Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, condusa de avocatul Gheorghe Florea (foto), inca nu a facut publice inca observatiile Barourilor din tara cu privire la propunerile de modificare a articolelor 23 si 24 din Legea 51/1995, chiar daca le-a solicitat decanilor ca acestea sa fie trimise pana la data de 28 ianuarie 2014. Oricum, semne bune nu prea sunt. Pana in momentul de fata este cunoscuta pozitia a cinci barouri, toate exprimandu-se impotriva modificarilor adoptate prin Hotararea nr. 885 din 14 decembrie 2013, prin care UNBR intentioneaza impartirea avocatilor definitivi in trei categorii, in functie de competente profesionale si de experienta, masura care, in opinia avocatilor, le-ar aduce atingere atat lor, prin restrictionarea dreptului de a pleda la anumite instante, cat si clientilor lor, care nu vor mai putea avea un singur aparator de-a lungul unui proces.

Ultimele Barouri care s-au pronuntat impotriva modificarii articolelor 23 si 24 sunt cel din Ilfov si Timis. Interesant, Baroul Ilfov este condus de decanul Serban Lovin, chiar cel care a propus modificarea celor doua articole. Astfel, in 28 ianuarie 2014, Baroul Ilfov a hotarat, cu majoritate de voturi, respingerea propunerilor Consiliului UNBR. Decizia i-a fost comunicata presedintelui Uniunii Gheorghe Florea:

“Va aducem la cunostinta ca in urma analizarii, Hotararii nr. 885/14.I2.2013 adoptata de Consiliul UNBR privind propunerile de modificare si completare a unor prevederi ale Legii nr. 51/I995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, repubnicata, consultand opinia avocatilor din Baroul Ilfov, Consiliul Baroului Ilfov a respins modificarile si completarile art. 23 si art. 24 din legea referitoare la organizarea de catre U.N.B.R. prin I.N.P.P,A, si in colaborare cu Institutul Nalional al Magistraturii a examenului de dobandire a dreptului de a pune concluzii la curtile de apel, la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Corrstitutionala, precum si modificarea tabloului avocatilor baroului.

Punctul de vedere al Decanului Baroului Ilfov este deja cunoscut, avand in vedere ca acesta este initiatorul respectivei propuneri”.

In aceeasi zi, Baroul Timis, condus de decanul Valeriu Rauta, a luat o decizie similara. Iata punctul de vedere trimis UNBR:

“Cu privire la intentia organelor abilitate ale UNBR de a modifica Statutul profesiei de avocat in sensul supunerii membrilor Uniunii la succesive examene in vederea desavarsirii (extinderii ori consolidarii) capacitatii lor profesionale, Consiliul Baroului Timis exprima urmatorul punct de vedere:

Modificarea intentionata a Statutului profesiei de avocat in sensul mai sus evocat este, din punctul de vedere al Consiliului Baroului Timis, inadecvata, avand in vedere urmatoarele:

1. Ceea ce se intentioneaza prin modificarea Statutului profesiei este crearea unui sistem de consolidare in trepte a capacitatii (competentei) profesionale a avocatilor, membri ai Uniunii Nationale a Barourilor din Romania; modificarea legislativa i-ar transforma automat pe avocati intr-o categorie de functionari publici, supusi periodic unei proceduri de verificare a cunostintelor profesionale, ceea ce contravine naturii profesiei de avocat, care este, in esenta, o profesiune liberala.

2. Avand in vedere faptul ca, principial, nicio reglementare cu caracter administrativ (si Statutul profesiei este o astfel de reglementare) nu poate produce efecte pentru trecut, modificarea intentionata a Statutului ar determina aparitia, la nivelul corpului profesiei, a doua categorii de avocati:

a) cei care se supun actualei reglementari si care, imediat dupa promovarea examenului de definitivare in profesie, dobandesc capacitatea profesionala de a depune concluzii la nivelul curtilor de apel, pentru ca, dupa acumularea unei vechimi de 6 ani de la definitivare, cel in cauza sa dobandeasca automat, fara vreo alta formalitate (deci fara o noua verificare a cunostintelor) capacitatea de a pune concluzii la Inalta Curte si la Curtea Constitutionala;

b) la cei de mai sus s-ar adauga categoria avocatilor supusi noii proceduri, care, potrivit modificarilor intentionate ale Statutului, ar fi supusi unor multiple verificari a cunostintelor profesionale.

In aceste conditii, s-ar putea vorbi despre o incalcare a egalitatii de tratament si de regim juridic, care nu ar fi determinata de cauze obiective, ci doar de varsta celor intrati in profesie si de momentul de la care au dobandit calitatea de avocat.

