Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a esuat definitiv in incercarea de inculpare a unui politician. Ne referim la fostul deputat Octavian Goga (foto 1), fata de care procuroarea procuroarea Adriana-Denisa Cristodor – sefa Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ – a cerut la Inalta Curte redeschiderea urmaririi penale, prin infirmarea unei ordonante de clasare emise de procuroarea Elena Adriana Sandu de la Parchetul General.

La 21 iunie 2022, judecatorul Alin Sorin Nicolescu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins definitiv actiunea procuroarei Cristodor. Totul s-a intamplat dupa ce la 13 ianuarie 2022, sefa SUPC se autosesizase si ceruse infirmarea ordonantei de clasare emise fata de Goga la 13 iunie 2019 de catre procuroarea Elena Sandu. Ales in 2016 pe listele PMP, apoi trecut la PSD, Octavian Goga a fost denuntat pentru o pretinsa fapta de uzurpare de calitati oficiale.

Iata minuta incheierii nr. 259/2022 a ICCJ din dosarul nr. 71/1/2022:

„In temeiul art. 335 alin.4 din Codul de procedura penala, respinge cererea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica privind confirmarea redeschiderii urmaririi penale in dosarul nr. 501/P/2018 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica dispusa prin ordonanta nr.2/II/2022 din 13 ianuarie 2022 emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia de urmarire penala si criminalistica.

Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 iunie 2022”.

Cristodor a cerut mentinerea clasarii fata de Dragnea

Si nu doar Goga a fost denuntat, ci si fostul presedinte al PSD si al Camerei Deputatilor Liviu Dragnea, pentru o presupusa fapta de abuz in serviciu constand in refuzul de a vacanta postul de deputat al lui Octavian Goga. Totusi, in privinta lui Dragnea, procuroarea Adriana Cristodor a cerut in instanta mentinerea clasarii, dar schimbarea temeiului juridic: din „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala) in „fapta nu este prevazuta de legea penala” (art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP).

Reluam pe scurt cazul (click aici pentru a citi):

In septembrie 2018, Octavian Goga a fost condamnat definitiv de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice si conducere fara permis. In noiembrie, un anume Iulian Vasile a trimis o sesizare catre PICCJ cu privire la faptul ca Goga ramasese parlamentar, in ciuda condamnarii. In februarie 2019, Alexandru Teaca (cel care in 2016 candidase pe lista PMP pentru Camera Deputatilor din partea judetului Covasna pe pozitia imediat urmatoare lui Goga) a trimis si el sesizare.

In cele din urma, Octavian Goga si-a pierdut mandatul de deputat, dar vorbim despre octombrie 2019, cand Liviu Dragnea era deja de cinci luni in inchisoare. Totusi, este important de subliniat ca procuroarea PICCJ Elena Adriana Sandu a clasat dosarul nr. 501/P/2018 in data de 13 iunie 2019 – deci cand Goga inca era parlamentar.

Ideea pe care se bazeaza procuroarea Sandu in ordonanta de clasare emisa in dosarul Goga-Dragnea este urmatoarea: legea ii confera unui presedinte de camera parlamentara un rol pur formal, care presupune ca el doar sa ia act de vacantarea unui post de parlamentar, nicidecum sa faca demersuri concrete in acest sens. Altfel spus: presedintele nu are puteri executive in ceea ce priveste incetarea calitatii sau a mandatului unui deputat ori senator. De aceea, nu se pune problema incalcarii vreunei norme din legislatia primara, incheie Elena Sandu.

Clasarea, depusa la dosarul lui Tariceanu

Amintim ca aceasta ordonanta de clasare a fost invocata de catre avocatul si fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader in procesul ex-presedintelui Senatului Calin Popescu-Tariceanu, pe care procuroarea PICCJ Daniela Matei l-a trimis in judecata intr-o speta identica celei de la Dragnea; atat doar ca la Tariceanu era vorba despre un senator, nu despre un deputat. Soldat cu achitari atat in prima instanta, cat si in apel, procesul lui Tariceanu a produs un episod spectaculos la fond, cand procuroarea de sedinta Irina Kuglay a pus concluzii de achitare pe „fapta nu exista” – deci de infirmare a acuzatiilor formulate de catre colega de parchet. In schimb, in apel, Daniela Matei a inlocuit-o pe procuroarea de sedinta intrata initial in dosar, mergand ca sa-si sustina rechizitoriul (click aici pentru a citi).

Mentionam ca fostul deputat PMP/PSD Octavian Goga a fost aparat la Inalta Curte de avocatul Vladimir Ciolacu (foto 2). In esenta, dupa cum veti citi mai jos, maestrul Ciolacu a argumentat ca procuroarea Adriana Cristodor nu are niciun motiv temeinic sa solicite redeschiderea urmaririi penale, in conditiile in care nu s-a schimbat absolut nimic din 2019 (de la ordonanta de clasare a procuroarei Sandu) pana in prezent. In plus, in concluziile scrise depuse la ICCJ, avocatul Ciolacu invoca achitarea lui Tariceanu, subliniind ca cele doua spete sunt identice.

