Idee uluitoare nascocita de un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, altul decat Vasilica Danilet. Judecatorul Horatius Dumbrava (foto stanga) militeaza pentru limitarea prin lege a dreptului de a fi ales al persoanelor urmarite penal, arestate sau trimise in judecata. Intr-o nefericita incercare de a remedia cu forta o problema rezolvabila doar prin educatie, magistratul propune ca „Statul sa restranga dreptul de a fi ales pentru corupti si cei acuzati de fapte grave”, ca si cum „dreptul de a fi ales pentru corupti” (infractori, condamnati definitiv) nu ar fi deja „restrans” de stat, prin legea penala, iar limitarea dreptului celor „acuzati de fapte grave penale” de a fi alesi in functii publice ar fi in vreun fel compatibila cu principiul prezumtiei de nevinovatie garantat de CEDO si de Constitutie.

„Este bine ca o perioada, pana ce persoana in cauza isi clarifica situatia penala, acesteia sa i se restranga dreptul la vot... Drepturile si libertatile cetatenilor, apararea acestor drepturi, a celor cinstiti, reclama ca statul sa restranga dreptul de a fi ales pentru corupti si cei acuzati de fapte grave”, scrie membrul CSM pe site-ul republica.ro, marti 7 iunie 2016.

Procurorul, tot procuror

Din functia pe care o detine, Horatius Dumbrava, procuror inainte de a deveni judecator, ar trebui sa stie ca impiedicarea candidaturii unei persoane pe motiv ca impotriva acesteia a fost pusa in miscare o actiune penala intra in coliziune cu principiul prezumtiei de nevinovatie si va fi o masura neconstitutionala atata vreme cat achitarea va ramane o solutie posibila in procesul penal. Propunerea membrului CSM ar putea opera doar intr-un regim politic in care simpla inculpare a unui om de catre procuratura ar conduce automat la o solutie de condamnare in instanta, caz in care principiul prezumtiei de nevinovatie devine redundant, statul nemaifiind tinut nici macar sa il reglementeze, daramite sa il respecte. Suntem convinsi ca magistratul cunoaste atat acest aspect, cat si procentul urias de achitari incasate de anumite parchete din Romania cu tot sprijinul de care se bucura din partea unor judecatori autointitulati „parteneri de nadejde” ai procurorilor. In plus, ideea lui Dumbrava, daca Doamne fereste s-ar materializa, ar favoriza actiunile de politie politica (inlocuirea stampilei de vot cu dosarul penal pentru blocarea accesului unei anumite persoane la functii elective).

Articolul membrului CSM are ca obiect nevoia de limitare a dreptului de a fi ales, pe care magistratul il mai si confunda pe alocuri cu dreptul la vot, iar ca subiect, persoanele urmarite penal, arestate sau trimise in judecata. Cu toate acestea, autorul amesteca notiuni fundamental diferite - „inculpat” si „corupt” (deci condamnat definitiv) - creand in mod evident confuzie in mintea cititorului mai putin instruit juridic: „Oamenii astia, cei care au probleme cu legea penala – coruptii, evazionistii – si care-si doresc accederea sau mentinerea functiilor publice asa-zis alese au, fara exceptie, la indemana infrastructura si arhisuficiente fonduri banesti adunate… tot ca urmare a indeplinirii functiei publice”. Ideea este inoculata si mai jos in text („Este un mijloc eficient de aparare si protectie a cetatenilor de a nu deveni captivi la retele corupte si de crima organizata. Daca veti intreba orice roman sanatos la cap, cel care munceste onest si cinstit zi de zi, va va raspunde fara ezitare ca da, este nevoie de o astfel de interdictie”), pentru a fi reluata chiar in concluzia articolului, caci e important ca la finalul lecturii cititorul sa ramana cu o impresie proaspata: „Daca nu, exista pericolul ca prin conservarea puterii de catre corupti, persoane controversate acuzate si chiar condamnate penal pentru infractiuni grave sa puna stapanire pe toate mecanismele statului de drept si sa ajungem intr-o fundatura istorica”.

Prezentam in continuare articolul de opinie publicat de Horatius Dumbrava pe site-ul republica.ro, sub titlul „Ar trebui sa nu fie lasati sa candideze cei care sunt arestati preventiv sau trimisi in judecata?”:

„Imaginati-va ca sunteti un manager la o companie privata. Ati angaja, spre exemplu, intr-o functie de director economic sau la compartimentul financiar contabil pe cineva despre care aveti cunostinta ca este trimis in judecata sau a fost arestat pentru evaziune fiscala, chiar daca nu a fost inca condamnat definitiv?

Sau ati angaja intr-o institutie publica, ca responsabil de resurse umane, la compartimentul achizitii publice, pe cineva despre care vi se da relatii sau este de notorietate publica ca acea persoana a fost arestata preventiv sau este trimisa in judecata pentru infractiuni de coruptie?

