Judecatoarele Anca Alexandrescu si Codruta Strimb de la Curtea de Apel Bucuresti au facut trimitere, in motivarea deciziei de condamnare a inculpatilor din dosarul "Transferurilor", la mai multe lucrari de specialitate, in momentul in care au incercat sa argumenteze aplicarea globala a legii penale mai favorabile. Pe langa citatele din profesorul universitar de drept penal Vintila Dongoroz sau din profesorul universitar de drept penal Constantin Mitrache, cele doua judecatoare s-au inspirat insa si dintr-un articol scris de o colega de-a lor. Este vorba despre judecatoarea Simona Cirnaru, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti.

In motivarea deciziei din dosarul "Transferurilor", judecatoarele Codruta Strimb si Anca Alexandrescu, de la Curtea de Apel Bucuresti, pentru a argumenta aplicarea globala a legii penale mai favorabile, au copiat, in bloc, pasaje dintr-un articol publicat, la mijlocul lunii februarie 2014, de judecatoarea Simona Cirnaru, care la randul ei a facut trimitere la lucrari de specialitate si acte normative. Pasaje intregi din articolul "Aplicarea in timp a legii penale mai favorabile – potential conflict intre interpretarea unei norme legale si exigentele unui principiu constitutional", semnat Simona Cirnaru, judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti, si publicat pe site-ul juridice.ro, la data de 12 februarie 2014, se regasesc in motivarea deciziei penale nr. 222A/04.03.2014 a CAB, prin care judecatoarele Codruta Strimb si Anca Alexandrescu, colege de sectie cu judecatoarea Simona Cirnaru, i-au condamnat definitiv pe cei opt inculpati din dosarul "Transferurilor".

Pe de alta parte, trebuie sa precizam ca, potrivit doctrinei, judecatorii sunt obligati sa-si formeze convingerea asupra vinovatiei/nevinovatiei unei persoane pe baza propriilor rationamente, bazate pe argumente sustinute de probatoriul din dosar, printr-un proces de gandire propriu, in afara oricaror influente, pe obiectivitate si impartialitate. De altfel, aceste principii se regasesc si intr-un studiu al judecatoarei Alexandrina Radulescu, fost membru CSM, studiu bazat pe Carta Universala a Judecatorului: "In cele din urma decizia judecatorului, prin care finalizeaza cazul, trebuie sa aiba la origine convingerea intima ca a solutionat corect procesul, iar construirea rationamentelor in mod independent presupune activarea unui mecanism propriu de gandire si culegere a probelor. Conduita judecatorului, activa sau nu, este evidenta in cadrul dezbaterii fiecarei cauze. Aceasta viziune este general acceptata de judecatori, atunci cand ei incorporeaza afirmatia 'se bazeaza pe propria informatie si convingere' in conceptul de independenta-impartialitate".

Carta Universala a Judecatorului, la articolul 3, intitulat "Supunerea fata de lege", prevede ca "In indeplinirea atributiilor sale profesionale, judecatorul se supune numai legii si trebuie sa ia in considerare numai legea".

Prezentam pasajele din motivare pe care judecatoarele Strimb si Alexandrescu le-au copiat din articolul Simonei Cirnaru:

Motivare: O a doua concluzie evidenta este cea a situatiei cu totul privilegiate in care este plasat infractorul aflat in curs de judecata la data de 01.02.2014, potential beneficiar al dispozitiilor penale mai favorabile cuprinse atat in legea noua, cat si in Codul penal din 1969 sub imperiul caruia a comis fapta. Situatia acestei categorii de infractori este, in mod cert, una mult mai favorabila, atat in raport de persoanele condamnate definitiv, anterior datei de 01.02.2014, pentru fapte similare, cat si in raport de persoanele ce vor fi judecate exclusiv conform legii noi.

