Haideti sa facem un exercitiu de imagine. Imaginea Justitiei la aceasta ora. Ce-a ajuns Justitia si incotro se indreapta ea. E foarte important. Pentru ca azi, desi tardiv, asistam la un moment de cotitura in ce priveste starea Justitiei din Romania, degradata chiar din interiorul ei. Daca nici acum nu se va face lumina in haosul din Justitie, sa nu ne mai mire vreodata situatia jalnica in care cetateanul o sa ajunga sa-si strige dreptatea in pustiu. Nimeni nu-l va auzi, nimeni nu o sa-l mai scoata din tortura abuzurilor si nedreptatilor, pentru ca Justitia va deveni imuna la insasi menirea ei.

E-adevarat, totul porneste de la legi. Legi proaste, strambe, aiuristice, maldar de legi care nu au alt scop decat acela de a fi creat DNA-ului nesfasite oportunitati sa-si constituie "prada" pentru a se impauna cu o tara in care toti cetatenii par a fi potentiali corupti. Cine face legile? Legiuitorul. Parlamentul. Cine le poate schimba daca sunt strambe sau proaste? Legiuitorul. Ce-a facut, ce face Parlamentul? De multa vreme, mai nimic. Paralizat de frica, legiuitorul s-a predat. Legiuitorul nu a modificat Codurile penal si de procedura penala, desi era imperios necesar. Nu a pus in concordanta cu deciziile CCR multe dintre articolele declarate neconstitutionale. De aceea - spre exemplu - azi nu exista posibilitatea revocarii vreunuia dintre membrii marelui CSM. Legiuitorul nu a tinut cont de ncesitatea adoptarii unor legi a caror oportunitate e cat se poate de clara: cum ar fi Legea amnistiei. Legiuitorului i-a pasat mai mult de propriile-i privilegii. Reprezentantii puterii legislative au cazut si ei in plasa parchetelor, tesuta chiar pe deciziile lor. Si, de frica, n-au distrus la timp aceasta periculoasa capcana. Iar acum se plang. Si vor continua sa se smiorcaie pe rand, cad vor deveni victimele paianjenului Anticoruptie. Pai, nu voi, facurati, bre, aceste legi?

Sa trecem, acum, si la alta putere in stat. Puterea executiva. Si aici au cazut si vor mai cadea capete pe esafodul propriilor decizii. Guvernamentale. Caci, cine altcineva a facut propunerile de mari sefi ai parchetelor? Guvernul, prin ministrul Justitiei. Asta au vrut, asta au. Daca doreau sincer o schimbare, nu mai roteau aceleasi personaje din epoca "Basescu" in posturi-cheie. Iar daca era vorba de impunere pe "firul rosu", trebuiau sa-si dea demisia si sa nu accepte compromisuri majore care ii pocnesc acum fix in moalele capului. Altfel spus, ce au semanat, asta au! Sefii pe care i-au propulsat si care au ajuns zei pe Pamant.

Sa intoarcem capul catre puterea judecatoreasca. Ce se vede? O imensa gaura neagra. Care inghite tot. Tot ce vine dinspre parchete. Uitati-va atent in instante. Unde exista din ce in ce mai putini judecatori dedicati, profesionisti. Altii, care se afla in buza pensiei sau care au fost atinsi de "sistem" (sau cu rude zgaltaite de-a lungul timpului de dosarele produse de "binoame") nu mai au nicio apasare sa infaptuiasca, zilnic, actul de justitie pe care au jurat sa-l infaptuiasca. Altii sunt avizi dupa promovari-fulger, fara sa arda etape absolut necesare desavarsirii ca magistrat. Ii putem numi magistratii de lux. Desigur, mai avem si tiparul magistratului-voiajor. Cel care lucreaza la instanta doar cateva ore pe saptamana, pentru ca in rest e ocupat cu seminarii, conferinte, alearga pe la facultati sa predea, si la INM ca formatori, si uite-asa, singura lor grija pare sa fi ramas doar aceea a castigului din mai multe parti. Dreptate, adevar? Aiurea. Ce-i aia?