Sau si mai simplu, ati angaja ca sofer o persoana ce ar fi cercetata penal pentru ca ar fi condus in stare de ebrietate? V-ati lasa soarta in mainile unei astfel de persoane?

Daca tineti la interesul companiei ori al institutiei sau chiar la propria siguranta a postului in cadrul acestora va asigur ca nu ati accepta acest lucru. Si ati inscrie printre conditiile de angajare si aceasta conditie pentru persoanele care ar aplica pentru post: de a nu fi in curs de judecata pentru savarsirea unei infractiuni sau arestat preventiv in acea cauza, chiar daca nu este condamnat definitiv.

Sunt diferite autoritati publice care prin lege prevad ca cei care candideaza pentru posturi sa nu aiba un astfel de 'istoric' in cazierul judiciar. Spre exemplu, pentru a fi politist sau jandarm o conditie, pe langa cea de a avea un comportament corespunzator in societate, este inscrisa si cea de a nu fi in curs de urmarire penala sau de judecata pentru savarsirea unei infractiuni;

Este alta situatia celui care este ales in autoritati locale sau in Parlamentul Romaniei? Putem lasa destinele unei comunitati locale sau ale celei nationale in mainile unei persoane care a fost arestata preventiv, chiar daca inca nu a fost condamnata definitiv, sau a fost trimisa in judecata pentru savarsirea unor infractiuni de care este legat tocmai serviciul public in care s-a angajat respectiva persoana? Adica, asa, la o enumerare rapida, infractiuni de evaziune fiscala, cele legate de gestiune fondurilor publice sau provenite de la Uniunea Europeana, de coruptie, abuz in serviciu.

Cum e posibil ca persoane a caror notorietate e data de implicarea in scandaluri si dosare penale pentru luari de mita sa ajunga sa gestioneze sume publice importante, sa semneze, in calitate de primar, contracte, uneori, de milioane de euro? Sau cum e posibil ca parlamentari, cei care au decizia legislativa in varful degetelor cu care voteaza, acuzati si chiar, o perioada, arestati preventiv, pentru infractiuni de trafic de influenta, abuz in serviciu, luare de mita etc. sa faca legi si sa decida politic cine sa conduca anumite institutii publice?

Faptul ca ii voteaza alegatorii nu reprezinta o justificare suficienta. Sunt multe argumente care ar putea conduce la concluzia aceasta, atat legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale – adica, primari, consilieri locali, consilieri judeteni – cat si legea privind alegerea Senatului si Camerei Deputatilor.

Inainte de a prezenta pe scurt de ce cred ca este posibila tehnic modificarea celor doua legi, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea administratiei publice locale si Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului si Camerei Deputatilor, si introducerea conditiei negative de a nu fi trimis in judecata sau arestat preventiv, chiar daca nu e definitiva hotararea de condamnare, pentru ca o persoana sa fie aleasa in astfel de demnitati publice, iata cateva ratiuni care conduc, zic eu, la o astfel de concluzie:

-Exista multa emotie publica si discutii pe masura in spatiul public, cum de e posibil ca persoane controversate datorita acuzatiilor grave de natura penala, unele chiar in stare de arest preventiv - situatie inimaginabila pentru oricare stat membru al Uniunii Europene -, sa poata fi alese primari, consilieri locali/ judeteni sau parlamentari. De aici si interesul public manifest pentru societatea romaneasca pentru o astfel de tema, care, inca, a ramas doar la stadiul de dezbatere. Este in interesul societatii romanesti, a generatiilor viitoare ca o astfel de tema sa se concretizeze in restrangerea dreptului de a fi ales pentru cei cu probleme penale? Fara indoiala ca raspunsul nu poate fi decat pozitiv. Societatea romaneasca a dat semne clare, evidente, ca functionarea ei nu mai trebuie sa depinda de penali care o tin captiva. Exemplul 'Colectiv' e revelator. Societatea romaneasca, ca orice societate asociata unui stat membru UE, are ca principiu de functionare asumat prin tratatele de constituire UE existenta statului de drept. Or, statul de drept este definit in epoca moderna ca fiind acel regim politic in care puterea statului se afla incadrata si limitata de drept (Jacques Chevallier), ceea ce inseamna ca dreptul poate interzice cuiva care are probleme penale sa conduca un dezmembramant al statului tocmai pentru ca e in interesul societatii sa poata incredinta puterea cuiva care nu o fura;