Simona Cirnaru: O a doua concluzie evidenta este cea a situatiei cu totul privilegiate in care este plasat infractorul aflat in curs de judecata la data de 1 februarie 2014, potential beneficiar al dispozitiilor penale mai favorabile cuprinse atat in legea noua, cat si in Codul penal din 1969 sub imperiul caruia a comis fapta. Situatia acestei categorii de infractori este in mod cert una mult mai favorabila atat in raport de persoanele condamnate definitiv, anterior datei de 31 ianuarie 2014, pentru fapte similare, cat si in raport de persoanele ce vor fi judecate exclusiv conform legii noi.

(...)

Motivare: Pe de alta parte, recenta ezitare a autoritatii executive de a consacra, in cuprinsul O.U.G. nr. 3/2014, cea de-a doua ipoteza propusa de doctrina, de aplicare, in etape, a institutiilor penale autonome mai favorabile constituie un argument, in plus, pentru aplicarea globala a legii penale mai favorabile.

Simona Cirnaru: Recenta ezitare a autoritatii executive de a consacra in cuprinsul OUG nr. 3/2014 cea de-a doua ipoteza propusa de doctrina, de aplicare in etape a institutiilor penale autonome mai favorabile, constituie un argument in plus pentru continuarea dezbaterii asupra efectelor de ansamblu ale acestei teorii, caracterizata de o aparenta usurinta in aplicare, dar cu rezultate practice lipsite de previzibilitate.

Motivare: In alta ordine de idei, Curtea remarca faptul ca, aplicarea, concomitenta, a dispozitiilor penale mai favorabile din legile succesive, iar nu a legii, in ansamblul sau, este o constructie teoretica ce nu isi gaseste fundamentul in dispozitiile art. 5 alin. 1 din Codul penal ori in dispozitiile legii de punere in aplicare a acestui act normativ.

Simona Cirnaru: Dupa 10 zile la intrarea in vigoare a noii legislatii, consider absolut necesara in continuare observatia ca aplicarea concomitenta a dispozitiilor penale mai favorabile din legile succesive, iar nu a legii, in ansamblul sau, este o constructie teoretica ce nu isi gaseste fundamentul, la acest moment, in dispozitiile art. 5 alin. 1 din Codul penal ori in dispozitiile legii de punere in aplicare a acestui important act normativ.

Motivare: Contrar celor sustinute de catre reprezentantul Ministerului Public, in sedinta de judecata de la data de 10 februarie 2014, cand au avut loc dezbaterile, Curtea apreciaza ca dispozitiile articolelor 10 si 15 din Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Codului penal nu consacra institutii de drept penal autonome in materia pluralitatii de infractiuni si nu legitimeaza procesul de interpretare a art. 5 alin. 1 din Codul penal in aceasta acceptiune.

Simona Cirnaru: Consider ca dispozitiile art. 10 si art. art. 15 din Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Codului penal nu consacra institutii de drept penal autonome in materia pluralitatii de infractiuni si nu legitimeaza procesul de interpretare a 5 alin. 1 din Codul penal in aceasta acceptiune.

Motivare: Astfel, stabilirea tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni, conform legii noi, atunci cand cel putin una dintre infractiuni a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru cealalta a fost aplicata legea veche, mai favorabila, constituie o expresie a principiului activitatii legii penale, consacrat de art. 3 din Codul penal si nu o norma data in aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal.

Simona Cirnaru: Stabilirea tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni conform legii noi, atunci cand cel putin una dintre infractiuni a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru cealalta a fost aplicata legea veche, mai favorabila, constituie o expresie a principiului activitatii legii penale consacrat de art. 3 din Codul penal (iar nu o norma data in aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen).

Motivare: Atata timp cat una dintre infractiunile componente ale pluralitatii a fost comisa sub legea noua, inseamna ca intreaga pluralitate de infractiuni si-a desavarsit configuratia sub aceasta lege. Prin urmare, se justifica aplicarea legii noi, atat infractiunii comise pe perioada activitatii sale, cat si tuturor situatiilor cu relevanta juridica nascute sau finalizate in acest interval.

