Dosarele cu fapte de coruptie trebuie solutionate inclusiv in camera preliminara de complete de judecata specializate in materia coruptiei, conform art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. In caz contrar s-ar produce o incalcare a legii si lipsire de substanta si de efect a prevederilor din Codul de procedura penala. Constatarile apartin judecatorilor Hermina Iancu (foto stanga) si Mihai Udroiu (foto dreapta) de la Inalta Curte, care au dispus rejudecarea unui dosar din faza camerei preliminare, tocmai pe motiv de lipsa de specializare a completului.

Trebuie precizat ca solutia Inaltei Curti vine ca urmare a exceptiei ridicate de avocatul Catalin Boacna, in calitate de reprezentant al notarului Razvan Costin.

Solutia judecatorilor ICCJ Mihai Udroiu si Hermina Iancu a fost pronuntata intr-un dosar DIICOT de grup infractional organizat, cauza in care insa doi dintre inculpati erau acuzati si de comiterea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art.13/2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Prin Incheierea nr. 276 din 3 aprilie 2024, pronuntata in dosarul 463/45/2023/a1, Udroiu si Iancu au admis contestatiile unor inculpati, stabilind ca intr-adevar completul care a solutionat cauza pe camera preliminara nu era specializat in materia infractiunilor de coruptie.

Iancu si Udroiu demonteaza teoria DIICOT

Pe langa aceasta constatare, care a determinat trimiterea dosarului la rejudecare in camera preliminara, Iancu si Udroiu explica si de ce este obligatoriu ca inclusiv completul de camera preliminara sa fie specializat in materia coruptiei, conform Legii 78/2000. Cei doi judecatori raspund unei critici formulate de DIICOT, in sensul ca specializarea completelor se aplica doar in cazul judecatii in prima instanta. Adica, dupa ce cauza trece deja de camera preliminara.

Astfel, Hermina Iancu si Mihai Udroiu arata ca prin art. 346 alin. 7 Cod procedura penala, care prevede ca judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza, legiuitorul a impus judecatorului de camera preliminara standarde similare de specializare ca si cele ale completului de judecata. In acest context, magistratii ICCJ avertizeaza ca o interpretare contrara, respectiv ca judecatorul de camera preliminara nu ar trebui sa fie specializat, ar conduce la incalcarea legii si ar lipsi de substanta, dar si de efect dispozitiile imperative ale art. 346 alin. 7 Cod procedura penala, in situatia in care judecatorul de camera preliminara nu ar fi si judecatorul fondului.

Un alt argument invocat de Mihai Udroiu si Hermina Iancu este ca la momentul adoptarii Legii 78/2000 in vigoare era Codul de procedura din 1968, neexistand separarea functiilor judiciare, prevazuta de art. 3 din Codul de procedura penala in vigoare din 01.02.2014, atributiile judecatorului de camera preliminara fiind exercitate la acea data de catre judecatorul care solutiona cauza in prima instanta, respectiv fondul acesteia.

De asemenea, Udroiu si Iancu precizeaza ca daca urmarirea penala a trebuit fi efectuata de organe specializate, atunci si verificarea legalitatii trimiterii in judecata trebuie efectuata de judecatori specializati.

Prezentam fragmentul din incheierea judecatorilor ICCJ Mihai Udroiu si Hermina Iancu in care acestia explica de ce este obligatoriu ca in dosare cu fapte de coruptie si completul de camera preliminara sa fie specializat in materia infractiunilor de coruptie (hotararea integrala este atasata la finalul articolului):