3. Supunerea avocatilor in exercitiu unor multiple examene care sa le confere capacitatea profesionala de a pune concluzii la nivelul curtilor de apel si, mai apoi, la cel al Inaltei Curti si al Curtii Constitutionale este, in sine, o modalitate nerealista de disciplinare a profesiei, avand in vedere urmatoarele imprejurari:

- calitatea si cantitatea litigiilor pe care le angajeaza avocatii difera in mod consistent, atat la nivelul fiecarui barou (fiind cunoscut fenomenul avocatilor de top sau a avocatilor de succes, care se disting de masa restului avocatilor si, respectiv, de cea a avocatilor de ocazie), cat si de la un barou la altul; clientela pe care are sansa sa o angajeze un avocat din Bucuresti, spre pilda, difera sensibil de clientela pe care are sansa sa o angajeze un avocat din Tulcea sau din Focsani; in aceste conditii, nici experienta profesionala a celor doua categorii de avocati (din Bucuresti si, respectiv, din provincie) nu poate fi, intotdeauna, comparata;

- este adevarat ca, in principiu, Statelor membre ale Uniunii Europene, le revine obligatia de a veghea la mentinerea unui ridicat nivel de pregatire profesionala a celor care exercita profesiuni liberale; numai ca un asemenea deziderat nu poate conduce la instituirea unui veritabil sistem de filtraj, constand in organizarea unor multiple si succesive examene de verificare a cunostintelor, pentru dobandirea unui nou nivel al capacitatii profesionale, atata timp cat:

a) aceste examene nu sunt precedate de organizarea unor cursuri de perfectionare profesionala; organizarea unor astfel de cursuri implica costuri pe care, din punctul nostru de vedere, nici Uniunea si nici multe dintre barouri nu si le pot permite;

b) este de asteptat ca aceste examene sa se organizeze anual (periodic), dupa modelul examenului de dobandire a calitatii de avocat si, respectiv, a celui de definitivare in profesie; organizarea acestor examene ca si a cursurilor de perfectionare profesionala implica costuri ce urmeaza a fi suportate inclusiv de catre avocatii interesati, ceea ce, in actualul climat social-economic de exercitare a profesiei (climat precar din punctul nostru de vedere) nu poate decat stanjeni evolutia profesionala a avocatilor aflati in exercitiul profesiei.

4. Dintre toate profesiunile liberale din spatiul juridic (notari publici, executori, practicieni in insolventa) numai avocati ar fi supusi unui model draconic de desavarsire profesionala, ceea ce i-ar aseza intr-o postura total diferita fata de cei care, activand in domeniul judiciar, exercita alte profesii liberale (una din cele anterior evocate).

5. Instituirea unui sistem de desavarsire profesionala, marcat de multiple episoade de verificare a cunostintelor profesionale ar face avocatura mai putin atractiva pentru potentialii interesati, determinand o diminuare numerica a celor intrati in profesie si, in consecinta, o scadere a veniturilor Casei nationale de Asigurari a Avocatilor.

6. Modificarea sistemului de desavarsire profesionala ar fi trebuit corelat cu raspunsul la urmatoarea intrebare: Cine va mai putea desfasura, in ipoteza modificarii Statutului, activitati de indrumare profesionala? Numai cei care au capacitatea de a pune concluzii la inalta Curte sau la Curtea Constitutionala sau si cei care au doar posibilitatea de pune concluzii la curti de apel sau chiar numai la tribunele, vechime ramanand singurul criteriu in considerarea caruia un avocat poate desfasura activitati de indrumare profesionala (poate lua stagiari)?

7. Repetatele examene la care ar fi supusi avocatii, pentru desavarsirea lor profesionala, ii supune, practic, unui veritabil sistem de promovare, nespecific pentru cei care exercita o profesiune liberala. Aceste examene sunt si raman irelevante atata timp cat avocatii implicati nu desfasoara efective activitati de consultanta, asistenta si reprezentare in justitie. in aceste conditii, s-ar putea ajunge la situatia in care un avocat fara activitate, dar cu timp pentru studiu, sa ajunga in situatia de a dobandi capacitatea profesionala de a putea pune concluzii la inalta Curte, in timp ce un alt avocat, implicat in practica de zi cu zi, ramane la nivelul unei capacitati profesionale limitate, pentru ca ii lipseste timpul necesar asimilarii unor noi cunostinte teoretice.

8. Instituirea unui sistem de examene succesive ramane neatractiv pentru avocatii in exercitiu, care vor trebui sa renunte o perioada (mai scurta sau mai lunga) la activitatea profesionala desfasurata, pentru a se pregati in vederea sustinerii si promovarii examenului de dobandire a unui nou nivel de competenta profesionala. O atare situatie este nemultumitoare pentru avocatii interesati, care au obligatii angajate fata de clientii lor si nu isi permit (economic vorbind) sa iasa din activitate (chiar o perioada scurta de timp) pentru ca risca pierderea clientelei si a veniturilor aferente.