Prezentam principalul pasaj al ordonantei nr. 2/II/2/2022 din cauza nr. 501/P/2018, prin care procuroarea Denisa Cristodor a cerut redeschiderea anchetei:

„In conformitate cu dispozitiile art.304 din Codul de procedura penala, din oficiu, constatam ca ordonanta nr.501/P/2018 din 13.06.2019, prin care s-a dispus clasarea, in temeiul art.16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, sub aspectul savarsirii infractiunilor sus-mentionate (n.r. abuz in serviciu si uzurpare de calitati oficiale), este nelegala si netemeinica, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, de la data de 25 februarie 2019, cand, prin incheierea penala nr. 46, pronuntata in dosarul nr. 2686/1/2018, Inalta Curle de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori a respins cererea de suspendare a executarii sentintei penale nr. 171/13 martie 2018 a I.C.C.J. – Sectia Penala, ramase definitive prin decizia penala nr. 137/24 septembrie 2018 a I.C.C.J. – Completul de 5 judecatori, GOGA OCTAVIAN avea obligatia sa execute pedeapsa complementara prev. de art. 66 alin. 1 lit. b, intrucat i se interzisese exercitarea dreptului dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

Potrivit art. 288 alin. 1, teza a II-a, constituie infractiunea de nerespectare a sanctiunilor penale neexecutarea conform legii a unei pedepse complementare ori accesorii, de catre persoana fizica fata de care s-au dispus aceste sanctiuni, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

De asemenea, conform art. 258 alin. 2 C. pen., constituie infractiunea de uzurpare de calitati oficiale fapta functionarului public care continue sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.

In baza rationamentului juridic avut in vedere de catre legiutor, infractiunea de nerespectare a sanctiunilor penale este absorbita de infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, care este o infractiune mai grava.

Conform art. 7 ('incetarea mandatului') alin. 1 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, calitatea de deputat sau de senator inceteaza in caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune pierderea acestor drepturi.

Legea stabileste astfel fara dubiu si in mod imperativ momentul din care calitatea de deputat sau senator inceteaza in aceasta situatie,

Daca ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune pierderea acestor drepturi, deputatul sau senatorul nu isi depune demisia din aceasta calitate, acesta savarseste infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prev. de art. 258 alin. 2 C. pen.

Pierderea drepturilor electorale era stabilita in sarcina lui GOGA OCTAVIAN, iar acesta cunostea fara dubiu dispozitiile sentintei penale nr. 171/13 martie 2018 a I.C.C.J. – Sectia Penala, ramase definitive prin decizia penala nr. 137/24 septembrie 2018 a I.C.C.J. – Completul de 5 Judecatori, certitudine care rezulta si din faptul ca a formulat contestatia in anulare.

De asemenea, faptul ca ulterior respingerii cererii de suspendare a hotararii judecatoresti definitive prin care s-a dispus pierderea acestor drepturi (prin incheierea penala nr. 46, pronuntata in dosarul nr. 2686/1/2018, inalta Curte de Casatie si justitie – Completul de 5 judecatori), la Camera Deputatilor nu s-a desfasurat cu celeritate procedura de adoptare a hotararii prin care se vacanta locul de deputat nu il exonereaza de raspundere penala pe GOGA OCTAVIAN, intrucat efectele juridice obligatorii ale hotararii judecatoresti definitive se produc imediat, nefiind deci suspendate de procedura parlamentara incidenta in cauza.

De altfel, aceasta procedura parlamentara are nu numai rolul de a vacanta locul acelui deputat sau senator care a pierdut prin hotarare judecatoreasca definitiva drepturile electorale, ci si de a inceta activitatea infractionala a acestuia.

Cu alte cuvinte, in ipoteza prevazuta de art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 96/2006, senatorul sau deputatul poate sa respecte hotararea judecatoreasca definitiva si sa faca sa inceteze prin demisie aceasta calitate sau poate sa incalce hotararea judecatoreasca si sa continue sa exercite aceasta functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si, in consecinta, sa comita infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prev. de art. 258 alin. 2 C. pen.

Actul demisiei in aceasta situatie nu are natura juridica a celui prevazut la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 96/2002, ci este o alta modalitate prin care se poate initia procedura prevazuta de art. 7 alin. 4 din acelasi act normativ.

Din examinarea dosarului se constata si faptul ca urmarirea penala nu este completa, intrucat procurorul nu a stabilit data pana la care GOGA OCTAVIAN a continuat sa exercite functia de deputat, ulterior pierderii acestui drept, in ordonanta de clasare indicandu-se ca 'nu rezulta ca s-ar fi primit de la comisie un proiect de hotarare in acesi sens, iar situatia nu apaare ca fiind efectiv discutata in plen'.