“Astfel, prin rechizitoriul nr. 192/D/P/2019 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism –Serviciul Teritorial Iasi, printre altii, au fost trimisi in judecata inculpatii Costin Razvan Ionut (notar public) pentru savarsirea infractiunilor de constituire unui grup infractional organizat (modalitatea constituirii), prevazuta de dispozitiile art.367 alin. (1) Cod penal, complicitate la inselaciune, prevazuta de dispozitiile art.48 alin. (1) Cod penal rap. la art. 244 alin. (1), (2) Cod penal cu aplicarea art. 256 ind.1 Cod penal si art.35 alin. (1) Cod penal (9 acte materiale savarsite de catre autorul infractiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spalare de bani, prevazuta de art.48 alin. (1) Cod penal rap. la art.49 alin. (1) lit. b) din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin. (1) Cod penal (2 acte materiale) si art.77 lit. a) Cod penal, abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art.13/2 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art.35 alin. (1) Cod penal (8 acte materiale), toate cu aplicarea art.38 alin. (1) Cod penal si Florea Bogdan Daniel pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art.13/2 din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) Cod penal, fals intelectual, prevazuta de art.321 alin. (1) Cod penal, toate cu aplicarea art.38 alin. (1) Cod penal.

Se observa, asadar, ca inculpatii Costin Razvan Ionut si Florea Bogdan Daniel au fost trimisi in judecata si pentru infractiuni reglementate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Potrivit art. 3 alin. 7 Cod procedura penala: Judecata se realizeaza de catre instanta, in complete legal constituite. Acest text de lege se completeaza cu dispozitiile art. 354 alin. 1 Cod procedura penala in care se arata: Instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege.

Totodata, art. 39 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara prevede: in cadrul curtilor de apel functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, cauze civile izvorand din exploatarea unei intreprinderi, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale. Aceasta dispozitie legala se coroboreaza cu dispozitiile art. 2 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, din 22.12.2022, unde se prevede ca: in cadrul instantelor, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, functioneaza sectii sau, dupa caz, completuri specializate. Se pot infiinta sectii si completuri specializate si in alte materii decat cele expres prevazute de lege.

De asemenea, in cuprinsul art. 29 din Legea nr. 78/2000 se arata ca: Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.

Si, in fine, art. 281 alin. 1 lit. a) Cod procedura penala prevede: Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind: a) compunerea completului de judecata; (…).

Asadar, legiuitorul, prin dispozitiile anterior evocate a instituit in sarcina instantelor, in cazul de fata in sarcina curtilor de apel, obligatia de a infiinta completuri specializate in materia infractiunilor de coruptie, judecarea cauzei in prima instanta de catre un complet nespecializat in acest domeniu atragand sanctiunea nulitatii absolute.

In acest sens, este si Decizia nr. 417/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 10 octombrie 2019, prin care s-a retinut in paragraful nr. 138 ca: (…) judecarea unei cauze de un complet nespecializat in conditiile in care competenta revenea unuia specializat, atrage sanctiunea nulitatii absolute a hotararii astfel pronuntate (…).

Aceasta obligatie vizeaza judecata in prima instanta si este dusa la indeplinire de colegiile de conducere ale instantelor de judecata care stabilesc compunerea completurilor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului, astfel cum reglementeaza art. 57 alin. 1 din Legea nr. 304/2022.

Asadar, in raport de obiectul cauzei, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cauza de fata se impunea a fi solutionata de un complet de judecata specializat in materia infractiunilor de coruptie.

In ceea ce priveste procedura constituirii completurilor, art. 45 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 prevede ca: La curtile de apel si tribunale, in cazul in care prin lege speciala se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se infiinteaza prin hotarare a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui instantei.

Verificand aceasta cerinta, Inalta Curte constata ca, potrivit Hotararii nr. 61/12.01.2023 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii

s-a hotarat infiintarea unui numar de 6 completuri specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie la nivelul Sectiei penale si pentru cauze cu minori a Curtii de Apel Iasi.

Ulterior, astfel cum rezulta din relatiile inaintate de Curtea de Apel Iasi, aflate la filele nr. 197-198 in dosarul cauzei, prin Decizia nr. 42/15.02.2023 a Presedintelui Curtii de Apel Iasi, avizata prin Hotararea nr. 2/16.02.2023 a Colegiului de conducere a Curtii de Apel Iasi au fost stabilite completurile de judecata (inclusiv componenta acestora) care judeca in prima instanta cauzele avand ca obiect infractiuni de coruptie, respectiv NCPP-Penal-Fond_2, NCPPPenal-Fond_3, NCPP-Penal-Fond_4, NCPP-Penal-Fond_6, NCPP-Penal- Fond_7 si NCPP-Penal-Fond_17.

