Multe s-au intamplat in scurtul mandat la Justitie al Ralucai Pruna si multe se vor mai intampla. Dupa ce s-a apucat sa schimbe sefi prin MJ, sa interzica scrierea de carti prin inchisori, s-a identificat in declaratii cu cea careia i-a fost asistenta, Monica Macovei, a propus reinvestirea lui Kovesi fara o procedura transparenta, a declarat ca discutiile despre drepturile omului sunt "un lux teoretic" si altele care au lasat masca audienta, Raluca Pruna a lansat in dezbatere proiectul de modificare a Legii nr. 508/2004 in baza caruia a fost infiintata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). Principalele modificari aduse Legii de organizare a DIICOT privesc infiintarea unei structuri in interiorul DIICOT similara politiei judiciare a DNA, sustine Raluca Pruna. Asta insa, nu se stie daca este de bine, dupa cum ministresa Justitiei afirma: "Modificarile sunt in sensul de a face din DIICOT, care e tot o structura specializata, in oglinda, ceea ce este si DNA-ul - le dam o politie judiciara, nu stiu daca este o veste buna pentru toata lumea, dar ei trebuie sa poata functiona exact asa cum functioneaza si DNA-ul. Am umblat un pic la competente pe anumite materii... nu vreau sa devansez, proiectul este pe site, este in consultare, ceea ce inseamna ca nu este definitivat".

Dincolo de suplimentarea numarului de ofiteri si agenti de politie judiciara - care din expunerea de motive pe care Lumeajustitiei.ro o ataseaza impreuna cu proiectul de lege la finalul acestui articol – despre care aflam ca va ajunge 290, sunt alte lucruri la fel de importante, care merita supuse atentie.

Dorinta ca DIICOT sa fie "in oglinda cu DNA" este atat de mare incat s-a decis ca la Directia condusa in prezent de procurorul-sef Daniel Horodniceanu sa mai vina un procuror-sef adjunct, pentru a fi 2, la fel ca la DNA.

Nu este singura modificare prin care DIICOT va ajunge sa dispuna cam de aceleasi beneficii ca DNA. Spre exemplu, seful DIICOT va prelua din prerogativele Procurorului General al Romaniei, va avea posibilitatea de a revoca din functie un procuror din cadrul unei structuri specializate, pentru neindeplinirea "unor parametri de performanta specifici acestei structuri si nu o lipsa de performanta generala".

In expunerea de motive a proiectului de modificare a Legii nr. 508/2004 in baza caruia a fost infiintata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se afirma ca modificarile la lege vor conduce la o mai buna capacitate si viteza de raspuns, consecutiva intaririi capacitatii operationale pe elemente cheie: analiza operationala a informatiilor, capacitatea de dezvoltare a investigatiilor financiare pentru lipsirea gruparilor criminale de produsul infractional si pentru urmarirea circuitelor de finantare a activitatilor teroriste, a gruparilor teroriste si a teroristilor individuali, identificarea si anihilarea atacurilor informatice cu impact major.

Trebuie precizat ca schimbarile care se doresc a fi facute in modul de organizare si functionare al DIICOT sunt necesare si benefice Directiei, dandu-i-se acestei structuri rolul care i se cuvinte, raportat la actiunile pe care le desfasoara. Credem insa ca acestea se impuneau de multa vreme, in conditiile in care DIICOT, desi nu dispune in prezent de resursele DNA, are un un numar de achitari infinit mai mic fata de cel al Directiei conduse de Laura Kovesi. Iar retinerile si arestarile de la DIICOT sunt cu mult mai discrete decat defilarile de catuse de la DNA.

Astfel, conform expunerii de motive prezentul proiect de act normativ isi propune reformarea DIICOT pe trei componente distincte:

a) management, intarirea si eficientizarea functiei de conducere,

b) organizarea interna si functionarea directiei raportat la noile necesitati de investigare si analiza a fenomenului infractional reprezentat de criminalitatea organizata;

c) urmarirea penala, intarirea eficacitatii acesteia prin intarirea capacitatii de efectuare a investigatiilor financiare, utilizarea largita a analizei operative (tactice) si de nivel strategic si, prin completarea personalului directiei cu lucratori de politie judiciara in acest sens, precum si pentru desfasurarea activitatilor prevazute de art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, astfel cum a fost recent modificat.

