecatoare.

Ca sa continuam rationamentul juridic, dupa ce am identificat normele juridice (am realizat ca exista si ca sunt aplicabile), stabilirea raportului dintre art. 426 alin. (1) C.pr.civ. si art. 71 din Legea nr. 303/2004 este simpla. Cele doua norme juridice au forta egala (deci, principiul ierarhiei nu se aplica, nu este o norma regulamentara, infra-legala, care sa poata fi inlaturata pe motivul nerespectarii normei superioare, legislative). Art. 426 alin. (1) C.pr.civ. este dreptul comun (se aplica pentru redactarea tuturor hotararilor judecatoresti si, ca drept comun de fundal, chiar si pentru cele penale, intrucat C.pr.civ. este drept comun pentru orice procedura, inclusiv cea penala), in timp ce art. 71 din Legea nr. 303/2004 este norma speciala (se aplica numai pentru redactarea hotararilor ICCJ). Regula de interpretare specialia generalibus derogant va duce la concluzia ca este legala redactarea hotararilor ICCJ de un magistrat asistent.

Sub aspectul conventionalitatii si constitutionalitatii (strict prin raportare la jurisprudenta europeana si constitutionala prezentata de Doamna Judecatoare), existenta normei legislative ignorate de Doamna Judecatoare nu este fara consecinte, care impun o analiza de finete. In solutiile jurisprudentiale expuse, violarea provenea din motivarea facuta de o persoana (judecator sau nu) care nu a participat la proces (administrarea probelor, dezbateri, deliberari).

Or, conform Legii nr. 303/2004 si C.pr.civ., magistratii asistenti:

- sunt membri ai Corpului magistratilor, trebuie sa indeplineasca toate conditiile pentru a fi judecator sau procuror, sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, cariera lor profesionala si disciplina depind de Consiliul Superior al Magistraturii, au aceleasi drepturi, indatoriri si incompatibilitati ca judecatorii si procurorii, se bucura de stabilitate, au indatorirea sa se abtina sau pot fi recuzati;

- intr-o cauza (la ICCJ) determinata, magistratul asistent este membru al completului de judecata, participa la toate sedintele de judecata (deci, inclusiv la administrarea probelor si la dezbateri), participa la deliberari, isi exprima votul consultativ la deliberari, redacteaza ca si judecatorii din respectivul complet hotararile judecatoresti.

Pentru a se afirma ca motivarea hotararilor judecatoresti de magistratii asistenti ar fi neconstitutionala si nelegala este simplist doar sa se prezinte jurisprudenta CEDO si a CCR, fara nici cea mai mica analiza a statutului magistratilor asistenti si a participarii lor depline la judecata unei cauze (la toate sedintele de judecata si la deliberari), ca membru al completului de judecata, chiar daca doar cu vot consultativ.

In plan doctrinar, este profund regretabila publicarea unor articole ce se vor de doctrina (deci, nu simple opinii, informatii etc.) pe site-uri cu un continut juridic care nu realizeaza niciun control stiintific, deci care nu ofera nicio garantie de calitate stiintifica.

In plan judiciar, daca redactarea hotararii de un magistrat asistent a fost invocata ca motiv intr-o cale extraordinara de atac intrucat contravine art. 426 alin. (1) C.pr.civ., cu ignorarea cu desavarsire a art. 71 din Legea nr. 303/2004, acest fapt va starni zambete ironice sau amare la ICCJ, in solutionarea respectivei cai de atac. In plus, speram ca motivarea caii extraordinare de atac nu s-a facut de un Confrate avocat, ca sa nu riste o procedura pentru o culpa profesionala grava (necunoasterea existentei unei norme legislative esentiale pentru cauza, prin raportare la motivarea caii extraordinare de atac).

In plan personal uman, am un gust amar cand vad ca magistratii asistenti sunt desconsiderati de judecatori (chiar si prin necunoasterea statutului si rolului lor). Mai demult, am mai vazut un comentariu public al unui Domn Judecator (coincidenta face sa fie tot penalist si tot de la Curtea de Apel Bucuresti), care ii trata cu dispret pe magistratii asistenti, ca fiind grefieri. Mi s-a parut o dubla desconsiderare, si a magistratilor asistenti, si a grefierilor. Eu, de foarte multe ori, am intalnit profesional oameni foarte competenti (pentru posturile ocupate), fie ei magistrati asistenti, fie ei grefieri, si am tot respectul pentru munca magistratilor asistenti si a grefierilor.

P.S. In articol se vorbeste de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Indatoririlor (sic!) Fundamentale....

*Cititi aici articolul publicat de judecatoarea Camelia Bogdan