In penal, e jale. Daca s-a ajuns ca pentru un abuz in serviciu discutabil sa se dea 15 ani de puscarie, mai mult decat la o crima sau viol, atunci ce fel de viitor mai are tara asta? Daca s-a ajuns ca judecatorul sa se uite scarbit la o proba in aparare si sa nu-i pese de ea respingand-o instant prin cuvintele "nu e concludenta", la ce sa se mai astepte cetateanul? Daca s-a ajuns ca un judecator sa decida confiscari extinse camuflandu-le sub forma legala a confiscarii speciale, catre ce se indreapta Romania? Daca in CSM vor sa promoveze doar persoane interesate de cariera lor si prea putin de modul in care se realizeaza in instante actul de justitie si drepturile fundamentale ale cetatenilor, votul cui ar putea schimba aceasta tentatie in responsabilizare?

In aceeasi ordine de idei: sunt de acord ca unii procurori au crescut sub umbrela parchetelor facand multe abuzuri pentru care nimeni, niciodata, nu i-a tras la raspundere. Aici, insa, eu am propria parere. Oriunde, in lumea asta, cel spre care se indrepta ochii inlacrimati ai cetateanului obidit, inselat, jefuit, nedreptatit, este judecatorul. El, judecatorul, este cel care, orice ar cere un procuror, oricate abuzuri ar face procurorul, el, judecatorul poate cenzura, respinge, anula. Judecatorul e cel care decide. El are in mana balanta Dreptatii. Insa, in lumea Justitiei noastre mioritice, prea putini au ramas judecatorii cu verticalitate. Si atunci, spuneti dumneavoastra, cine e vinovat ca magistratura a ajuns ce-a ajuns? Oare magistratii nu au propria vina? Oare nu magistratii ar trebui sa se trezeasca, primii, la realitate si sa nu mai accepte in cercul lor tot felul de neaveniti? Oare nu ei ar trebui sa ceara schimbarea propriilor legi care le guverneaza cariera si activitatea tocmai pentru ca indivizi carora nu le pasa de actul de justitie sa nu se mai strecoare serpeste in inaltele scaune de magistrat?

Scriam, la inceputul acestui articol, ca Justitia se afla intr-un moment crucial. La care s-a ajuns, inevitabil, dupa ce, ani de-a randul, Justitia a dormit pe ea, cum s-ar spune, si, dupa cum bine zicea candva Montesquieu, robia se instaleaza in somn.

Asociatia Magistratilor din Romania si UNJR au pornit o lupta, insa, si in aceasta lupta, magistratii nu se manifesta solidari decat atunci cand e vorba (si) de salarizare. Ca jurnalist, am fost intotdeauna de acord ca magistratii sa fie bine platiti, pentru demnitatea functiei lor, nu pentru aberanta motivare "sa nu devina coruptibili", pentru ca in orice profesie ar putea exista aceasta motivare. Dar sistemul mai are si alte probleme, mult mai grave. Acum, desigur, modul in care actualul ministru al Justitiei, Raluca Pruna, a gestionat problemele din sistem produce "deflagratie" in Justitie. Dar, doamnelor si domnilor, nu numai maniera tehnocrat-distructiva a dus de decimarea imaginii Justitiei in ansamblul ei. Bolile de care sufera Justitia sunt de multa vreme, s-au agravat si daca azi, Justitia "bubonica" face ravagii este pentru ca nimeni nu a intervenit la timp ca sa stopeze cauzele acestei pandemii. Cat despre doamna Pruna, duca-se mandatul sau cat mai repede!

Va fi greu, foarte greu, ca raul sa fie taiat din radacina. Pentru ca societatea insasi e "virusata". Iar lantul infaptuirii Justitiei inseamna mai mult, mult mai mult decat procurori si judecatori. El inseamna si politie, si experti, si avocati, si executori...Toti au nevoie de refresh. De legi simple, clare si previzibile, nu de o legislatie prin care sa orbecaim cu totii, ca intr-un labirint, cautand iesirea.

P.S. "Nu e totuna daca poporul este sau nu luminat. Caci prejudecatile dregatorilor au fost la inceput prejudecatile natiunii. Si, apoi, intr-o epoca de ignoranta, oamenii nu se sinchisesc de nimic, chiar atunci cand se savarsesc cele mai mari rele". (Despre spiritul legilor-Montesquieu)