Revenind la speta de fata, Inalta Curte constata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism –Serviciul Teritorial Iasi a sesizat Curtea de Apel Iasi prin rechizitoriul nr. 192/D/P/2019 la data de 04.05.2023, cauza fiind repartizata aleatoriu completului NCPP-Penal-Fond_7, format din doamna judecator Grancea Andreea Nicoleta (complet specializat in materia infractiunilor de coruptie).

Prin incheierea din data de 31.05.2023, pronuntata de Curtea de Apel Iasi - Sectia penala si pentru cauze cu minori, in dosarul nr. 463/45/2023, a fost admisa declaratia de abtinere formulata de doamna judecator Grancea Andreea Nicoleta, procedandu-se la o noua repartizare aleatorie a cauzei.

Astfel, cauza a fost rerepartizata aleatoriu completului NCPP-Penal-Fond_5 (complet nespecializat in materia infractiunilor de coruptie), compus din doamna judecator Cojocaru-Rosu Alexandra Cristina, care, in calitate de judecator de camera preliminara, a solutionat cauza cu privire la care s-au formulat prezentele cai de atac.

Or, in raport de actele si lucrarile dosarului, Inalta Curte constata ca, daca la momentul inregistrarii dosarului pe rolul Curtii de Apel Iasi (04.05.2023), cauza a fost repartizata aleatoriu unui complet de judecata specializat in materia infractiunilor de coruptie, la cea de-a doua repartizare aleatorie (31.05.2023), urmare a admiterii declaratiei de abtinere formulata de doamna judecator Grancea Andreea Nicoleta, cauza a fost repartizata si, ulterior, solutionata, de un complet de judecata nespecializat in materia infractiunilor de coruptie, cu incalcarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000. Dovada in acest sens sunt si relatiile inaintate de Curtea de Apel Iasi la data de 13.03.2023, din care rezulta ca in perioada 04.05.2023-7.11.2023, completul de judecata NCPP-Penal-Fond_5 nu era specializat sa solutioneze cauze privind infractiuni de coruptie prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperire si sanctionarea faptelor de coruptie.

Daca aspectul privind faptul ca prezenta cauza a fost solutionata de un complet nespecializat in materia infractiunilor de coruptie nu a fost contestat, fiind evidenta aceasta concluzie, Ministerul Public a invocat chestiunea conform careia dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr.78/2000 vizeaza numai judecata in prima a instanta a unor astfel de cauze. Or, prezenta cauza are ca obiect verificarea in cadrul procedurii de camera preliminara a legalitatii sesizarii instantei, a efectuarii actelor de urmarire penala si a administrarii mijloacelor de proba.

Critica este nefondata, Inalta Curte apreciind ca dispozitiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 sunt aplicabile inclusiv fazei de camera preliminara, urmand a fi avute in vedere urmatoarele argumente:

Un prim aspect vizeaza faptul ca, in conformitate cu dispozitiile art. 342 Cod procedura penala: Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata (…). Din interpretarea acestui text de lege, se constata ca verificarea judecatorului de camera preliminara este ulterioara momentului trimiterii in judecata.

In aceeasi ordine de idei, art. 346 alin. 7 Cod procedura penala, prevede ca judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii, exercita functia de judecata in cauza. Prin urmare, rezulta ca legiuitorul a impus judecatorului de camera preliminara standarde similare de specializare ca si cele ale completului de judecata.

O interpretare contrara, respectiv ca judecatorul de camera preliminara nu ar trebui sa fie specializat (in cazul de fata in judecarea infractiunilor de coruptie), ar conduce la incalcarea legii si ar lipsi de substanta, dar si de efect dispozitiile imperative ale art. 346 alin. 7 Cod procedura penala, in conditiile in care judecatorul de camera preliminara nu ar fi si judecatorul fondului.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere este faptul ca la momentul adoptarii Legii nr. 78/2000 (18.05.2000) era in vigoare Codul de procedura din 1968, neexistand separarea functiilor judiciare, prevazuta de art. 3 din Codul de procedura penala in vigoare din 01.02.2014, la acel moment atributiile judecatorului de camera preliminara fiind exercitate de catre judecatorul care solutiona cauza in prima instanta, respectiv fondul acesteia.