In ceea ce priveste solutia de clasare cu privire la infractiunea de abuz in serviciu (n.r. pentru care a fost denuntat Dragnea), se constata ca, desi este corecta, temeiul 'fapta nu exista' avut in vedere de catre procuror nu este cel incident in cauza.

In primul rand, cazul prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a C. pr. pen. are in vedere inexistenta unei fapte in materialitatea ei. Or, in cauza, vacantarea locului de deputat detinut de catre GOGA OCTAVIAN a figurat pe ordinea de zi a sedintelor Camerei Deputatilor, deci a constat in acte materiale.

In al doilea rand, asa cum am aratat, de la data de 25 februarie 2019, cand, prin incheierea penala nr. 46, pronuntata in dosarul nr. 2686/1/2018, Inalta Curte de Casatie si justitie – Completul de 5 judecatori a respins cererea de suspendare a executarii sentintei penale nr. 171/13 martie 2018 a i.C.C.J. – Sectia Penala, ramase definitive prin decizia penala nr.137/24 septembrie 2018 a I.C.C.J. – Completul de 5 Judecatori, GOGA OCTAVIAN avea obligatia sa execute pedeapsa complementara prev. de art. 66 alin. 1 lit. b C. pen., intrucat i se interzisese exercitarea dreptului dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

Contrar argumentelor prezentate de catre procuror in ordonanta de clasare privind interpretarea sintagmei 'ia act' din continutul art. 7 alin. 4 din Legea nr. 96/2006, se constata ca norma juridica are caracter imperativ, avand drept consecinta o conduita imediata (in limite rezonabile de timp) din partea presedintelui Camerei Deputatilor, in speta.

Caracterul imperativ rezulta nu numai din interpretarea gramaticala, care indica o activitate, o reactie care se defasoara rapid, ci si din faptul ca vizeaza o situatie clarificata definitiv printr-o hotarare judecatoreasca,

In consecinta, de la data de 25 februarie 2019, faptuitorul DRAGNEA LIVIU trebuia sa isi indeplineasca cu celeritate obligatia prevazuta de art. 7 alin. 4 din Legea nr. 96/2006.

Or, in cauza, 'vacantarea locuiui de depuiat detinut de domnul OCTAVIAN GOGA' a figurat pe ordinea de zi pentru sedintele Camerei Deputatilor din zilele de luni, 3 si miercuri 5 iunie 2019 (punctul 43), respectiv ordinea de zi pentru sedintele Camerei Deputatilor din zilele de marti, 119i miercuri, 12 iunie 2019 (punctul 31).

In consecinta, se vor retine dispozitiile prev. de art. 16 lit. b, repectiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala, intrucat s-a procedat la includerea pe ordinea de zi a vacantarii locului de deputat de catre presedintele Camerei Deputatilor.

Urmeaza a supune redeschiderea urmaririi penale confirmarii judecatorului de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform regulilor de competenta personala.

Fata de cele expuse, se constata ca se impune lamurirea ansamblului

imprejurarilor in care au fost comise infractiunile retinute in sarcina persoanei cercetate, astfel incat se impune a fi continuata urmarirea penala sub toate aspectele, prin efectuarea de audieri, ridicarea si analizarea de inscrisuri si / sau date informatice etc”.

Redam cele mai importante fragmente din concluziile avocatului Vladimir Ciolacu:

„I. Motive de nelegalitate a redeschiderii urmaririi penale

1. Redeschiderea urmaririi penale prin ordonanta nr. 2/II/2/2022 a procurorului-sef al sectiei de urmarire penala din cadrul PICCJ este fundamentata pe dispozitiile prevazute la art. 335 alin. (1) din C. proc. pen.

2. Conform dispozitiilor legale, daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. Acesta este temeiul legal care permite procurorului superior sa infirme ordonanta de clasare atat diin considerente de nelegalitate, cat si din considerente de netemeinicie a ordonantei de clasare dispuse de procurorul de caz.

3. Chiar daca procurorul ierarhic superior are competenta legala de a efectua propriile verificari cu privire la temeinicia solutiei de clasare, iar in cazul in care ar constata ca aceasta solutie este netemeinica, sa dispuna infirmarea solutiei si redeschiderea urmaririi penale, totusi este de observat faptul ca aceasta posibilitate a procurorului superior nu este nelimitata, ci este conditionata de constatarea, ulterioara solutiei de clasare, ca nu a existat imprejurarea pe care s-a intemeiat solutia de clasare.

4. Practic, verificarea solutiei de clasare sub aspectul netemeiniciei sale se poate face de catre procurorul superior, doar conditionat de constatarea, in prealabil, a inexistentei imprejurarilor pe care s-a intemeiat clasarea. Notiunea de „imprejurari” la care face referire textul legal nu este definita, insa pe baza rationamentelor logico-juridice putem intelege prin aceasta ca fiind elemente de natura obiectiva care au fost cunoscute sau care ar fi trebuit sa fie cunoscute la momentul la care procurorul de caz a dispus solutia, intemeindu-se pe acestea.

