Asociatiile profesionale ale magistratilor reactioneaza in termeni duri in legatura cu propunerile de modificare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum impozitarea pensiilor cu 30%, pe partea care depaseste salariul minim brut si care nu este supusa principiului contributivitatii sau cresterea varstei de pensionare la 60 de ani (click aici si aici pentru a citi).

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto stanga), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto a doua de la dreapta la stanga), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), condusa de judecatoarea Florica Roman (foto a doua de la stanga la dreapta), si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), condusa de procuroarea pensionara Elena Iordache (foto dreapta) au dat publicitatii marti, 30 mai 2023, un comunicat comun de presa in care denunta modificarile iresponsabile la regimul pensiilor. Atragand atentia ca sistemul de justitie se afla oricum intr-o situatie extrem de grava, fata precedent, cu mii de posturi vacante si cu in interes tot mai scazut pentru magistratura, cele patru asociatii sustin ca proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu nu va face altceva decat sa puna cruce Justitiei din Romania.

Prezentam comunicatul AMR, UNJR, AJADO si APR:

„Adoptarea proiectului legii de modificare a pensiilor de serviciu ale magistratilor – incluzand si modificarile intempestive aduse acestui proiect – echivaleaza cu 'sinuciderea asistata' a unui sistem aflat deja in cea mai grava criza de personal

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) condamna ferm tentativa de modificare iresponsabila si lipsita de loialitate constitutionala a conditiilor de pensionare ale magistratilor.

Asa-numitele 'reforme' agresive, cu consecinte dramatice asupra sistemului judiciar, deja aflat la limita rezistentei, in conditiile deficitului acut de judecatori si procurori, coroborat cu o diminuare evidenta si ingrijoratoare a interesului pentru aceasta profesie, din partea absolventilor facultatilor de drept cu rezultate profesionale foarte bune si bune, echivaleaza cu o sinucidere asistata a sistemului de justitie.

Instantele sunt, in prezent, depopulate, existand deja 1.129 de posturi de judecatori vacante, unele dintre instante desfasurandu-si activitatea cu mai bine de jumatate din personal lipsa. Tot surplusul de dosare ramas este gestionat prin eforturi suplimentare de catre judecatorii inca in activitate, insa consecintele suprasolicitarii si aglomerarii cu dosare, soldate cu cresterea termenelor de solutionare a cauzelor si scaderea calitatii actului de justitie, vor fi, in final, suportate tot de cetatenii romani. Situatia este dramatica si la parchete, din perspectiva insuficientei resurselor umane.

Desconsiderarea justitiei, negocierea acesteia la masa politica europeana, in afara competentelor conferite Guvernelor si Comisiei Europene, prin Constitutie si prin Tratatele Europene, subrezirea constanta si vadita a statutul magistratilor au condus, in ultimii ani, la plecari masive din sistem, corelate cu scaderea dramatica a profesionalismului candidatilor la concursurile de admitere in magistratura. Asa s-a ajuns ca, de exemplu, din cele 580 locuri scoase la concurs in anul 2022, sa ramana neocupate 141 de locuri, adica aproape 25%, chiar si in conditiile in care nota minima de intrare a scazut la sase.

In situatia in care Comisia Europeana intelege prin 'justitie puternica' si 'stat de drept' un sistem obosit, lipsit de meritocratie, imprevizibil si la mana modificarilor politicianiste, atunci reprezentantii ei sunt datori sa isi asume raspunderea in fata cetatenilor pentru modul in care functioneaza justitia.

Consolidarea, previzibilitatea si stabilitatea statutului judecatorilor si procurorilor se numara printre directiile de actiune asumate de noul Consiliu Superior al Magistraturii, in acord cu care este imperativ ca: 'modificarile legislative in materie sa nu conduca la crearea unei discriminari negative pentru magistratii in functie, de natura a afecta previzibilitatea si stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptarii varstei standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativa sa nu afecteze drepturile magistratilor aflati in functie si sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat, corelata cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca.'

Aceasta cerinta minimala, absolut necesara pastrarii stabilitatii sistemului judiciar, a fost deja votata in adunarile generale ale tuturor instantelor de judecata, ce au adoptat unanim Hotararea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022 a Inaltei Curti de Casatie din Justitie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului 'sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere constitutionale se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut'.

De asemenea, in unanimitate s-a solicitat executivului si legislativului 'sa respecte principiul cooperarii loiale intre puterile statului, astfel incat orice demers legislativ privind modificarea conditiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor sa fie facut cu consultarea reala si efectiva a sistemului judiciar, evitand afectarea statutului judecatorilor in functie prin masuri intempestive si populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia'.

In privinta varstei de pensionare, aratam ca directia de actiune asumata in campania electorala a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii reflecta necesitatea unei corelari stringente a acesteia cu un volum de munca adecvat si cu conditii decente de desfasurare a activitatii in toate instantele si parchetele. Propunerea din spatiul public privind pretinsa etapizare exclude, in esenta, posibilitatea pensionarii pentru colegi care au o vechime considerabila exclusiv in magistratura, caracterul gradual fiind, prin urmare, doar clamat.

Referitor la cuantumul pensiei de serviciu a magistratilor, in scrisoarea Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM), adresata Parlamentului si Guvernului Romaniei in septembrie 2019 (www.iaj-uim.org/iuw/wp-content/uploads/2019/09/EAJ-letter-Romania_Sept-2019.pdf), s-a evidentiat ca atat salariul, cat si pensia tin de demnitatea magistratilor, pensia lor trebuind sa fie in concordanta cu responsabilitatile categoriei profesionale din care fac parte. De asemenea, s-a subliniat aspectul important potrivit caruia o garantie a unui viitor sigur din punct de vedere financiar la pensie va fi un stimulent puternic pentru independenta in perioada de activitate a unui judecator. Conform Cartei europene privind Statutul Judecatorilor, cuantumul pensiei acestora trebuie sa fie la un nivel cat mai apropiat posibil de cuantumul ultimului salariu.

Ignorarea cu totul a standardelor minime de dialog, transparenta si buna-credinta, reflectate prin amendamentele ce desconsidera fatis toate cerintele legitime ale corpului de magistrati denota, in fond, ignorarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor romani, pentru care accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil reprezinta garantia apararii libertatilor lor fundamentale.

In consecinta, avand in vedere dezinteresul manifestat de executiv si legislativ fata de statutul magistratilor, sustinem adoptarea tuturor mijloacele legale necesare pentru apararea acestuia, in scopul asigurarii unui act de justitie eficient si de calitate”.