Mai mult, daca urmarirea penala a trebuit fi efectuata de organe specializate, atunci si verificarea legalitatii trimiterii in judecata trebuie efectuata de judecatori specializati.

Si in fine, Inalta Curte are in vedere si adresa nr 1332/2023 din data de 19 ianuarie 2023 emisa de Consiliul Superior al Magistraturii prin care s-a procedat la informarea instantelor de judecata cu privire la faptul ca in sedinta din data de 19 ianuarie 2023, Comisia nr. 1 - judecatori 'Legislatie si cooperare interinstitutionala' din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat mai multe aspecte vizand interpretarea unor dispozitii referitoare la completurile specializate din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti (ROIIJ), aprobat prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, astfel incat sa fie asigurate premisele pentru aplicarea unitara a acestora.

In acest context, comisia, printre altele, a stabilit ca in aplicarea dispozitiilor art. 7 alin. (1) lit. f) pct. (ii) din ROIIJ, completurile specializate prevazute la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, se constituie potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 doar pentru procedura de camera preliminara si judecata in prima instanta a acestor infractiuni, dispozitiile legale in discutie nevizand si situatia completurilor din caile de atac si nici completurile de judecatori de drepturi si libertati. Tot astfel, obligativitatea specializarii nu subzista nici pentru judecatorul delegat cu executarea hotararilor penale sau pentru completurile care solutioneaza cauze in materia executarii hotararilor penale, chiar daca hotararea care se executa priveste una dintre infractiunile prevazute de aceasta lege.

Un argument suplimentar, astfel cum a retinut si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 2547 din 26.04.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 22 iunie 2017, vizeaza faptul ca: (…) procedura desfasurata in camera preliminara este deosebit de importanta, avand o influenta directa asupra desfasurarii si echitatii procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis sau asupra vinovatiei/nevinovatiei inculpatului.

Asadar, in raport de argumentele expuse anterior, Inalta Curte apreciaza ca se impune constatarea nulitatii absolute a procedurii de camera preliminara, potrivit art. 281 alin. 1 lit. a) si alin. 3 coroborat cu art. 29 alin. 1 din Legea nr.

78/2000, desfiintarea hotararilor atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, in procedura de camera preliminara pentru ca partile si ceilalti subiecti procesuali sa beneficieze de toate drepturile si garantiile unui proces echitabil, asa cum prevad dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, a carei incalcare impune cu necesitate reluarea judecatii in fata aceleiasi instante, in vederea respectarii principiului dublului grad de jurisdictie in materie penala, prevazut in art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Concluzionand, pentru verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala de catre un complet specializat in materia infractiunilor de coruptie, astfel cum prevede art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, Inalta Curte, in temeiul art. 347 Cod procedura penala coroborat cu art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului va admite contestatiile formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Iasi, de contestatorii Stoian Tiberiu Paul, Grigorovici Gabriel si Grigorovici Carla, de inculpatii Costin Razvan Ionut, Sandu Catalin Gheorghita, Crasmaru Ionut Florin, Curca Alin Eugen, Puscasu Mihaela Monica si Florea Bogdan Daniel si de partile civile Ion Bogdan Cristian si Ion Razvan Constantin impotriva incheierii penale nr. 49 din data de 07 noiembrie 2023 si a incheierii din data de 16 octombrie 2023, pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Iasi – Sectia penala si pentru cauze cu minori, in dosarul nr. 463/45/2023/a1.

Va desfiinta incheierile atacate si va trimite cauza spre rejudecare in procedura de camera preliminara la Curtea de Apel Iasi.

Cu ocazia rejudecarii, completul specializat, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, urmeaza a analiza toate cererile si exceptiile formulate in cauza.

Deopotriva, completul va avea in vedere reintregirea cadrului procesual, respectiv citarea partilor, a persoanelor vatamare si orice alte persoane ale caror drepturi sau libertati au fost afectate prin actele juridice contestate si care formeaza obiectul acuzatiei, precum si dobanditorii subsecventi ai drepturilor nascute din aceste acte”.