5. Conditia-premisa pentru redeschiderea urmaririi penale o reprezinta ca imprejurarea pe care s-a intemeiat solutia de clasare sa nu fi existat la acel moement. Practic, in acest caz ne este scoasa in evidenta situatia in care procurorul de caz a dispus solutia de clasare pe temeiul unor imprejurari, a unor elemente obiective (care sa poata fi percepute de catre orice persoana), care in realitate nu existau, dar cu toate acestea procurorul de caz a facut referire la ele si le-a dat o eficienta juridica.

6. Observam ca in prezenta speta nu este incidenta aceasta situatie descrisa mai sus, intrucat nu exista, la momentul actual, imprejurari de fapt diferite fata de cele pe care le-a avut in vedere procurorul de caz la momemntul dispunerii solutiei de clasare. Consideram ca acesta este si motivul pentru care procurorul ierarhic superior, respectiv cel care a infirmat solutia de clasare si a dispus redeschiderea urmaririi penale, nu a facut nici o motivare cu privire la acele imprejurari pe care s-ar fi intemeiat solutia de clasare, dar care, in opinia sa, nu ar fi existat deloc la acel moment.

7. Procurorul ierarhic superior se rezuma doar la a face propriile interpretari ale imprejurarilor de fapt deja existente in dosarul de cercetare penala si sa dea o alta eficienta juridica acestora, fara a respecta conditia premisa a existentei imprejurarilor diferite fata de cele avute in vedere la adoptarea solutiei de clasare, si care sa fie de natura a conduce la o solutie diametral opusa celei adoptate de catre procurorul de caz. Acest lucru este insuficient pentru redeschiderea urmaririi penale, deoarece norma imperativa obliga la constatarea ca nu a existat imprejurarea pe care s-a intemeiat clasarea, doar conditionat de acest aspect, procurorul ar putea, ulterior, sa aprecieze prin propriile simturi juridice asupra elementelor de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii cu care este sesizat.

8. Ca atare, apreciem ca redeschiderea urmaririi penale este nelegala, intrucat nu exista o schimbare/modificare a imprejurarilor pe care s-a intemeiat solutia de clasare, care sa conduca spre un rezultat opus, acestea fiind aceleasi pe tot parcursul desfasurarii procesului penal, sens in care nu este respectata conditionarea imperativa din art. 335 alin. (1) C. proc. pen, aceea de a constata ca nu a existat imprejurarea pe care s-a intemeiat solutia de clasare.

II. Considerente referitoare la netemeinicia ordonantei nr. 2/II/2/2022 emise de procurorul-sef al Sectiei de Urmarire Penala din cadrul P.I.C.C.J.

9. In esenta, prin Ordonanta din 13.01.2022, la aproximativ trei ani de la comiterea presupusei fapte si la mai bine de doi ani de la emiterea ordonantei de clasare, procurorul-sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul P.I.C.C.J retine faptul ca subsemnatul, incepand cu data de 25.02.2019, aveam obligatia de a executa pedeapsa complementara prevazuta de art. 66 alin. (1) lit. B Cod penal. Aceasta pedeapsa complementara a fost dispusa prin Decizia penala nr. 137/24.09.2018 a I.C.C.J., unde am fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani si 4 luni inchisoare, pedeapsa fiind suspendata sub supraveghere pentru un termen de incercare de 4 ani.

10. In sustinerea ordonantei prin care se solicita redeschiderea urmaririi penale, procurorul-sef al sectiei de urmarire penala indica dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. C din Legea nr. 96/2006, unde sunt prevazute urmatoarele:

'Calitatea de deputat sau de senator inceteaza (...) in caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune pierderea acestor drepturi'.

11. Totusi, asa cum in mod corect a retinut si procurorul de caz in ordonanta de clasare, desi data pierderii drepturilor electorale se produce de drept si este expres prevazuta de lege, norma nu este completata cu alte prevederi care sa stabileasca setul de reguli aplicabile intr-un astfel de caz, de exemplu termene si/sau conduite obligatorii. Mai mult decat atat, va rog sa observati ca dispozitiile art. 7 alin (1) lit. C din Legea nr. 96/2006 se coroboreaza in mod obligatoriu cu dispozitiile art. 7 alin. (4) din aceeasi lege, unde este prevazut faptul ca:

'In cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), precum si in cazurile prevazute la alin. (2) lit. c) si d), presedintele Camerei ia act de situatia de incetare a mandatului de deputat sau de senator si supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator'.

12. Astfel, in aceasta situatie particulara in care raporturile de serviciu ale functionarului public sunt reglementate de o lege speciala, Legea nr. 96/2006 in cazul de fata, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat se poate face numai prin coroborare si cu respectarea stricta a acestei legi speciale.

