Nenumarate procese ar putea fi reluate de la zero pe motiv de lipsa de specializare a judecatorilor de camera preliminara. Concluzia apartine avocatului Catalin Boacna (foto) din Baroul Iasi.

Catalin Boacna a comentat pentru Lumea Justitiei hotararea prin care judecatorii Mihai Udroiu si Hermina Iancu de la Inalta Curte au stabilt ca dosarele cu fapte de coruptie trebuie solutionate inclusiv in camera preliminara de un complet specializat in materia infractiunilor de coruptie (click aici pentru a citi). Este o hotarare pronuntata in faza de contestatie de pe camera preliminara, care a avut la baza o exceptie ridicata chiar de avocatul Catalin Boacna.

Prezentam opinia avocatului Catalin Boacna din Baroul Iasi:

„Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie confirma un aspect sensibil legat de specializarea completurilor de judecata implicate in solutionarea cauzelor de coruptie si sunt bucuros ca argumentele apararii au fost analizate cu atentie si au fost considerate ca fiind corecte si pertinente. Am constatat in mod direct ca situatia a devenit ingrijoratoare la majoritatea instantelor din Romania odata cu intrarea in vigoare a Legii 304/2022 privind organizarea judiciara si a Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti. In lumina art. 45 alin. 2 din Legea 304/2022, completurile de judecata care analizeaza orice infractiune de coruptie prevazuta de Legea 78/2000, se infiinteaza printr-o hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui de instanta. Reglementarea anterioara regasita in Legea 304/2002 permitea infiintarea acestor completuri in baza unei hotarari emise de Colegiul de conducere a instantei. Regulamentul nou, care are la baza legea de organizare judiciara din 2022, a intrat in vigoare incepand cu data de 27 decembrie 2022, moment la care Colegiile de conducere ale instantelor stabilisera deja completurile specializate pentru anul urmator.

Astfel, chiar daca legea noua venea cu o modificare esentiala prin care erau desfiintate de drept completurile care au luat nastere printr-o hotarare de Colegiu de conducere a instantei si nu printr-o hotarare a CSM, aceste completuri au continuat sa functioneze chiar si in aceste conditii. Faptul ca Inalta Curte de Casatie a inteles aceasta situatie si a corectat-o printr-o decizie definitiva, cred ca va schimba perceptia despre specializarea judecatorilor care solutioneaza fapte de coruptie in intreg sistemul judiciar romanesc. Am regasit instante la care Colegiul de conducere a stabilit ca toate completurile Sectiei Penale sunt specializate in judecarea faptelor de coruptie sau alte instante in care niciun complet nu detine aceasta specializare.

Prin monitorizarea atenta din partea CSM se incearca limitarea hazardului si a unor practici cu un vizibil caracter malign, care pot afecta in mod direct perceptia publica asupra actul de justitie si mai ales increderea in mecanismele de infaptuire a justitiei.

Astfel ar fi zdruncinat insusi fundamentul statului de drept, intrucat ar fi posibil ca instanta de judecata sa pronunte, in numele legii, o hotarare bazata pe un act incheiat cu incalcarea legii. Certificatul de nastere al unui complet de judecata specializat in coruptie se regaseste in mod obligatoriu intr-o hotarare a CSM si nu intr-o hotarare luata la nivelul Curtii de Apel sau a instantelor arondate. Problema in sine nu reprezinta doar o pietricica scapata in pantoful justitiei ci este oglinda unui fenomen care poate afecta majoritatea dosarelor de coruptie.

Am sustinut in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca orice incalcare legata de specializarea completului de judecata atrage in mod obligatoriu aplicarea dispozitiilor art. 281 alin. 1 lit. a Cod de procedura penala. In mod imperativ, art. 29 alin. 1 din Legea 78/2000 solicita judecarea cauzelor de coruptie in prima instanta de catre completuri specializate. Incalcarea acestei cerinte obligatorii echivaleaza cu incalcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecata, fapt sanctionat cu nulitatea absoluta.

In acelasi timp, apreciez ca dispozitia prevazuta de art. 29 alin. 1 din Legea 78/2000 nu se refera doar la caracterul pur administrativ al deciziei de a infiinta completuri specializate ci si la specializarea efectiva a judecatorilor, la pregatirea profesionala in domeniul coruptiei. Principiul este simplu: nu poti sa ii ceri unui medic dermatolog sa evalueze sau sa repare o interventie chirurgicala realizata un medic neurochirurg, asa cum nu poti sa ii ceri unui sofer de taxi sa conduca un camion cu marfuri periculoase. In medicina, daca un medic trateaza pacientii intr-un domeniu in care nu este specializat, va fi subiect activ al unui malpraxis, sau mai degraba a unui abuz. In justitie, de ce nu ar fi la fel?! Exemplul se aplica fara probleme si in ceea ce priveste specializarea judecatorului.

Chiar daca in prezent, la cele mai multe dintre instante, specializarea completelor de judecata este un act formal, ratiunea initiala legii a fost aceea a unei specializari efective. Geneza art. 29 din Legea 78/2000 se regaseste intr-o serie de norme internationale printre care as aminti Conventia penala privind corupţia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, sub auspiciile Consiliului Europei, si ratificata prin Legea nr. 27/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, care prevede la art.20 ca 'Fiecare parte adopta masurile care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entitati sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Ele vor dispune de independenta necesara in cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al parţii, pentru a-si putea exercita funcţiile in mod eficace şi libere de orice presiune ilicita. Partile vegheaza ca personalul respectivelor entitati sa dispuna de o pregatire si de resurse financiare adaptate funcţiilor pe care le exercita'. In Raportul explicativ la Conventie se arata ca art. 20 din Convenţie 'cere statelor contractante sa adopte masurile necesare pentru a promova specializarea de persoane sau de unitati de lupta impotriva coruptiei'.

Un aspect deosebit de important este acela ca in forma initiala a art. 29 din Legea 78/2000, pana la modificarile din anul 2006, completurile de judecata specializate in coruptie erau formate din doi judecatori si nu doar din unul. Ar fi cu totul gresit ca in 2024 sa credem ca specializarea judecatorului este doar un moft al avocatilor.

Prin aceasta decizie definitiva, Inalta Curte a admis toate argumentele apararii si a constatat nulitatea absoluta a intregii proceduri de camera preliminara ce s-a desfasurat in fata unui complet care nu era specializat in judecarea faptelor de coruptie. In practica, se poate ajunge in situatia in care dupa ani de judecata, cu cheltuieli enorme din partea sistemului judiciar, sa se reia procesul de la zero tocmai pentru ca nu au fost respectate dispozitiile privind specializarea. Reprezentantul Ministerului Public a sustinut ca judecatorul nu are nevoie de specializare in procedura de camera preliminara ci doar in fata instantei de fond. Ne bucuram ca acest argument a fost respins, judecatorul de camera preliminara fiind acelasi care solutioneaza si fondul”.