Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat luni, 16 septembrie 2024, ca delapidarea comisa de catre persoane fizice sau juridice din mediul privat nu intra in sfera infractiunilor impotriva patrimoniului in cazul carora judecatorul de drepturi si libertati poate emite mandate de supraveghere tehnica (MST).

Altfel spus: dosarele care privesc doar fapte de delapidare trebuie solutionate fara interceptari telefonice, filaje sau alte masuri de supraveghere tehnica.

ICCJ s-a pronuntat astfel intr-un recurs in interesul legii promovat de catre Procurorul General Alex Florenta (foto).

Redam minuta deciziei ICCJ nr. 15/2024 din dosarul nr. 1130/1/2024:

„Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 152 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala raportat la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala stabileste ca infractiunea de delapidare prevazuta de art. 295 alin. (1) cu aplicarea art. 308 alin. (1) din Codul penal nu poate fi incadrata in notiunea de infractiune contra patrimoniului.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 16 septembrie 2024”.

Prezentam pasajele din CP si CPP invocate mai sus:

- art. 295 alin. 1 Cod penal: „Insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar public, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”;

- art. 308 alin. 1 CP: „Dispozitiile art. 289-292, 295, 297-300 si art. 304 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice”;

- art. 175 alin. 2 CP: „De asemenea, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public”;

- art. 139 alin. 2 Cod procedura penala: „Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, infractiunilor la regimul privind substantele dopante, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, de trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, in cazul infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate in mod ilegal, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”;

- art. 152 alin. 1 lit. a CPP: „Organele de urmarire penala, cu autorizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, pot solicita date de trafic si localizare prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii: exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) sau a unei infractiuni de concurenta neloiala, de evadare, de fals in inscrisuri, infractiuni privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare si al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, a unei infractiuni privind nerespectarea dispozitiilor privind introducerea in tara de deseuri si reziduuri, a unei infractiuni privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc ori a unei infractiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri, si infractiuni referitoare la operatiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive asemanatoare celor determinate de substantele si produsele stupefiante sau psihotrope”.

Opinia ICCJ, diferita de viziunea PICCJ

Amintim ca in RIL-ul trimis la Inalta Curte, seful PICCJ Alex Florenta a opinat ca judecatorul de drepturi si libertati trebuie sa aiba dreptul de a emite MST-uri. Florenta a explicat ca desi Codul penal include in mod explicit delapidarea doar in categoria infractiunilor de serviciu, ea este de facto si o infractiune impotriva patrimoniului. In acest context, Procurorul General da ca exemplu omorul savarsit impotriva unui judecator, procuror, politist, jandarm sau militar aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestora: desi aceste fapte nu sunt incluse in mod explicit in categoria infractiunilor impotriva vietii (ci in categoria infractiunilor contra autoritatii sau contra infaptuirii justitiei), in practica judiciara ele sunt judecate si pedepsite la fel ca orice alt tip de omor.

In plus, actiunile reprezentand elementul material al infractiunii de delapidare dovedesc includerea faptei in grupul infractiunilor contra patrimoniului, „intrucat implica o deposedare definitiva sau temporara a persoanei vatamate de bunurile aflate in gestiunea sau administrarea faptuitorului”.

* Cititi aici intregul RIL al lui Alex Florenta