Simona Cirnaru: Cat timp una dintre infractiunile componente ale pluralitatii a fost comisa sub legea noua, inseamna ca intreaga pluralitate si-a desavarsit configuratia sub aceasta lege, justificandu-se, prin urmare, aplicarea legii noi atat infractiunii comise pe perioada activitatii sale, cat si tuturor situatiilor cu relevanta juridica nascute/finalizate in acest interval.

Motivare: Or, asa cum rezulta din expunerea de motive a Legii nr. 187/2012, fundamentul juridic al introducerii art. 10 a fost exclusiv in scopul de a se elimina controversele legate de tratamentul penal al pluralitatii de infractiuni in situatii tranzitorii, ce au insotit intrarea in vigoare a Codului penal din 1969, legiuitorul optand pentru solutia majoritara adoptata in practica judiciara a acelei perioade.

Simona Cirnaru: Asa cum rezulta din expunerea de motive a Legii nr. 187/2012, ratiunea introducerii art. 10 a fost exclusiv aceea a eliminarii controverselor legate de tratamentul penal al pluralitatii de infractiuni in situatii tranzitorii, ce au insotit intrarea in vigoare a Codului penal din 1969, legiuitorul optand pentru solutia majoritara regasita in practica acelei perioade.

Motivare: Art. 15 din Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Codului penal reflecta, deasemenea, optiunea fireasca a legiuitorului de a consacra, expres, extraactivitatea legii vechi, mai favorabile, pana la epuizarea raporturilor juridice legate de suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata conform Codului penal din 1969.

Simona Cirnaru: Art. 15 din legea de punere in aplicare reflecta, de asemenea, optiunea fireasca a legiuitorului de a consacra expres extraactivitatea legii vechi, mai favorabile, pana la epuizarea raporturilor juridice legate de suspendarea conditionata aplicata conform Codului penal din 1969.

Motivare: O atare optiune a legiuitorului este impusa de exigentele principiului consacrat prin dispozitiile art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, din moment ce, in legea noua, nu mai este reglementata o modalitate de individualizare a executarii pedepsei similara celei prevazute de art. 81 din Codul penal din 1969, iar noile dispozitii aplicabile in aceasta materie sunt, in ansamblu, mai severe si nu pot retroactiva.

Simona Cirnaru: O atare optiune este impusa de exigentele principiului constitutional regasit in art. 15 alin. 2 din Constitutie, cat timp, in legea noua, nu mai este reglementata o modalitate de individualizare a executarii similara celei prevazute de art. 81 din vechiul cod, iar noile dispozitii aplicabile in aceasta materie sunt, in ansamblu, mai severe si nu pot retroactiva.

Motivare: In fine, Curtea observa faptul ca aplicarea combinata, in aceeasi cauza, a dispozitiilor mai favorabile infractorului din doua sau mai multe legi succesive ridica probleme de conformitate cu jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale in aplicarea principiului consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei.

Simona Cirnaru: O a doua observatie necesara este aceea ca aplicarea combinata, in aceeasi cauza, a dispozitiilor mai favorabile infractorului din doua sau mai multe legi succesive ridica probleme de conformitate cu jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale in aplicarea principiului consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutie.

Motivare: Caracterul acestui principiu constitutional si interpretarea ce trebuie data conceptului de ”lege penala mai favorabila”, in acord cu principiul constitutional, au fost, in mod expres, consacrate, in cel putin doua decizii relativ recente ale Curtii Constitutionale.

Simona Cirnaru: Caracterul axiomatic al acestui principiu constitutional si interpretarea ce trebuie data conceptului de ”lege penala mai favorabila” in acord cu exigentele constitutionale au fost in mod expres consacrate in doua decizii relativ recente ale Curtii.

Motivare: Astfel, analizand conformitatea prevederilor art. 3201 din Codul de procedura penala din 1968 cu principiul analizat, in considerentele deciziilor nr. 1470/08.11.2011 si nr. 1483/08.11.2011, Curtea Constitutionala a subliniat, in ceea ce priveste ”determinarea concreta a legii penale mai favorabile, este de observat ca aceasta vizeaza aplicarea legii, si nu a dispozitiilor mai blande, neputandu-se combina prevederi din vechea si din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia care, in pofida dispozitiilor art. 61 din Constitutie, ar permite judecatorului sa legifereze”.