13. Se poate observa faptul ca prevederile art 7 alin. (1) lit. C din Legea nr. 96/2006 au componenta si semnificatia unei ”norme de drept material”, norma care prevede intr-adevar o incetare a calitatii de drept, dar ea se coroboreaza in mod obligatoriu cu prevederile art. 7 alin. (4) din aceeasi lege, articol ce are componenta si semnificatia unei norme de ”drept procesual”, menit sa aduca la indeplinire norma de drept material. Astfel, desi prevazuta de lege, aceasta incetare de drept este lipsita de efecte practice imediate, singura obligatie fiind instituita in sarcina presedintelui Camerei, care este obligat sa ia act de situatia de incetare a mandatului de deputat sau de senator si sa supuna la vot in Plenul Camerei din care face parte adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator.

14. Asa cum se retine si in ordonanta de clasare, din verificari a rezultat faptul ca presedintele Camerei Deputatilor de la acel moment a luat cunostinta despre ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la data de 03.10.2018, iar la data de 08.10.2018 comunicarea s-a prezentat Biroului Permanent si a intrat pe ordinea de zi a sedintelor acestuia, procedura de vacantare fiind astfel declansata si obligatia instituita de art. 7 alin. (4) din Legea 96/2006 respectata.

15. In mod netemeinic se retine in ordonanta prin care se solicita redeschiderea urmaririi penale faptul ca, daca ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune pierderea drepturilor electorale, deputatul sau senatorul nu isi depune demisia din aceasta calitate acesta savarseste infractiunea de uzurpare de calitati oficiale. Asa cum am aratat, in aceasta situatie particulara, procedura de inlaturare din functie este cea prevazuta de art. 7 alin. (4) din Legea 96/2006. Astfel, in cazul deputatilor, in situatia interzicerii exercitarii a drepturilor electorale pentru o anumita perioada, legiuitorul a instituit in sarcina presedintelui camerei respective obligatia pozitiva de a intreprinde demersurile necesare pentru inlaturarea din functie, persoana in cauza neavand nicio obligatie legala de a actiona in acest sens. (...)

17. Or, este adevarat ca in cele mai multe cazuri functionarul public pierde dreptul de a-si exercita functia odata cu ramanerea definitiva a hotararii prin care i s-a aplicat aceasta pedeapsa complementara, dar in prezenta speta pierderea acestui drept este consolidata cu titlu definitiv abia dupa votul din Plenul Camerei Deputatilor prin care se decide vacantarea postului, conform Legii 96/2006. Astfel, desi putem spune ca intr-adevar exista o cauza de incetare de drept a calitatii de deputat la momentul pronuntarii hotararii definitive de condamnare, aceasta primeste eficienta juridica si este recunoscuta abia la momentul mai sus mentionat, moment in care s-ar consuma si infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, pentru ca numai la acel moment am putea sustine faptul ca subsemnatul mi-am pierdut acest drept conform legii.

18. Cu alte cuvinte, sustinem teza conform careia pierderea dreptului de a exercita functia detinuta reprezinta o conditie sine qua non pentru pierderea calitatii oficiale de deputat, insa nu este suficienta si pentru eficientizarea acesteia, in sensul transpunerii efective a efectelor sale prin eliberarea din functie si vacantarea postului in cauza.

19. In sprijinul tezei noastre aducem ca argument, pe baza de analogie juridica, cazul prevazut de Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, privitoare la situatia eliberarii din functia detinuta a persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese printr-un raport ANI, a carui legalitate a fost stabilita pe cale judecatoreasca sau a ramas definitiva.

20. In acest sens, aratam aceea ca in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din functie ori, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective”.

21. Iata ca legiuitorul admite la nivel normativ, chiar in mod direct am putea spune, faptul ca pierderea dreptului de a exercita o functie, rezultata din incompatibilitatea retinuta de ANI, este insuficienta pentru ca prin ea insasi ca conduca si la vacantarea postului si a eliberarii din functie a persoanei respective, deoarece prevede in mod expres faptul ca acest lucru constituite temei pentru eliberarea din functie.

22. Pierderea drepturilor de a exercita o functie de demnitate publica, chiar daca se produce de drept, are relevanta doar sub spectrul dreptului material, al dreptului substantial, intrucat de la acel moment se pierde dreptul, fara interventia vreunei autoritati sau organism statal, ci direct in temeiul legii. Insa, in ceea ce priveste operatiunile juridice de eficientizare si punere in practica a consecintelor pierderii de drept a unui drept subiectiv, aceast lucru presupune parcurgerea anumitor formalitati procedurale pentru recunoasterea, admiterea si constatarea pierderii acelui drept de care a fost lipsit titularul direct in temeiul legii.

