Parchetul General (PICCJ) da liber la interpretarea legii in stilul lui Augustin Zegrean de la CCR, care a clamat ca „maretia dreptului” sta in faptul ca poate fi interpretat in fel si chip. Astfel, intr-un raspuns oferit directorului editorial al Antena 3, Adrian Ursu, pe tema imunitatii presedintelui Traian Basescu, Parchetul General recunoaste ca de opt ani procurorii din aceasta institutie au adoptat o „practica neunitara in materie... unii procurori au apreciat ca presedintele Romaniei se bucura de imunitate, potrivit art. 84 alin. 2 din Constitutia Romaniei, ceea ce impiedica efectuarea de verificari cu privire la existenta faptei sesizate si raspunderea vreunei persoane pentru comiterea acesteia.” Practica neunitara consta in faptul ca desi toti procurori PICCJ au ingropat dosarele penale ale lui Traian Basescu, unii au dat direct solutii de NUP, iar altii au invocat ca presedintele nu poate fi cercetat penal, intrucat ar avea imunitate. Faptul dovedeste ca in Romania un singur om – cel care numeste sefii marilor parchete – poate sa ingenunchieze Ministerul Public in cazul dosarelor sale penale.

Parchetul General isi bate joc de intreaga tara in cazul imunitatii prezidentiale

Desi legea ar trebui sa fie aceeasi pentru toti si nimeni sa nu fie mai presus de ea conform art 16 din Constitutie, iar sefii institutiilor care alcatuiesc sistemul judiciar ar trebui sa fie primii care sa asigure o practica unitara, in adresa sfidatoare la adresa natiunii dat de Parchetului General se mai adauga ca nu se poate da un raspuns cu privire la care este solutia corecta in cazul imunitatii prezidentiale, intrucat, vezi Doamne, s-ar afecta independenta procurorului ori obligatia de rezerva a magistratului de a nu comenta alte solutii.

Iata raspunsul integral al PICCJ dat prin adresa nr.106/VIII-3/2014 din 17 ianuarie 2014:

„In perioada 2005 – 2013, la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost inregistrate mai multe cauze avand ca obiect plangeri formulate impotriva presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, in care a fost dispusa neinceperea urmaririi penale, solutiile avand la baza temeiuri de drept diferite. Astfel, in unele dosare s-a dispus neinceperea urmaririi penale, intrucat s-a apreciat ca fapta nu exista (art. 10 lit. a C.p.p.), iar in altele solutia a fost dispusa in baza art. 10 lit. b, c, d, f sau g C.p.p.

Practica neunitara in materie rezulta din interpretarea diferitelor norme incidente in cauza.

Astfel, unii procurori au apreciat ca presedintele Romaniei se bucura de imunitate, potrivit art. 84 alin. 2 din Constitutia Romaniei, ceea ce impiedica efectuarea de verificari cu privire la existenta faptei sesizate si raspunderea vreunei persoane pentru comiterea acesteia.

In alte cauze, procurorii au apreciat ca, atata vreme cat din cuprinsul sesizarii si actelor premergatoare inceperii urmaririi penale rezulta existenta unei cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale, alta decat imunitatea (fapta nu exista, nu este prevazuta de legea penala, nu a fost comisa de persoana la care se refera plangerea, nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni etc.), trebuie sa fie avut in vedere cu prioritate acest aspect si, ca urmare, au adoptat o solutie pe fondul cauzei.

Din cele aratate mai sus rezulta ca solutiile diferite nu sunt urmarea diferentelor de conceptie cu privire la imunitatea prezidentiala, ci ale interpretarilor diferite date art. 10 din Codul de procedura penala.

Trebuie precizat ca cele doua interpretari coexista in practica si literatura de specialitate inca de la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala.

In aceste conditii, exprimarea publica a unui punct de vedere de catre un magistrat, referitor la solutia considerata corecta si la celelalte aspecte decurgand din aceasta, este impiedicata de existenta obligatiei de rezerva prevazuta de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.

In plus, atunci cand magistratul in cauza este procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-ar putea pune si problema unei incalcari a principiului independentei procurorului, consacrat de art. 3 alin. 1 din actul normativ mentionat.

Intrucat Directia Nationala Anticoruptie, desi structura a Ministerului Public, are un compartiment distinct care se ocupa de gestionarea informatiilor publice si a relatiilor cu mass-media, urmeaza ca datele de interes pentru dumneavoastra sa le solicitati direct acestei directii.”

Imunitatea prezidentiala nu exista decat pentru declaratii politice

Pentru a realiza cat de mare e dezinformarea din raspunsul PICCJ, iata cele trei articole din Constitutia Romaniei, care releva ca imunitatea lui Basescu, atat de frecvent invocata de sefii marilor parchete, nu exista:

Art. 72 – Imunitatea parlamentara

„(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.”

Art. 84 - Incompatibilitati si imunitati

„(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator.”

Art. 96 - Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. (3) De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4) Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Cum se interpreteaza: Rezulta fara echivoc din raportarea art. 84, la art. 72, ca imunitatea prezidentiala este identica cu cea a parlamentarilor, adica doar pentru “opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”.

