Influenta Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/2016 asupra cauzelor penale pendinte sau solutionate definitiv, la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei

Motto: „aplicarea pentru viitor a deciziilor (...) vizeaza atat situatiile juridice ce urmeaza a se naste - facta futura, cat si situatiile juridice pendinte si, in mod exceptional, astfel cum vom arata, acele situatii care au devenit facta praeterita” (extras din Decizia Curtii Constitutionale nr. 126/2016).

Premise

Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, in privinta sintagmei "alte organe specializate ale statului", incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept in componenta sa privind garantarea drepturilor cetatenilor si in art. 1 alin. (5) care consacra principiul legalitatii, deoarece au permis ca realizarea supravegherii tehnice sa fie facuta de alte organe decat cele judiciare.

Conform art. 142 (1) C. proc. pen.: „Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului (s.n.)”.

Art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie statueaza: „(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor (s.n.), libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate (s.n.) ....

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie (s.n.)”.

Deciziile Curtii Constitutionale prin care sunt admise exceptii de neconstitutionalitate sunt general obligatorii, nu numai sub aspectul dispozitivului, ci si in ceea ce priveste considerentele, si produc efecte pentru viitor.

Potrivit art. 138 (1) C. proc. pen.: „(1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare urmatoarele:

a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;

b) accesul la un sistem informatic;

c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;

d) localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;

e) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;

f) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;

g) utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;

h) participarea autorizata la anumite activitati;

i) livrarea supravegheata;

j) obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre acestia in temeiul legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului”.

Sanctiunea aplicabila in cazul constatarii nerespectarii dipozitiilor legale in activitatea de punere in executare a supravegherii tehnice este nulitatea.

Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.

Constatarea neconstitutionalitatii unei dispozitii legale, ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate, produce efecte concrete si vizeaza situatia juridica a oricarei persoane lezate in drepturile sale prin norma contrara Constitutiei.

I. IN PRIVINTA CAROR CAUZE SE APLICA DECIZIA NR. 51/2016?

Raspunsul este dat in cuprinsul Deciziei nr. 51/2016, unde se arata ca aceasta se va aplica „in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata” si „poate servi ca temei de revizuire, in baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei”.

Din considerentele mai sus citate, reiese ca Decizia nr. 51/2016 urmeaza sa se aplice in cazul:

a. Proceselor penale in curs de solutionare;

b. Proceselor penale solutionate definitiv.

a. In ceea ce priveste procesele in curs de solutionare la data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei in discutie, efectele acesteia vor viza, asa cum instanta de contencios constitutional arata expresis verbis, cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata. Este vorba despre cauzele nesolutionate definitiv, indiferent de faza sau etapa procesuala in care se gaseau – camera preliminara, prima instanta sau apel –, la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei¹.

A fortiori, efectele Deciziei nr. 51/2016 se vor produce si in privinta cauzelor aflate pe rolul organelor de urmarire penala la data publicarii Deciziei nr. 51/2016 in Monitorul Oficial al Romaniei.

Intr-adevar, asa cum s-a aratat deja, Curtea Constitutionala, prin expresia in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata „a utilizat o formulare nefericita (generata probabil de trimiterea la considerentele deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 666 din Codul de procedura civila)”².

b. Efectele Deciziei nr. 51/2016 pot servi (adica se vor putea aplica la cerere) ca temei de revizuire, in baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I³”.

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, in forma existenta anterior publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 126/2016⁴, revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala a cauzei, poate fi ceruta cand: „hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa ce hotararea a devenit definitiva, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate”.

Prin Decizia nr. 126/2016, Curtea Constitutionala a statuat ca: „solutia legislativa cuprinsa in art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, care nu limiteaza cazul de revizuire la cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate, este neconstitutionala”.

Limitarea incidentei acestui caz de revizuire, arata in considerente instanta de control constitutional, se explica prin aceea ca: „posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curtii este necesar a fi circumscrisa sferei persoanelor care au declansat acest control, anterior momentului publicarii deciziei, in conditiile prevazute de lege”.

In ceea ce priveste cauzele solutionate definitiv pana la data de 11 martie 2016 (data publicarii Deciziei nr. 126/2016 in Monitorul Oficial) – cand art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala a fost declarat ca neconstitutional sub aspectul solutiei legislative, care nu limita cazul de revizuire la cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate – apreciem ca in privinta acestora cazul de revizuire este incident in continutul sau dinaintea publicarii Deciziei nr. 126 in Monitorul Oficial (11 martie 2016).

Dreptul de a uza de calea de atac a revizuirii, prin invocarea art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc pen., trebuie recunoscut prin luarea in considerare a continutului pe care acesta il avea in momentul in care a ramas definitiva hotararea pronuntata in cauza.