-Prezervarea democratiei. Oamenii astia, cei care au probleme cu legea penala – coruptii, evazionistii – si care-si doresc accederea sau mentinerea functiilor publice asa-zis alese au, fara exceptie, la indemana infrastructura si arhisuficiente fonduri banesti adunate… tot ca urmare a indeplinirii functiei publice. Cu asa instrumente la indemana evident ca este sufocata orice competitie onesta, mai ales in zonele unde civismul e greu de practicat, iar democratia are de suferit. Or, in conditiile in care cei care nu beneficiaza de infrastructura umana, tehnica, financiara pentru simplul motiv ca nu au acumulat averi din functii publice, pornesc cu un handicap major;

-Morala publica – imi cer scuze pentru redundanta sintagmei, e folosita insa de Constitutia Romaniei – cere ca persoanele care detin puterea locala sau parlamentara ori care ocupa orice alte demnitati publice, sa fie dincolo de orice banuiala sau dubiu ca nu respecta valorile morale ale unei societati europene. Daca planeaza o banuiala in ce priveste moralitatea unei persoane, tocmai pentru faptul ca astfel de persoane conduc si gestioneaza destinele unei comunitati, este bine ca o perioada, pana ce persoana in cauza isi clarifica situatia penala, acesteia sa i se restranga dreptul la vot;

-Drepturile si libertatile cetatenilor, apararea acestor drepturi, a celor cinstiti, reclama ca statul sa restranga dreptul de a fi ales pentru corupti si cei acuzati de fapte grave penale. E un mijloc eficient de aparare si protectie a cetatenilor de a nu deveni captivi la retele corupte si de crima organizata. Daca veti intreba orice roman sanatos la cap, cel care munceste onest si cinstit zi de zi, va va raspunde fara ezitare ca da, este nevoie de o astfel de interdictie, ca, pana la urma, nu doar cei care au probleme penale sunt calificati sa conduca o primarie sau sa ajunga parlamentari si sa ridice mana in Parlament cand trebuie sa voteze o lege. Ca mai sunt si oameni cinstiti calificati pentru astfel de treburi publice si care ar trebui sa fie incurajati sa participe la alegeri. Or, tocmai conduita statului in a nu interveni prin restrangerea dreptului de a fi ales pentru persoane acuzate de fapte grave descurajeaza pe cei cinstiti sa ia decizia de a fi alesi in administratiile locale sau Parlament.

Iata si argumentele de natura tehnica care dau posibilitatea modificarii celor doua legi, privind alegerea administratiei publice locale si a Senatului si Camerei Deputatilor, care, cred eu, fac posibila restrangerea dreptului la vot:

-Legea nr. 115/2015 pentru alegerea administratiei publice locale, precum si Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului si Camerei Deputatilor prevad conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cei care participa ca si candidati pentru a fi alesi in autoritatile locale si in Parlament.

Astfel, conditiile pentru ca o persoana sa poata fi aleasa sunt legate de varsta (23 de ani pentru autoritatile locale; 23 de ani pentru Camera Deputatilor si 33 de ani pentru Senat), de cetatenie romana si de a avea domiciliu in Romania si, ca o conditie negativa, sa nu faca parte din categoria persoanelor care indeplinesc alte functii publice: judecatori ai Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

Conditiile prevazute de cele doua legi (pentru acuratete precizez si textele de lege: art. 4 alin. 1 si 2, art. 6 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 si art. 2 alin. 6 din Legea nr. 208/2015) sunt preluate fara nicio modificare din Constitutia Romaniei: art. 16 alin. 3 din Constitutie care se refera la cetatenie si domiciliu, art. 37 alin. 2 referitor la varsta, art. 40 alin. 3 din Constitutie referitor la interdictia de a indeplini anumite functii publice sau de demnitate publica.

Un lucru este clar: faptul ca aceste conditii minimale din cele doua legi sunt preluate din Constitutia Romaniei nu face ca legiuitorul sa nu poata prevedea si alte conditii, care chiar pot restrange continutul dreptului de a fi ales, pentru ca aceste conditii prevazute de Constitutie sunt baza, sunt minime reguli de la care se porneste, nu epuizeaza continutului dreptului de a fi ales.

Si asta pentru ca dreptul de a fi ales nu este un drept absolut, adica care nu poate fi circumscris inclusiv prin lege. Ca este asa o demonstreaza articolul 53 din Constitutia Romaniei care prevede conditiile in care exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans.