Cat priveste art. 96 din Constitutie, acesta se refera doar la o posibilitate a Parlamentului de a-l pune sub acuzare pe seful statului (de a sesiza Parchetul General) pentru infractiunea de inalta tradare, legata strans de efectul suspendarii. Nicaieri in acest text nu se spune – cum au lansat in mod fals propagandistii lui Basescu – ca seful statului nu poate fi acuzat decat pentru inalta tradare, infractiune care in fapt nici nu exista in legea penala romana.

Dosarul Flota – blocat de sefii DNA Daniel Morar si apoi inghetat de Kovesi pentru fapte anterioare mandatului prezidential

Pentru a intelege mai bine de ce PICCJ – DNA este un parchet aservit politic, atat prin faptul ca sefii acestora au fost propusi in functii de camarila politica lui Traian Basescu si numiti de acestia prin decret prezidential, este faptul ca „Dosarul Flota” in care Traian Basescu a fost inculpat in 2004, inainte de a deveni presedinte, pentru fapte comise in anii '90.

Cum oare s-a aplicat retroactiv imunitatea inventata lui Traian Basescu? Asta o vor spune peste un an, in fata legii, procurorii Daniel Morar si Laura Kovesi, cei care au sustinut in fata natiunii ca in acest caz Traian Basescu ar avea imunitate, atunci cand se va constata ca faptele din acest dosar s-au prescris, flota a disparut, iar prejudiciul de 300.000.000 dolari nu va mai fi nimanui imputat. Principalul responsabil de aceasta inventie judiciara este Daniel Morar, care a si fost rasplatit de Traian Basescu, dupa ce nu a mai putut fi mentinut in fruntea marilor parchete, cu un post de judecator la Curtea Constitutionala – caz flagrant de mita politica, in opinia noastra. 

Dosarul cu lovirea avocatului Daniel Chitic – procuroarea Gabriela Zlata a inventat conceptul ca Basescu nu ar putea raspunde decat pentru „inalta tradare”, prin urmare, pe aceasta logica stramba, Basescu ar putea ucide pe cine vrea pe timpul mandatul sau ca nu raspunde

O alta rezolutie de NUP data de PICCJ – in cazul plangerii penale a avocatului Daniel Chitic, care l-a acuzat pe Traian Basescu ca l-a lovit si injurat in august 2010 in fata Restaurantului Ciresica, este o dovada a unui alt gen de ingropare a unei plangeri penale. Procuroarea Gabriela Zlata, de la Sectia de urmarire penala si criminalistica din PICCJ i-a dat NUP lui Basescu prin rezolutia din 15.10.2012 din dosarul nr. 1169/P/2010 pe motiv ca: „Analizand sesizarea prin prisma prevederilor constitutionale, constat ca in prezenta cauza nu pot fi efectuate cercetari penale impotriva presedintelui Basescu Traian sub aspectul comiterii infractiunii prevazute de art. 180 alin 1 Cod penal. Astfel, conform dispozitiilor art. 84, alin. 2, din Constitutia Romaniei 'in timpul mandatului, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile art. 72, alin. 1, se aplica corespunzator'; potrivit acestui din urma text 'deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspunderea juridica pentru voturile sau opiniile lor politice exprimate in exercitarea mandatului'. Singura situatie in care Presedintele Romaniei poate fi pus sub acuzare este reglementata de Constitutie prin art. 96 si are ca temei savarsirea de catre acesta a faptei de 'inalta tradare'. In aceste conditii, fata de prevederile legii fundamentale, rezulta ca presedintele in functie nu poate fi cercetat, dedus judecatii sau judecat pentru savarsirea de fapte penale, cu exceptia faptei de 'inalta tradare'...”

Asa cum am aratat mai sus, este limpede ca desi imunitatea prezidentiala este egala cu cea a parlamentarilor, procuroarea Zlata a emis o inginerie juridica fiind evident ca „inalta tradare” este o acuzare in mana exclusiva a Parlamentului si care nu exclude raspunderea penala pentru orice alta infractiune.

Dosarele „Casa din Mihaileanu” si „Spalarea de bani – Terenul Casuneanu” inchise prin NUP in urma unor anchete unilaterale, fara audierea faptuitorului

Vazute din prisma faptului ca solutiile de NUP date de PICCJ in 2005 - „Casa din Mihaileanu” si in 2012 - „Spalarea de bani – Terenul Casuneanu” au fost pronuntate in urma unor simulacre de ancheta, in care una din parti – faptuitorul Traian Basescu nu a fost audiat si confruntat, iar procurorii nu au facut demersuri pentru a cauta acte de vinovatie, este evidenta nelegalitatea lor. Nu poti pronunta o solutie legala fara sa audiezi una din parti si fara sa dai posibilitatea partii care acuza sa se confrunte cu partea acuzata, sa afle cum se apara aceasta si sa aduca probe de vinovatie in caz ca detine.

Traian Basescu mai are multe potentiale dosare penale ultimele care ar merita atentia procurorilor – insa nimeni din PICCJ nu se incumeta – fiind dosarele mosiei de la Nana (cele 300 hectare achizitionate pe creditul de la CEC) si, mai nou, investigarea daca exista sau nu o legatura intre Traian Basescu si contractele notariale ale notaritei Ioana Basescu – via Gazprom-NIS.

* Cititi aici raspunsul PICCJ privind practica neunitara pe „imunitatea” lui Traian Basescu

* Cititi aici rezolutia de NUP a procuroarei Gabriela Zlata din PICCJ