Simona Cirnaru: Analizand conformitatea prevederilor art. 3201 C.pr.pren cu principiul analizat, in considerentele deciziilor nr. 1470/08.11.2011 si nr. 1483/08.11.2011, Curtea a subliniat mutatis mutandis ca referitor la ”determinarea concreta a legii penale mai favorabile, este de observat ca aceasta vizeaza aplicarea legii, si nu a dispozitiilor mai blande, neputandu-se combina prevederi din vechea si din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia care, in pofida dispozitiilor art. 61 din Constitutie, ar permite judecatorului sa legifereze”.

Motivare: In considerentele deciziei nr. 3/15.01.2014, Curtea Constitutionala sublinia ca : ”forta obligatorie ce insoteste deciziile Curtii se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta”. Asadar, atunci cand Curtea Constitutionala apreciaza ca o anumita interpretare a unui principiu constitutional este singura compatibila cu exigentele legii fundamentale, acea interpretare se impune cu forta de lege.

Simona Cirnaru: Aceasta deoarece, in acord cu jurisprudenta instantei de contencios constitutional, reafirmata recent in decizia nr. 3/15.01.2014, ”forta obligatorie ce insoteste deciziile Curtii se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta”. Altfel spus, atunci cand Curtea apreciaza ca o anumita interpretare a unui principiu constitutional este singura compatibila cu exigentele legii fundamentale, acea interpretare se impune cu forta de lege.

(...)

Motivare: Revenind la aplicarea globala a legii penale mai favorabile, Curtea constata ca prezinta relevanta similara si decizia de recurs in interesul legii nr. 8/2008 a inaltei Curti de Casatie si Justitiei. Astfel, in considerentele obligatorii ale acestei decizii s-a aratat ca succesiunea in timp a legilor penale „genereaza situatii tranzitorii, ce impun o derogare fireasca de la principiul activitatii legii penale. Ca urmare, pentru asemenea situatii, trebuie sa se recurga la principiul subsidiar al aplicarii legii penale mai favorabile. Or, acest principiu impune aplicarea 'legii' mai favorabile in ansamblu si nu doar aplicarea unora dintre 'dispozitiile mai favorabile' ale acelei legi.

Simona Cirnaru: Din perspectiva notiunii de lege penala mai favorabila, regasita in jurisprudenta obligatorie, prezinta relevanta similara si decizia de recurs in interesul legii nr. 8/2008 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, referitoare la incidenta cauzelor de nepedepsire sau reducere a pedepselor prevazute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 (lege in vigoare si ulterior datei de 1 februarie 2014). In considerentele obligatorii ale deciziei sale, instanta suprema a subliniat ca succesiunea in timp a legilor penale ”genereaza situatii tranzitorii, ce impun o derogare fireasca de la principiul activitatii legii penale. Ca urmare, pentru asemenea situatii, trebuie sa se recurga la principiul subsidiar al aplicarii legii penale mai favorabile. Or, acest principiu impune aplicarea legii mai favorabile in ansamblu si nu doar aplicarea unora dintre dispozitiile mai favorabile ale acelei legi.

Motivare: Ca atare, in raport cu principiul mentionat, nu se poate recurge la combinarea unei dispozitii mai favorabile dintr-o lege cu dispozitii din alta lege, fiindca in acest fel s-ar ajunge, pe cale judecatoreasca, la crearea unei a treia legi, ceea ce nu ar fi ingaduit. De aceea, in art. 13 din Codul penal este folosita expresia 'legea mai favorabila' si nu dispozitiile mai favorabile ale unei legi”.