23. Pierderea unui drept ope legis este o fictiune juridica, existenta doar la nivel abstract al dreptului, iar punerea sa in opera presupune formalizarea sa practica in realitatea obiectiva a societatii de drept, prin recunoasterea vizibila, intr-un mod sau altul, a efectelor sale. Operatiunile de formalizare si consacrare practica a pierderii dreptului se transpun prin diferitele proceduri legale prevazute de catre leguitor pentru fiecare situatie specifica in parte.

24. Tot legiuitorul este cel care ne arata calea de urmat pentru situatiile in care dreptul se pierde in temeiul legii, deoarece titularul dreptului astfel pierdut, precum si ceilalti participanti la raporturile juridice, nu sunt lasati a decide dupa buna cuviinta ce este de facut in astfel de situatii, ci le sunt impuse reguli de drept pe care trebuie sa le urmeze intocmai. In acest sens, constatam ca legiuitorul a prevazut, prin diferite normel legale, procedura de urmat pentru astfel de situatii, respectiv procedura vacantarii postului, a eliberarii din functie, etc.

25. Analogia situatiei prevazute pentru incetarea drepturilor de a exercita o profesie ca urmare a incompatibilitatii constatata printr-un raport ANI (unde legiuitorul a prevazut expres ca acest lucru constituie temei pentru eliberarea din functie, adica este obligatorie parcurgerea procedurii de eliberare din functie), cu situatia din prezentul dosar - incetarea ope legis a dreptului de a exercita functia, ca urmare a aplicarii pedepsei complementare in acest sens printr-o hotarare judecatoresca definitiva, - este permisa deoarece, atat intr-un caz cat si in celalalt, efectele juridice ale pierderii drepturilor sunt aceleasi, in sensul ca pentru ambele situatii este necesara declansarea procedurilor de eliberare din functie/vacantare a postului, aspecte ce presupun concursul persoanelor care au in atributie acest drept.

26. Asa fiind, sintagma finala din norma de incriminare a infractiunii de la art. 258 alin. (2) Cod penal, respectiv „dupa ce a pierdut acest drept conform legii”. pune accentul pe modalitatea in care pierderea dreptului s-a realizat, respectiv conform legii.

27. Prin aceasta ar trebui sa intelegem ca pierderea dreptului trebuie realizata sub toate laturile sale, adica atat sub latura sa materiala (pierderea in temeiul legii – ope legis a dreptului subiectiv), cat si sub latura sa procedurala (de efectivitate a sa, prin realizarea procedurii de vacantare a postului), aceasta deoarece legiuitorul este cel care a reglementat prin norme procedura de urmat pentru eliberarea in functie prin vacantarea postului. Numai dupa indeplinirea si a procedurii de vacantare a postului, putem spune ca dreptul a fost pierdut conform legii.

28. Din aceasta perspectiva, apreciem ca nu este indeplinita aceasta cerinta legala prevazuta de norma de incriminare, in sensul ca, in cazul subsemnatului, procedura de vacantare a postului s-a realizat abia in luna octobrie 2019, abia la acea data s-a produs, conform legii, pierderea drepturilor avute.

29. Pe cale de consecinta, va rog sa observati ca nu sunt intrunite elementele de tipicitate obiectiva ale infractiunii prevazute de art. 258 Cod penal, intrucat hotararea prin care s-a decis vacantarea postului a fost supusa la vot si a fost adoptata in octombrie 2019, moment dupa care, in mod evident, nu am mai exercitat functia de deputat. Continuarea exercitarii functiei dupa acest moment ar fi fost de natura sa indeplineasca conditiile obiective, - elementului material- al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale.

30. Nu poate fi retinuta in sarcina subsemnatului vreo forma de vinovatie din cauza faptului ca procedurile de vacantare sunt greoaie, nu se desfasoara cu celeritate si a existat o perioada de incertitudine de cateva luni de la data pronuntarii hotararii definitive si pana la Decizia Camerei prin care s-a vacantat postul de deputat ce il detineam. In acord cu argumentele redate de procurorul de caz in ordonanta de clasare, va rog sa observati faptul ca ”in carenta legii, in lipsa unei proceduri specifice si a unei obligatii legale”, continuarea activitatii pana cand hotararea de vacantare este adoptata de Plenul Camerei Deputatilor, data la care se pierde efectiv dreptul de a mai efectua acte specifice functiei, apare ca fiind perfect legala.

31. Pentru aceste considerente, interpretarea procurorului-sef de sectie, in sensul ca eram obligat sa-mi dau demisia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, apare ca fiind lipsita de fundament si rationament juridic si, totodata, reprezinta o adaugare la lege, ceea ce reprezinta un aspect nelegal. Chiar daca, prin absurd, am retine ca argumentul este unul viabil, va rog sa observati ca situatia ar fi fost identica, iar considerentele care stau la baza acestei sustineri vor fi dezvoltate in ceea ce urmeaza.

