In urma publicarii articolului "Drept la aparare doar cu certificat de la SRI" in editia din 9 aprilie 2023, in care am aratat ca modificarile pe care ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) vrea sa le faca Codului de procedura penala in ce priveste dreptul aparare in situatia unor dosare in care sunt folosite informatii clasificate pot avea repercursiuni la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (art. 370 allin. (11) si (12) CPP), Ministerul Justitiei a reactionat cu un drept la replica.

Luni, 10 aprilie 2023, pe adresa redactiei am primit de la Ministerul Justitiei dreptul la replica in care institutia precizeaza ca orice persoana este libera sa isi angajeze un avocat care detine certificat ORNISS emis de SRI pentru a avea acces la informatiile clasificate existente intr-o cauza, iar daca partea nu doreste sa angajeze un avocat care detine ORNISS, atunci judecatorul va desemna un avocat din oficiu care detine un astfel de certificat.

Redam in continuare Dreptul la replica trimis de Ministerul Justitiei luni 10 aprilie 2023:

Referitor la articolul cu titlul Drept la aparare doar cu certificat de la SRI, aparut pe site-ul luju.ro, in data de 09.04.2023, https://www.luju.ro/drept-la-aparare-doar-cu-certificat-de-la-sri-csm-critica-modificarile-la-cpp-prin-care-sri-poate-bloca-intrarea-avocatilor-neagreati-in-dosare, pentru corecta informare a cititorilor, Ministerul Justitiei solicita publicarea urmatorului Drept la replica:

Sumar executiv

1. Interventia legislativa asupra art.352 alin.11 si 12 din Codul de Procedura Penala a fost facuta pentru a respecta Decizia CCR nr.21/ 2018 pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil.

2. Sensul interventiei, precum si efectul acesteia nu limiteaza dreptul la aparare prin restrangerea posibilitatii apararii doar prin „avocati autorizati de SRI”.

3. Interventia echilibreaza raporturile dintre dreptul la aparare si protectia informatiilor clasificate in favoarea dreptului la aparare.

4. Spre deosebire de situatia anterioara interventiei, orice persoana acuzata intr-un dosar care include informatii clasificate are dreptul sa ia cunostinta de continutul tuturor acestor informatii calsificate, indirect, prin intermediul unui avocat. in mod necesar, avocatul poate avea acces la aceste informatii in masura in care detine dreptul de acces la aceste informatii.

5. Orice persoana este complet libera sa isi aleaga un avocat pentru a lua la cunostinta de continutul informatiilor clasificate si a-i fi asigurata apararea, dintre avocatii care au acces la astfel de informatii. In caz de refuz si numai in caz de refuz, instanta va desemna un avocat din oficiu dintre cei care au acces la informatii clasificate.

6. Intreg continutul normativ al interventiei, respectiv regulile care decurg din aceasta, sunt in linie nu numai cu decizia CCR, ci si cu jurisprudenta CEDO incidenta in situatia asigurarii apararii in dosarele care includ informatii clasificate.

Dreptul la replica integral

1. Proiectele de lege initiate de catre Ministerul Justitiei, aprobate de Guvern si adoptate de catre Parlament, vizeaza punerea de acord a Codului penal si a Codului de procedura penala cu deciziile pronuntate de catre Curtea Constitutionala.

2. In cazul mentionat in articol, modificarile la Codul de Procedura Penala sunt facute tinand cont de Decizia nr. 21/2018 a CCR, care a decis ca dispozitiile art. 352 alin. (11) si (12) din Codul de procedura penala, in redactarea actuala, contravin dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si principiului unicitatii, impartialitatii si al egalitatii justitiei pentru toti, prevazut de art. 16 alin. (1) si (2) si de art. 124 alin. (2) din Constitutie.

3. In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca solutia legislativa criticata conditioneaza folosirea informatiilor clasificate, calificate de judecator ca fiind esentiale pentru solutionarea procesului penal si cu privire la care apreciaza incidenta dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecatorul le califica drept probe in dosarul cauzei, de permisiunea autoritatii publice care a clasificat informatia (autoritatea emitenta) de a acorda accesul la aceste informatii.

Or, protectia informatiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar fata de dreptul la informare al acuzatului si fata de garantiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor partilor din procesul penal, decat in conditii expres si limitativ prevazute de lege. Restrangerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci cand are la baza un scop real si justificat de protectia unui interes legitim privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau siguranta nationala, iar decizia de refuz a accesului la informatiile clasificate trebuie sa apartina intotdeauna unui judecator.

De altfel, Curtea a retinut ca insasi Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale prevede, la art. 7 alin. (4), ca „Statele membre se asigura ca, in conformitate cu dispozitiile dreptului intern, decizia prin care se refuza accesul la anumite materiale [n.n. clasificate] in conformitate cu prezentul alineat este luata de o autoritate judiciara sau poate face, cel putin, obiectul controlului judiciar”.