Seful DIICOT preia din prerogativele Procurorului General al Romaniei

Ca noutate in ce priveste managementul, in expunerea de motive se specifica faptul ca de la momentul adoptarii proiectului de lege, seful DIICOT va avea posibilitatea de a "observa conformitatea sau lipsa acesteia in raport de fiecare procuror si activitatea acestuia din cadrul directiei". In acest caz, revocarea unui procuror din DIICOT se va face daca nu vor fi indepliniti "parametrii de performanta specifici acestei structuri si nu o lipsa de performanta generala":

"La unitatile de parchet specializate, precum DIICOT, functia de control are si o valenta speciala racordata la selectia, instruirea si performantele procurorilor care activeaza in cadrul structurii. In acest context, conducatorului structurii ii revine sarcina de a conduce in mod direct activitatea de selectie a personalului, indicarea criteriilor de performanta specifice raportate la competenta speciala acordata directiei prin lege si prin urmare, acestuia trebuie sa-i revina si posibilitatea de a observa conformitatea sau lipsa acesteia in raport de fiecare procuror si activitatea acestuia din cadrul directiei. Revocarea din functia de procuror in cadrul unei structuri specializate constituie o consecinta a neindeplinirii unor parametri de performanta specifici acestei structuri si nu o lipsa de performanta generala, aceasta din urma fiind sanctionata prin alte dispozitii ale legii. Prin urmare, pentru asigurarea unei simetrii legale, atat pentru numirea in functie, cat si pentru revocarea din functia de procuror in cadrul structurii specializate, este necesar ca aceste prerogative sa fie exercitate de catre conducatorul structurii specializate, procurorul sef al DIICOT, acest lucru fiind propus prin proiectul de act normativ".

La DIICOT se mai naste un adjunct

"Intarirea capacitatii de conducere a procurorului sef al DIICOT, prin transferul unora dintre prerogativele acordate in prezent de lege procurorului general este menita a consolida autonomia functionala a DIICOT ca structura specializata raportata la nevoile proprii ale acestei directii, derivate in primul rand din specificitatea urmaririi penale pe care o structura o efectueaza, respectiv urmarire penala proprie in raport de toate infractiunile date in competenta, conform legii, particularitatile anchetelor care reclama o nevoie speciala privind recrutarea personalului si pregatirea profesionala a procurorilor in utilizarea tehnicilor speciale de investigare, a procedeelor probatorii si nu in ultimul rand necesitatea asigurarii bazei materiale si logistice distincte (unitate de analiza, baze de date etc.).

Astfel, art. 4 alin.(1) preia textul anterior si prevede ca DIICOT este condusa de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. In plus fata de reglementarea anterioara, textul art.4 din prezentul proiect arata ca in activitatea sa procurorul sef al directiei este ajutat de doi procurori sefi adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

O a doua functie de procuror sef adjunct, apare ca fiind necesara in completarea managementului directiei pentru asigurarea unei mai eficiente repartizari a responsabilitatilor subsidiare ce tin de conducerea activitatilor operative si neoperative din cadrul directiei. Este de mentionat ca textul propus preia modelul de conducere propus si realizat in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in continuare DNA, – a se vedea art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Alin.(3) al art.4 din proiect confera si procurorului sef al directiei prerogativa de control asupra procurorilor din subordine, context menit sa intareasca alaturi de prevederile art.6 alin. (1), (3) si (4) din proiect, care prevad evaluarea anuala de catre procurorul sef al directiei a procurorilor din subordine, precum si numirea sau revocarea acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, eficacitatea functiei de management in raport de obligatiile acesteia de a lua masuri efective de asigurare a calitatii activitatii de urmarire penala (efectuarea cu celeritate a urmaririi penale, calitatea actelor, reducerea numarului de infirmari/restituiri/achitari etc.) Este de precizat ca un exercitiu similar este realizat de procurorul sef DNA in baza atributiilor ce-i revin conform art.87 din Legea nr.304/2004".

DIICOT isi mareste efectivele

In ce priveste urmarirea penala, DIICOT va urma sa aiba un numar mai mare de ofiteri si agenti de politie judiciara:

"Investigatiile financiare se dovedesc a fi din ce in ce mai importante, nu numai in context national, ci si international, datorita potentialului specific de a adauga valoare tuturor stadiilor investigative, in general, si cu precadere cu privire la criminalitatea organizata economico-financiara, respectiv finantarea terorismului. Confruntarea Europei cu flagelul terorist, consecutiv sau paralel fenomenului migrationist al ultimei perioade reclama o intarire a capacitatii structurilor judiciare de identificare si sechestrare in vederea confiscarii a resurselor financiare destinate gruparilor teroriste si teroristilor individuali. Investigarea infractiunilor de finantare a terorismului reclama o dezvoltare imediata a capacitatii operationale cu personal specializat in urmarirea fluxurilor financiare la capatul carora beneficiare sunt structurile mentionate.