32. Din coroborarea art. 7 alin. (1) lit. B cu art. 7 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, rezulta faptul ca:

(1) lit. B - In caz de demisie, calitatea de deputat sau senator inceteaza de la data mentionata in cuprinsul acesteia, depusa la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte;

(3) - In cazul in care deputatul sau senatorul si-a depus demisia, presedintele, in prima sedinta publica a plenului respectivei Camere, il intreaba pe deputat sau pe senator daca staruie in demisie si, daca acesta raspunde afirmativ sau nu se prezinta in sedinta de plen pentru a raspunde, presedintele ia act de demisie si supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator.

33. Observam astfel ca, si in eventualitatea in care deputatul sau senatorul isi depune demisia, tot este necesar votul in Plenul Camerei din care face parte pentru adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau senator. Astfel, ne punem intrebarea legitima: Care este diferenta, din punct de vedere al finalitatii juridice, intre demisie si procedura reglementata de art. 7 alin. (4) din Legea 96/2006? Raspunsul este evident: din punct de vedere al duratei si al procedurii de vacantare a locului de deputat, niciuna. Astfel, sustinerile procurorului-sef de sectie apar ca fiind neintemeiate, intrucat si in cazul demisiei ar fi existat o perioada semnificativa de timp pana s-ar fi votat in plen si finalitatea ar fi fost aceeasi: intre momentul pronuntarii hotararii definitive si vacantarea postului ar fi existat o perioada de incertitudine unde, de plano, mi-as fi putut exercita drepturile prevazute de lege in calitate de deputat si, mai mult decat atat, chiar as fi avut aceasta obligatie legala pana la data vacantarii postului.

34. Totodata, nu putem sa lasam neobservata optiunea legiuitorului, care a prevazut doua proceduri distincte: procedura vacantarii postului in caz de demisie si procedura vacantarii postului in cazul pronuntarii unei hotarari definitive prin care se pierd drepturile electorale. Ei bine, dupa opinia procurorului-sef de sectie, aceasta distinctie nu exista, opinie care apare ca fiind in contradictie cu dorinta legiuitorului. Daca legiuitorul ar fi considerat ca odata cu pierderea drepturilor electorale, ca urmare a existentei unei hotarari definitive, persoana in cauza este obligata sa-si depuna demisia, cu siguranta ar fi facut o mentiune expresa in acest sens.

35. Or, in tacerea legii si prin interpretarea sistematica a alineatelor din art. 7, rezulta in mod evident faptul ca exista o singura procedura prin care se vacanteaza postul de deputat sau senator in cazul pierderii drepturilor electorale ca urmare a existentei unei hotarari penale definitive, iar aceasta este procedura reglementata de art. 7 alin. (4) din Legea 96/2006. Ca urmare, apare ca fiind lipsita de temei juridic o presupusa obligatie de a demisiona in cazul existentei unei hotarari penale definitive, iar pana la finalizarea procedurii de vacantare a postului ca urmare a pierderii drepturilor electorale, deputatul sau senatorul care isi exercita functia are, mai inainte de toate, chiar o obligatie de a se prezenta la locul de munca si de a-si indeplini atributiile. Evident, o eventuala exercitare a acestor atributii dupa adoptarea unei hotarari de catre Camera Deputatilor sau Camera Senatului ar putea conduce la retinerea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, insa nu poate fi vorba despre asa ceva in prezenta cauza.

36. In sustinerea ideii ca era in sarcina Camerei Deputatilor de a declansa procedura de vacantare a postului militeaza si modalitatea de exprimare a Tribunalului Bucuresti, care a transmis catre Camera Deputatilor – Presedinte, comunicarea nr. 22165/197/2016 din data de 26 septembrie 2018, prin care a adus la cunostinta despre continutul Deciziei nr. 137/24.09.2018 a I.C.C.J, solicitandu-i presedintelui Camerei Deputatilor sa ia masurile legale ce se impun. Astel, rezulta fara putinta de tagada ca era obligatia pozitiva a Presedintelui Camerei Deputatilor sa demareze procedura prin care sa supuna la vot in Plenul Camerei adoptarea hotararii de vacantare a postului de deputat, fapt ce s-a si intamplat, aceasta hotarare fiind adoptata in data de 07.10.2019. Numai o eventuala exercitare a functiei dupa acest termen ar fi putut intruni elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale.

37. O situatie identica cu cea din prezenta cauza a exisat si in dosarul cu nr. 3297/1/2020, unde sunt implicati numitii CALIN POPESCU-TARICEANU si MARCIU OVIDIU – CRISTIAN. Acesta din urma a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale pentru ca ar fi folosit fara drept calitatea de senator, urmata de indeplinirea actelor legate de aceasta calitate, cand deja exista o hotarare a instantei supreme prin care a primit interdictia de a mai ocupa o functie publica timp de 3 ani. Numitul CALIN POPESCU-TARICEANU a fost acuzat de faptul ca in perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, cand era presedinte al Senatului, nu a facut demersuri pentru a constata incetarea mandatului de senator al numitului MARCIU OVIDIU – CRISTIAN si nu a supus la vot in plenul Senatului adoptarea unei hotarari de vacantare a locului de senator.