De asemenea, Curtea a retinut atat faptul ca probele care constau in informatii clasificate si pe care se intemeiaza actul de sesizare a instantei de judecata trebuie sa fie accesibile inculpatului, pana cel tarziu la finalizarea procedurii de camera preliminara, in vederea asigurarii posibilitatii contestarii legalitatii acestora, in acord cu obiectul procedurii in camera preliminara, prevazut de art. 342 din Codul de procedura penala, precum si faptul ca, pentru respectarea dispozitiile art. 342 - 347 din Codul de procedura penala si a jurisprudentei Curtii Constitutionale in materia procedurii camerei preliminare, problema informatiilor clasificate, esentiale pentru solutionarea cauzei, respectiv verificarea legalitatii administrarii unor astfel de probe trebuie sa fi fost deja solutionata in camera preliminara, deci inainte de a se trece la faza procesuala a judecatii in fond.

S-a retinut si faptul ca in jurisprudenta sa Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, pentru pregatirea apararii in cadrul unei proceduri penale, inculpatul trebuie sa ia cunostinta de toate elementele dosarului. Desi acest drept nu este absolut, exceptiile trebuie sa fie justificate si trebuie sa existe o compensare pentru aceste dificultati procedurale create. In acelasi timp, Curtea a socotit ca exigentele Conventiei sunt respectate si atunci cand acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, insa acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia (Hotararea din 19 decembrie 1989, pronuntata in Cauza Kamasinski impotriva Austriei, paragraful 88). Aceasta ultima exigenta pe care jurisprudenta Curtii europene o considera indeplinita in legatura cu dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la actele/documentele/materialele aflate la dosarul cauzei nu poate fi nicidecum interpretata in sensul ca avocatul acuzatului se substituie in dreptul acestuia la informare, ci doar in sensul ca, atunci cand acuzatul este in imposibilitatea de a accesa personal si, eventual, asistat de avocat, dosarul, dreptul sau la informare nu este afectat daca este reprezentat de avocatul sau, caruia i se asigura accesul la dosarul cauzei.

4. Pentru punerea in acord a prevederilor Codului de procedura penala cu Constitutia, asa cum aceasta din urma a fost interpretata prin decizia anterior mentionata, prin legea adoptata de Parlament (Plx nr. 246/2023) sunt operate mai multe interventii asupra art. 345, 352, 374, 375, 377 si 421 Cod procedura penala.

Prin completarea art. 345 Cod procedura penala de catre legea mentionata, s-a prevazut ca, in cazul in care actul de sesizare se intemeiaza pe probe ce constituie informatii clasificate, judecatorul de camera preliminara solicita autoritatii competente, de urgenta, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare si, dupa caz, acorda aparatorilor partilor si ai persoanei vatamate accesul la informatiile clasificate, conditionat de detinerea autorizatiei de acces prevazute de lege. Daca acestia nu detin autorizatia de acces prevazuta de lege, iar partile sau, dupa caz, persoana vatamata nu-si desemneaza un alt aparator care detine autorizatia prevazuta de lege, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unor avocati din oficiu care detin aceasta autorizatie.

Rezulta cu claritate ca prin aceste completari nu se restrange dreptul partilor de a-si alege un avocat care sa le reprezinte in cursul procesului penal, pentru ca doar in situatia in care avocatul ales de parte nu detine autorizatie de acces la informatii clasificate si aceasta nu-si desemneaza un alt avocat ales care detine o astfel de autorizatie se ajunge la desemnarea de catre judecatorul de camera preliminara a unui avocat din oficiu care poate avea acces la respectivele informatii – in acest din urma caz, exercitarea de catre judecatorul de camera preliminara a competentei de desemnare a unui avocat din oficiu este determinata de pasivitatea partii si are in vedere tocmai asigurarea dreptului la informare al inculpatului in modalitatea prevazuta de Curtea Europeana a Drepturilor Omului atunci cand acuzatul este in imposibilitatea de a accesa personal si, eventual, asistat de avocat, informatiile clasificate din dosar. Mai mult, potrivit celui de-al doilea alineat introdus la art. 345 Cod procedura penala, dupa consultarea autoritatii competente, judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, poate refuza motivat accesul la informatiile clasificate daca acesta ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea securitatii nationale ori a unui alt interes public important. In acest caz, informatiile clasificate nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza.

5. In concluzie, nu se poate vorbi de nicio restrangere a dreptului la aparare al partilor sau al persoanei vatamate (de catre legea avuta in vedere de catre autorul articolului).

Pentru o corecta informare a cititorilor dumneavoastra, va solicitam sa publicati acest drept la replica pe aceeasi pagina pe care a fost publicat si articolul, in termenul si in conditiile prevazute de normele in vigoare.