Organele de urmarire penala trebuie sa-si consolideze capacitatea efectuarii investigatiilor financiare in toate cazurile, deoarece acestea contribuie la:

-Depistarea si localizarea bunurilor supuse confiscarii speciale si confiscarii extinse in scopul instituirii sechestrului asigurator.

-Identificarea proprietarilor, posesorilor ori a detentorilor acestor bunuri

-Identificarea unor participanti aditionali la activitatea organizatiilor criminale

-Evidentierea asa numitul “stil de viata“ specific (criminal life style) al celor care beneficiaza de produsul infractiuni

-Cautarea si identificarea urmelor transferurilor, miscarilor, conversiilor financiare cu privire la produsul infractiuni

-Determinarea plasamentului in spatiu a anumitor persoane la un anumit moment, stabilind astfel legaturi cu activitatea infractionala, ce pot fi exploatate in investigarea infractiunilor predicat

-Furnizarea de date, indicii si informatii care pot fi transformate ulterior in probe pentru instrumentarea infractiunii de spalare de bani

Din aceasta perspectiva se propune consolidarea rolului specialistilor in cadrul structurii DIICOT si completarea personalului directiei prin detasarea in cadrul acesteia a unui numar de ofiteri si agenti de politie judiciara, afectati desfasurarii de investigatii financiare in principal. (...)

Art.8 din proiect introduce ca element de noutate in structura de personal a DIICOT ofiterii de politie judiciara pentru desfasurarea de activitati specifice in cadrul urmaririi penale, urmand ca prin reorganizarea interna sa fie creat la nivel central un compartiment/serviciu afectat investigatiilor financiare si de analiza, un serviciu/birou specializat dedicat activitatii de punere in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, precum si un compartiment dedicat executarii perchezitiilor informatice, cu un numar total 125 de lucratori de politie judiciara.

Pentru structura teritoriala, la nivel de serviciu teritorial, se are in vedere organizarea unor compartimente cu aceeasi afectare compuse din – 2 lucratori de politie judiciara pentru desfasurarea investigatiilor financiare, 1 lucrator de politie judiciara pentru desfasurarea activitatii de analiza a informatiilor, 8 lucratori de politie judiciara pentru desfasurarea activitatilor de punere in executare a mandatelor de supraveghere tehnica (total structura teritoriala 165).

Numarul total de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara in cadrul DIICOT este cel prevazut la art.19 din proiect, respectiv 290.

Potrivit art.8 alin.(2) din proiect, la solicitarea procurorului sef al Directiei, ministrul afacerilor interne dispune detasarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara in cadrul DIICOT pe o perioada de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani.

Proiectul de asemenea suplimenteaza numarul de specialisti de la 23 cat functioneaza in prezent in cadrul DIICOT la 40 pentru asigura complementar desfasurarea in cadrul DIICOT a activitatilor de perchezitie informatica conform art.168 alin.(12) din Codul de procedura penala.

Nu in ultimul rand, se preconizeaza si o crestere a numarului personalului auxiliar de specialitate si administrativ de la 249 la 270, pentru a asigura cel putin un specialist IT (grefier IT) pentru infrastructura proprie (parcul IT) a DIICOT".

Modificari la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara

"Modificarile operate asupra acestei legi sunt exclusiv punctuale si de corelare si au in vedere mentinerea in aceasta lege privind organizarea judiciara a aspectelor de principiu referitoare la conducerea structurii DIICOT, restul prevederilor care vizau reglementarile detaliate ale organizarii acestei structuri fiind cuprinse in legea speciala DIICOT.

Astfel, se propune modificarea alin. (3) al art.65, procurorul sef DIICOT fiind inclus alaturi de procurorul general, procurorul sef DNA ori procurorul general al curtilor de apel, intre persoanele care au competenta de a exercita direct sau prin procurori anume desemnati prerogativa intrinseca functiei, aceea a controlului asupra procurorilor din subordine.

In acelasi sens s-a propus modificarea art.69 alin.(1). Art. 79 1 – art. 79 3 introduc dispozitii distincte specifice Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata, urmand ca cele doua structuri autonome din cadrul PICCJ sa aiba reflectate dispozitii in mod asemanator (art.80 privind DNA)".

*Cititi aici proiectul de lege privind functionarea DIICOT

*Cititi aici expunerea de motive