Pentru a nu exista dubii in ceea ce vreau sa spun, in scurta mea prezentare 'tehnica' (evident, argumentele 'tehnice' sunt mult mai multe, inclusiv legate de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar nu e rostul si nici spatiul de a le detalia aici), redau textul constitutional:

Articolul 53 Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

Pentru a vedea daca e justificata restrangerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice locale si in Parlament a celor care sunt urmariti penal si au fost arestati preventiv in cauza (sau daca s-a pus in miscare actiunea penala, ar mai fi o varianta) ori a celor care au fost trimisi in judecata pentru infractiuni grave – de coruptie, de crima organizata, de abuz in serviciu, de evaziune fiscala si exemplele pot continua – trebuie vazut daca fiecare conditie ar fi indeplinita:

-Conditia ca restrangerea sa fie prevazuta prin lege. Nu e greu de facut daca exista determinare politica. Legile 115/2015 si 208/2015 pot fi modificate printr-un consens politic care profita nu numai mediului politic, dar intregii societati romanesti, adica alegatorilor;

-Restrangerea dreptului de a fi ales se impune pentru apararea ordinii constitutionale, a moralei publice, dar si a libertatilor cetatenilor. Am explicat anterior cand am vorbit de rationamentele care conduc la necesitatea restrangerii dreptului de a fi ales, asa ca fac trimitere la argumentele prezentate anterior;

-Restrangerea este necesara pentru prezervarea societatii democratice. Am explicat anterior, cel putin dintr-o perspectiva, de ce este necesara pentru democratie o astfel de masura: mediul onest, cinstit, bazat pe valori morale sanatoase, dar si pe o competitie corecta pe care sa se bazeze alegerile pentru autoritatile locale si pentru Parlament reprezinta de fapt o conditie sine qua non pentru ca aceste autoritati constitutionale sa functioneze intr-un cadru democratic. Altfel, daca este viciat acest mediu, avem orice altceva decat un regim democractic: dictatura, oligarhie etc.;

-Masura restrangerii dreptului de a alege este una proportionala cu situatia care a determinat-o: exista o framantare in societatea romaneasca, dar si in cea europeana cu privire la aceasta situatie in care persoane controversate, supuse unor anchete penale, arestate preventiv pentru fapte grave, trimise in judecata pentru astfel de fapte genereaza o neincredere a cetatenilor in insusi statul de drept din Romania. Cu grave consecinte pe termen lung, inclusiv pentru pasivitatea cetatenilor – 'nu pot face nimic, de ce sa ma implic' – sau pentru imitarea unor astfel de comportamente sociale care incalca valori morale – 'daca politicianul cutare poate sa fure, sa minta, de ce eu nu pot face la fel?'. Ce vreau sa spun: situatia, la care face referire Constitutia Romaniei, exista, e usor de perceput, ne indigna pe toti. Sau, ma rog, pe marea majoritate a romanilor. Si atunci de ce sa nu fie restrans dreptul de vot al celor fata de care se aduc acuzatii serioase de furt si minciuna? Cel putin pana sunt clarificate acuzatiile. Ce sa mai vorbim ca nu am auzit de demisii, in ceea ce ii priveste pe politicienii romani, decat in foarte putine situatii;

-Masura este evident nediscriminatorie: se aplica tuturor celor care se afla in situatia de a fi urmariti penal si arestati preventiv (sau fata de care s-a pus in miscare actiunea penala) ori care sunt trimisi in judecata pentru infractiuni grave. Nu se pune problema, cum ar sustine unii, ca exista discriminare cu acei candidati care participa la alegeri pentru a fi alesi si care nu au problemele de natura penala de care am discutat mai sus. Aceasta din urma categorie, adica marea majoritate, isi bazeaza candidatura pe onestitate, cinste, adica valori morale, valori care sunt puse sub semnul intrebarii la prima categorie. Altii ar sustine ca prima categorie ar trebui sa beneficieze de prezumtia de nevinovatie. Nimic mai gresit: prezumtia de nevinovatie nu valoarea ca o garantie de moralitate; in al doilea rand, prezumtia de nevinovatie functioneaza in interiorul procesului penal, ca sistem de garantii procesuale, in asa fel incat sa nu existe abuzuri procesuale ale organelor judiciare;

-in fine, si ultima conditie ar fi indeplinita, cea ca masura restrangerii dreptului de a fi ales sa nu aduca atingere existentei dreptului: pentru ratiuni de interes public dreptul de a fi ales este, practic, suspendat in exercitarea lui si nu in existenta acestuia.

Ar mai fi multe de spus, sunt convins. Insa, dincolo de actualitatea temei, societatea romaneasca trebuie sa gaseasca caile potrivite pentru a iesi dintr-o situatie fara precedent, care-i submineaza chiar valorile morale pe care e construita si dupa care ar trebui sa se guverneze. E necesar sa existe o dezbatere publica pe tema restrangerii dreptului de a fi ales in situatiile mai sus-pomenite. Iar societatea civila, daca clasa politica nu e in stare, ar trebui sa fie motorul care sa propuna in dezbatere publica o astfel de tema atat de importanta pentru insanatosirea natiunii.

Daca nu, exista pericolul ca prin conservarea puterii de catre corupti, persoane controversate acuzate si chiar condamnate penal pentru infractiuni grave sa puna stapanire pe toate mecanismele statului de drept si sa ajungem intr-o fundatura istorica”.