38. In data de 07.12.2021, I.C.C.J s-a pronuntat in dosarul antementionat si a dispus achitarea celor doi inculpati, iar in ceea ce-l priveste pe numitul MARCIU OVIDIU – CRISTIAN, care se afla intr-o situatie identica cu subsemnatul, acesta a fost achitat in temeiul art. 16 alin (1) lit. B teza I. De asemenea, insusi procurorul de sedinta a solicitat achitarea celor doi inculpati, iar inceea ce-l priveste pe inculpatul MARCIU, s-a cerut a se constata ca fapta nu intruneste un element de tipicitate al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale. Ubi eadem ratio eadem solutio, solicit respingerea solicitarii P.I.C.C.J de redeschidere a urmaririi penale.

39. Cu titlu secundar, consider ca trebuie facuta analiza unor aspecte de oportunitate si a unor principii generale care guverneaza procesul penal roman. In literatura de specialitate s-a statuat faptul ca ”aspecte de oportunitate, precum durata rezonabila a procedurii, trebuie avuite in vedere de judecator cand cenzureaza redeschiderea urmaririi, mai ales in cauzele in care solutia initiala s-a pronuntat in personam”.

40. Va rog sa observati ca faptele ce se analizeaza in prezentul dosar dateaza din perioada 2018-2019, de la acea perioada trecand aproximativ 4 ani de zile. Totodata, este important de observat faptul ca ordonanta de clasare a fost emisa 13.06.2019 iar, in ciuda faptului ca nu au mai fost administrare probe noi din care sa reiasa ca imprejurarea pe care solutia de clasare s-a bazat nu a existat, procurorul-sef al sectiei de urmarire penala a emis o ordonanta doi ani si jumatate mai tarziu, in data de 13.01.2022, prin care solicita redeschiderea urmaririi penale.

41. Consider astfel ca, prin raportare la gravitatea redusa a faptei ce este imputata de procurorul-sef de sectie, aceasta durata de incertitudine in ceea ce priveste situatia subsemnatului este apta sa conduca la incalcarea caracterului echitabil si termenul rezonabil al procesului penal, principiu de drept fundamental reglementat de art. 8 Cod proc. pen. C.E.D.O a statuat in cauza Bottazi c. Italiei (hot. Din 28 iulie 1999, par. 22), faptul ca art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului profita tuturor persoanelor implicate intr-o procedura penala, indiferent daca sunt sau nu in stare de arest, si are ca scop protejarea acestora contra lentorii excesive a procedurii, in vederea evitarii prelungirii pe o perioada prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta celui acuzat. Aceasta garantie urmareste sa asigure ca justitia este administrata fara intarzieri, ce i-ar putea afecta credibilitatea sau eficienta. Astfel, prin raportare la importanta ridicata a obiectului procedurii, complexitatea redusa a cauzei si lipsa elementelor de extraneitate, apare ca fiind excesiva si nejustificata o durata de timp de doi ani si jumatate in care procurorul ierarhic superior sa efectueze un control de temeinicie in ceea ce priveste ordonanta procurorului ierarhic inferior. Toate aceste aspecte sunt de natura sa-mi creeze o stare de incertitudine in ceea ce priveste situatia mea personala.

42. De asemenea, desi putin probabila prin prisma realitatii faptice din prezentul dosar, din cauza duratei lungi de timp scurse intre momentul savarsirii presupuselor fapte si o eventuala sanctiune, nu mai apare a fi apta de a satisface exigentele trasate de doctrina, in ceea ce priveste functiile ei, stabilirea unei pedepse de natura penala. Desi nu esentiale, solicit instantei de judecata sa aiba in vedere si aceste argumente la data pronuntarii hotararii.

43. Nu in ultimul rand, solicit instantei de judecata sa aiba in vedere un alt principiu general de drept ce apare ca fiind oportun de analizat in prezentul dosar, principiul minimei interventii a legii penale. In literatura de specialitate s-a apreciat ca ”o sanctiune penala, indiferent care ar fi aceasta, aduce atingere unor drepturi sau libertati fundamentale, iar necesitatea ei intr-o societate democratica presupune ca recurgerea la o astfel de sanctiune trebuie sa se faca numai atunci cand protejarea eficienta a unei valori sociale nu poate fi realizata prin mijloacele oferite de alte ramuri ale dreptului”. (...)

48. Pentru toate aceste considerente, va solicit in mod respectuos sa observati ca ordonanta procurorului ierarhic superior este netemeinica si sa dispuneti respingerea solicitarii de redeschidere a urmaririi penale”.

* Cititi aici ordonanta procuroarei Denisa Cristodor

* Cititi aici concluziile avocatului Vladimir Ciolacu