Simona Cirnaru: Ca atare, in raport cu principiul mentionat, nu se poate recurge la combinarea unei dispozitii mai favorabile dintr-o lege cu dispozitii din alta lege, fiindca in acest fel s-ar ajunge, pe cale judecatoreasca, la crearea unei a treia legi, ceea ce nu ar fi ingaduit. De aceea, in art. 13 din Codul penal este folosita expresia legea mai favorabila si nu dispozitiile mai favorabile ale unei legi”.

Motivare: In fine, o ultima observatie se impune a fi facuta, din perspectiva legii penale mai favorabile si anume, ca definind intelesul notiunii de ”lege penala”, iar nu de lege, articolul 173 din Codul penal nu constituie un argument in sustinerea tezei contrare, a echivalentei dintre „legea” la care se refera art. 5 alin. 1 din Codul penal si „dispozitiile cu caracter penal”, abordate autonom. Astfel, trebuie remarcate diferentele ce decurg dintr-o interpretare gramaticala a textelor invocate, in sensul ca, articolul 5 foloseste notiunea, cu inteles larg, de „lege mai favorabila” si nu de lege penala mai favorabila, iar cel de-al doilea face trimitere la conceptul, mai restrictiv, de „lege penala”.

Simona Cirnaru: Definind intelesul notiunii de lege penala, iar nu de lege, articolul 173 din Codul penal nu constituie eo ipso un argument in sustinerea tezei contrare, a echivalentei dintre ”legea” la care se refera art. 5 alin. 1 din Codul penal si „dispozitiile cu caracter penal”, abordate autonom. In acest sens, trebuie remarcate diferentele ce deriva dintr-o interpretare gramaticala a textelor invocate, articolul 5 utilizand notiunea cu inteles larg de ”lege mai favorabila” (nu de lege penala mai favorabila), iar cel de-al doilea facand trimitere la conceptul mai restrictiv de ”lege penala”.

Motivare: De altfel, in expunerea de motive a Codului Penal, legiuitorul a indicat ratiunea introducerii articolului 173, ratiune ce este strans legata de necesitatea armonizarii intelesului notiunii de lege penala cu reglementarile constitutionale in vigoare, inclusiv cu actele adoptate anterior actualei Constitutii si, in niciun caz, de atribuirea unui inteles restrictiv conceptului de „lege mai favorabila”, statuat prin dispozitiile articolului 5 alin. 1 din Codul Penal.

Simona Cirnaru: Pe de alta parte, se impune observatia ca, in expunerea de motive a Codului Penal, legiuitorul a indicat neechivoc ratiunea introducerii actualului articol 173. Aceasta ratiune este esential legata de necesitatea armonizarii intelesului notiunii de lege penala cu reglementarile constitutionale in vigoare, inclusiv actele adoptate anterior actualei Constitutii (si care la data intrarii in vigoare constituiau izvoare de drept penal), nicidecum de atribuirea unei inteles restrictiv conceptului de ”lege mai favorabila” regasit in articolul 5 alin. 1 din Codul Penal.

Motivare: Conchizand cu privire la motivele care au determinat Curtea sa procedeze la aplicarea globala a legii penale mai favorabile, Curtea retine ca aplicarea legii vechi sau noi nu inseamna, in mod necesar, o pedeapsa mai mare. Pe de alta parte, tratamentul juridic similar nu inseamna egalitatea pedepselor, raspunderea penala fiind influentata, in concret, de incidenta altor cauze sau circumstante de atenuare sau de agravare.

Simona Cirnaru: Temerea unei diferentieri de tratament juridic intre persoana judecata in aceeasi cauza pentru infractiunile concurente si infractorul judecat separat pare a pleca de la premisa ca cel dintai este sanctionat mai grav decat ultimul, premisa insa incorecta, deoarece aplicarea legii vechi nu inseamna in mod necesar o pedeapsa mai mare. Pe de alta parte, tratamentul juridic similar nu inseamna egalitatea pedepselor, raspunderea penala fiind influentata, in concret, de incidenta altor cauze/circumstante de atenuare sau agravare.

*Cititi aici motivarea deciziei din dosarul "Transferurilor"

*Cititi aici articolul judecatoarei Simona Cirnaru