Dreptul de exercitare a caii de atac a revizuirii apartine partilor din proces, membrilor de familie ai condamnatului decedat sau procurorului si are continutul reglementat de legea in vigoare la data cand a ramas definitiva hotararea pronuntata in cauza. Acest drept s-a nascut, ca drept virtual, la data pronuntarii hotararii definitive si devine exercitabil ori de cate ori hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa ce hotararea a devenit definitiva, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

Asadar, vor putea uza de calea de atac a revizuirii partile, membrii de familie ai condamnatului si procurorul in cauzele penale solutionate definitiv pana la data de 11 martie 2016, daca hotararile pronuntate se bazeaza pe probe obtinute in conditiile art. 142 alin. (1) C. proc. pen., rezultate din supraveghere tehnica efectuata de alte organe ale statului, iar nu de organele judiciare.

II. CE NATURA ARE NULITATEA IN CAZUL SUPRAVEGHERII TEHNICE EFECTUATE CU INCALCAREA CONDITIILOR LEGALE (ART. 142 C. PROC. PEN.)?

Nulitatea determinata de incalcarea dispozitiilor legale privind realizarea procedeului probatoriu a supravegherii tehnice este relativa, deoarece nu poate fi incadrata in ipotezele limitativ stabilite in cuprinsul art. 281 alin. (1) C. proc. pen⁵., astfel ca devin incidente prevederile art. 282 C. proc. pen.

Conform art. 282 alin. (1) C. proc. pen.: „Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului”.

Vatamarea drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali se poate retine, prin realizarea supravegherii tehnice de catre alte organe ale statului, deoarece au fost lezate cel putin urmatoarele drepturi: dreptul la un proces echitabil, dreptul la viata intima, familiala si privata si dreptul la secretul corespondentei.

In fapt, vatamarea este o conditie a incidentei nulitatii relative ce se raporteaza la persoana care invoca efectuarea unei supravegheri tehnice cu incalcarea legii, astfel ca exista o lezare sau afectare a drepturilor acesteia in toate cazurile in care informatiile rezultate ca urmare a folosirii acestui procedeu probatoriu sunt concludente, dar in defavoarea persoanei respective.

Conditia potrivit careia trebuie sa existe imposibilitatea inlaturarii vatamarii altfel decat prin desfiintarea actului va fi considerata indeplinita ori de cate ori procedeul probatoriu nelegal efectuat nu poate fi reluat sau refacut. Spre exemplu, acest procedeu nu poate fi reluat in cazul inregistrarilor privind convorbirile.

III. MOMENTUL PANA LA CARE SE POATE INVOCA NULITATEA

Fiind vorba despre nulitate relativa, problema care se impune a fi solutionata este urmatoarea:

Care este termenul in care poate fi invocata nulitatea determinata de nesocotirea dispozitiilor legale privind efectuarea supravegherii tehnice?

Potrivit art. 282 alin. (2)-(4) C. proc. pen.: „(2) Nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vatamata, atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale incalcate.

(3) Nulitatea relativa se invoca in cursul sau imediat dupa efectuarea actului ori cel mai tarziu in termenele prevazute la alin. (4).

(4) Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin. (1) poate fi invocata:

a) pana la inchiderea procedurii de camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in cursul urmaririi penale sau in aceasta procedura;

b) pana la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, daca incalcarea a intervenit in cursul urmaririi penale, cand instanta a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei;

c) pana la urmatorul termen de judecata cu procedura completa, daca incalcarea a intervenit in cursul judecatii”.

Care este momentul procesual pana la care poate fi invocata nulitatea in discutie, daca termenele prevazute de art. 282 C. proc. pen. sunt depasite sau au expirat chiar in ziua publicarii Deciziei nr. 51/2016?

In cazurile in care termenele prevazute de art. 282 C. proc. pen. sunt depasite sau au expirat chiar in ziua publicarii Deciziei nr. 51/2016, daca este vorba despre cauze aflate in curs de solutionare in fata instantei, momentul pana la care poate fi invocata nulitatea este cel care coincide cu primul termen de judecata sorocit in cauza, dupa data publicarii deciziei in Monitorul Oficial, moment de la care poate produce efecte decizia prin care a fost declarata neconstitutionalitatea art. 142 alin. (1) C. proc. pen.

Daca supravegherea tehnica a fost efectuata in baza reglementarii anterioare, nulitatea fiind absoluta, intrucat necompetenta materiala figura printre cauzele de nulitate absoluta, va putea fi invocata oricand, pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In situatia in care nulitatea relativa urmeaza a fi invocata intr-o cauza solutionata definitiv, aceasta se face prin intermediul revizuirii, caz in care trebuie mentionata in cuprinsul cererii de revizuire.

IV. CARE ESTE SOARTA PROBELOR NELEGALE

Probele nelegal obtinute nu pot fi folosite si sunt excluse din cadrul probatoriului.

Intr-adevar, conform art. 102 alin. (2)-(3) C. proc. pen.:

”(2) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.

(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei

(4) Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal”.

av. dr. Mihai Adrian Hotca