9. In cazul instituirii unui sistem de desavarsire profesionala in trepte, practic, examenul de definitivare in profesie nu mai reprezinta un apogeu al atestarii profesionale, ci urmeaza sa se reduca la o etapa (o simpla treapta) in formarea si desavarsirea profesionala a avocatului. in aceste conditii, chiar definitivatul ar trebui regandit, in lipsa unei minime corelari intre definitivat si subsecventele examene de desavarsire profesionala neputandu-se vorbi despre o veritabila reasezare a parcursului profesional al avocatului.

10. Avand in vedere stadiul actual al dezvoltarii juridico-normative a Romaniei, precum si tendinta de specializare la care se supun (din proprie initiativa de cele mai multe ori) avocatii, observand totodata specializarea instantelor superioare, se pune urmatoarea intrebarea: in caz de instituire a acestui nou sistem de desavarsire profesionala, examenele vor fi sustinute din toate disciplinele juridice importante (civil, penal, proceduri, legislatie profesionala) sau pe grupe de discipline (civil, procedura civila sau penal, procedura penala)? in aceasta ultima situatie, se poate ajunge la o ipoteza stranie: un avocat decide ca pentru a ajunge „avocat de curte de apel” va sustine examenul aferent din dreptul penal si din dreptul procesual penal, pentru ca, dupa cativa ani, pentru a ajunge „avocat de inalta Curte”, sa se razgandeasca si sa ajunga sa sustina un distinct examen din dreptul civil si din dreptul procesual civil.

11. Ne intrebam, totodata, ce se va intampla cu avocatii care au calitatea de doctor in drept ori sunt cadre didactice universitare de nivel superior (conferentiari sau profesori). si dumnealor vor fi supusi acestui nou sistem? si daca da, cu cine vor sustine examenele? Poate cu fostii studenti …

12. Un sistem de examinare succesiva a avocatului nu a fost niciodata practicat in Romania, fiind strain traditiilor acestei tari in materia gestionarii profesiei de avocat. Practic, dupa definitivare, avocatul dobandeste capacitatea de a pune concluzii la nivelul curtilor de apel, vechimea acumulata fiind nu numai necesara, dar si suficienta pentru ca, ulterior, acelasi avocat sa ajunga sa poata pune concluzii si la nivelul Instantei Supreme.

In concluzie, opinam in sensul neadoptarii modificarii statutare intentionate, considerand ca, dupa promovarea examenului de definitivare in profesie, doar vechimea acumulata (eventual cu regandirea duratei acestei vechimi) este suficienta pentru ca un avocat sa poata ajunge sa puna concluzii la nivelul Inaltei Curti si a Curtii Constitutionale”.

Propunerile au fost respinse si de Barourile din Dolj, Gorj si Olt

Anterior, Barourile din Doj, Gorj si Olt se pronuntasera impotriva propunerilor de modificare a art. 23 si 24 din Legea 51/1995. Potrivit unui comunicat al Baroului Dolj, condus de avocatul Ion Turculeanu, in sedinta din 23 ianuarie 2014, Consiliul a decis respingerea propunerilor de modificare a Legii 51/1995:

„Consiliul Baroului Dolj, in sedinta din data de 23.01.2014, in urma analizarii Hotararii nr. 885/14.12.2013, adoptate de Consiliul UNBR, privind propunerile de modificare si completare a unor prevederi ale Legii nr. 51/ 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat si consultand opinia majoritatii avocatilor din Baroul Dolj, a respins modificarile si completarile art. 23 si art. 24 din lege referitoare la organizarea de catre UNBR prin INPPA si in colaborare cu Institutul National al Magistraturii a Examenului de dobandire a dreptului de a pune concluzii la curtile de apel, la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, precum si modificarea tabloului avocatilor baroului”.

In aceeasi zi, Baroul Gorj, al carui decan este Florin Homescu, a respins la randul sau initiativa Consiliului UNBR, cu unanimitate de voturi: „In sedinta de consiliu a Baroului Gorj din data de 23.01.2014, Consiliul Baroului Gorj cu unanimitate de voturi a respins propunerea de modificare a legii 51/1995, respectiv a art. 23 si 24 asa cum au fost prezentate in Hotararea nr. 885 din 14.12.2013”.

O hotarare similara a fost luata si de Baroul Olt, condus de avocatul Mihaita Bubatu:

„Urmare a propunerilor de modificare si completare a prevedeilor art. 23 s 24 din Legea 51/1995 elaborate de Comisia desemnata de Consiliul UNBR si adusa la cunostinta avocatilor Baroului Olt prin afisare la instante si pe web site-ul baroului va comunicam urmatoarele: punctul de vedere al avocatilor din Baroul Olt exprimat in scris si inaintat Consiliului Baroului este acela ca: propunerile de modificare ale art. 23 si art. 24 din Legea 51/1995, asa cum au fost elaborate de catre Comisia abilitata, nu au la baza o nota de fundamentare si nu servesc unui interes legitim corpului de avocati. Pe cale de consecinta, reprezentantii Baroului Olt in Consiliul UNBR au fost mandatati sa nu sustina propunerea de modificare a legii pe care avocatii o considera discriminatorie”.